Bucureşti, 22 sep /Agerpres/ - Măsurile fiscale propuse de Ministerul Finanţelor Publice vizează simplificarea actelor fiscale şi acordarea unor facilităţi atât pentru persoane fizice, cât şi pentru firme, a declarat Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, într-un interviu acordat AGERPRES.

Potrivit acesteia, pachetul propus vizează prevederi cuprinse în mai multe acte normative care trebuiau corectate.

Ministrul Finanţelor a vorbit, de asemenea, despre impactul noului Cod fiscal asupra veniturilor bugetare în acest an, dar şi despre provocările pentru 2017.

Pentru 2016, Anca Dragu estimează o creştere economică de 4,8%, peste proiecţia de la finalul anului trecut, de 4,1%, şi încadrarea în ţinta de deficit bugetar anunţată la începutul anului, de 2,8% din PIB.

AGERPRES: Aţi preluat mandatul cu un nou Cod fiscal adoptat, dar care urma să intre în vigoare. Care au fost cele mai importante provocări întâmpinate în procesul de implementare a noii legislaţii?

Anca Dragu: Da, aveam un nou Cod fiscal, dar nu aveam norme de aplicare. Jumătate din luna noiembrie şi decembrie (2015 - n. r.) am muncit alături de colegii mei să finalizăm aceste norme. Practic, fără ele, aplicarea noului Cod Fiscal nu ar fi fost posibilă. A fost o provocare uriaşă pe care am trecut-o cu bine. Apoi, concret, pe substanţa noului Cod fiscal, au fost provocări în sensul reducerii unor taxe şi impozite. Această situaţie trebuia să o internalizăm în procesul bugetar, să vedem în ce măsură putem construi un buget pe 2016 în contextul unor taxe şi impozite mai reduse.

O a treia provocare era să vedem ce erori sau inadvertenţe s-au strecurat în aceste documente fiscale şi, pe parcursul anului, am mai găsit mici erori pe care le-am închis.

Pe partea de noi taxe şi impozite, am avut două semnificative reduceri la TVA, de la 24% la 20%, şi cotă redusă de TVA de 9% pentru o serie de bunuri şi servicii. În total, era un gol de venituri de 10,2 miliarde de lei în bugetul pe 2016 ca urmare a acestor reduceri. Am avut emoţii când am făcut cadrul macroeconomic şi prognoza care urmau să stea la baza bugetului, în ce măsură ştim să evaluăm, să anticipăm cum va evolua economia cu noile taxe şi impozite. Se pare că am făcut-o bine, iar rezultatele la zi în ceea ce priveşte veniturile ne bucură. Avem venituri publice cu 1,2% peste nivelul realizat în 2015 pentru opt luni, iar faţă de programul pe anul acesta avem un plus de 0,1% - 0,2%. Practic, constatăm pe principalele taxe, TVA şi impozitul pe dividende, unde a fost o reducere de la 16% la 5%, evoluţii bune. La TVA, în ciuda unei reduceri de aproximativ 26,5% pe cotă, avem scăderea încasărilor de numai 9%. Asta înseamnă o conformare mai bună şi o colectare mai bună.

Pe dividende avem, de asemenea, din impozit, venituri de 1,1 miliarde de lei la opt luni, faţă de 1,3 miliarde de lei anul trecut. Deci, avem o diferenţă de numai 200 de milioane de lei, în condiţiile în care cota a scăzut de la 16% la 5%. Şi la companii de stat avem nişte cifre destul de bune, respectiv 2,2 miliarde de lei faţă de 2,5 miliarde de lei anul trecut, din impozitul pe dividende.

Deci, pot spune că am început cu acest nou Cod fiscal şi cu promisiunea că oferim stabilitate şi predictibilitate fiscală. Codul Fiscal nu se modifică. Aceasta este o componentă importantă a filosofiei economice pe care o îmbrăţişez, respectiv predictibilitatea fiscală care duce la încrederea într-o economie. Degeaba reduci taxe şi impozite, dacă nu oferi şi încredere în mediul de afaceri, încredere că situaţia economică va continua să fie bună, că măsurile au continuitate. Predictibilitatea a fost elementul pe care l-am spus constant şi cred că a fost auzit de toată lumea.

AGERPRES: În perioada următoare, până la finalizarea mandatului, ce gen de măsuri aveţi în vedere dacă nu se modifică deloc Codul fiscal?

Anca Dragu: Categoric nu vom modifica taxele şi impozitele. Nu vom creşte şi nu vom reaşeza niciun fel de taxă, nu vom modifica taxe şi impozite care să aibă impact asupra angajatului sau angajatorului, indiferent de forma de organizare. Dar vom veni cu simplificări şi facilităţi, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru persoane juridice. Acestea sunt adevăratele reforme, pentru că noi ne-am angajat în această cursă contra cronometru pentru a oferi condiţii mai bune agenţilor economici şi tuturor contribuabililor persoane fizice şi juridice de a-şi putea plăti mai uşor taxele şi impozitele, de a avea o relaţie mai firească cu ANAF.

AGERPRES: Ne puteţi da câteva exemple de astfel de facilităţi?

Anca Dragu: Da. Pentru persoane fizice, avem o măsură care vizează extinderea documentelor acceptate ca dovadă a plăţii. Am introdus deja plata cu POS, iar plata online va fi din octombrie generalizată, dar acum aducem şi o facilitate în sensul dovedirii plăţii, pentru că dovada plăţii era ceva mai greoaie. Chiar dacă plăteai online, trebuia să faci câteva drumuri pentru a dovedi plata.

AGERPRES: Adică să mergi la Fisc cu chitanţa pentru a demonstra plata?

Anca Dragu: Da, pentru că era vorba de nişte reguli instituite cu ani în urmă, când nu existau aceste mijloace moderne de plată. Ca atare, instituţiile care sunt beneficiare ale acestor plăţi îşi pot dezvolta propriile aplicaţii prin care cel care plăteşte online să aducă elemente prin care să dovedească plata. De asemenea, plata se va putea dovedi prin declaraţie pe proprie răspundere la instituţia care primeşte plata sau printr-un print al acestei dovezi de plată online.

AGERPRES: Aşadar, tot cu hârtia la ghişeu se ajunge în final?

Anca Dragu: Este ultima soluţie. Prima soluţie este ca fiecare instituţie să aibă o aplicaţie prin care să se poată dovedi plata. A doua soluţie este o declaraţie pe propria răspundere, iar a treia ar fi acest print pe care trebuie să îl depună la instituţia respectivă.

AGERPRES: Aveţi şi pârghii să stimulaţi aceste instituţii să dezvolte astfel de aplicaţii?

Anca Dragu: Cred că pârghia cea mai importantă sunteţi dumneavoastră, opinia publică. Dar, cu siguranţă, sunt interesaţi cu toţii să aibă date la zi, în timp real, cu privire la plăţile pe care le fac.

Mai avem o măsură extrem de importantă privind poprirea electronică. Am primit nenumărate mesaje, ca ministru al Finanţelor, de la nenumăraţi oameni cărora li s-au blocat conturile - şi nu numai un cont, ci mai multe sau toate - şi pentru sume care depăşeau suma datorată ANAF. Acum luăm această măsură prin care se va bloca un singur cont şi de valoarea datoriei către ANAF.

AGERPRES: Deci, dacă un contribuabil are mai multe conturi la mai multe bănci, ANAF va alege acel cont care îi satisface creanţa?

Anca Dragu: Va fi o aplicaţie care se dezvoltă acum la ANAF şi, într-adevăr, se va bloca un singur cont pentru acoperirea creanţei respective, iar deblocarea contului, după încasarea creanţei, va fi mult mai rapidă.

Altă măsură extraordinară este emiterea adeverinţelor de venit şi a certificatelor de atestare fiscală, electronic. Anual, ANAF emite circa cinci milioane de adeverinţe de venit şi 300.000 de certificate de atestare fiscală. Asta înseamnă tot atâtea drumuri ce nu se vor mai face la ANAF. Deci, cinci milioane de adeverinţe de venit şi 300.000 de certificate de atestare fiscală vor fi emise electronic. Practic, instituţia care are nevoie de o adeverinţă de venit o va cere direct ANAF şi ANAF o va trimite în mod electronic. Spre exemplu, aceste adeverinţe sunt necesare pentru ajutorul de şomaj, pentru tot felul de drepturi legale ale cetăţenilor.

AGERPRES: Acest aspect va fi valabil inclusiv pentru bancă, la contractarea unui credit?

Anca Dragu: Da, pentru că băncile sunt în proces de încheiere de protocoale cu ANAF. Dacă nu se întâmplă, înseamnă că banca nu a cerut acest protocol cu ANAF, dar da, se vor emite în format electronic adeverinţele de venit şi pentru bancă.

AGERPRES: De când va fi valabilă această facilitate?

Anca Dragu: De la 1 noiembrie 2016. Propunem, de asemenea, o facilitate fiscală extraordinar de importantă: un regim special de TVA pentru agricultori. Şi mă refer aici la cei care funcţionează ca persoană fizică sau persoană fizică autorizată ori întreprinderi individuale sau familiale. Aceşti agenţi economici nu mai trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA în momentul în care ating o anumită cifră de afaceri. În prezent, un agricultor care este constituit ca persoană fizică, PFA sau întreprindere individuală sau familială, atunci când atinge un plafon de 220.000 de lei, trebuie să se înscrie ca plătitor de TVA. Am avut multe discuţii cu reprezentanţii agricultorilor, ne-au povestit problemele cu care s-au confruntat, dificultăţile pe care le-au avut în a completa aceste deconturi de TVA şi am găsit soluţia de a introduce acest regim special de TVA pentru agricultori. Deci, nu mai trebuie să ţină aceste registre.

AGERPRES: Nu există posibilitatea ca această măsură să fie contestată ca fiind discriminatorie sau să vină şi alte categorii profesionale să o solicite?

Anca Dragu: Noi am discutat cu juriştii şi considerăm că măsura nu este discriminatorie. Acest sistem de TVA are şi avantaje şi dezavantaje. Principalul dezavantaj pe care agricultorii l-au pus în discuţie a fost faptul că trebuie să ţină nişte registre şi că este o presiune suplimentară căreia nu au reuşit să îi facă faţă. De altfel, o facilitate similară este prevăzută şi la nivel european, printr-o directivă, doar pentru agricultori.

Tot în zona fiscală, extindem o facilitate din zona impozitelor şi taxelor locale. Practic, reintroducem scutirea de impozit pe clădiri şi pe terenuri pentru soţii sau soţiile persoanelor cu handicap grav, accentuat şi cele încadrate în gradul unu de invaliditate.

Această măsură a fost valabilă până la sfârşitul anului trecut, dar a fost eliminată din noul Cod fiscal, odată cu soţiile sau soţii veteranilor. Cu această ocazie, reintroducem această facilitate fiscală. În acelaşi timp, de aceeaşi facilitate beneficiază şi soţii sau soţiile reprezentanţilor legali ai minorilor cu handicap.

Avem câteva măsuri şi pentru mediul de afaceri. Prima ar fi extinderea perioadei de aplicare a facilităţii privind scutirea de impozit a profitului reinvestit. Aceasta a fost o facilitate care se acorda anual, iar acum o introducem ca facilitate permanentă, tocmai pentru a oferi predictibilitate companiilor, să ştie de la jumătatea anului că, pentru anul următor, aceste profituri ce vor fi reinvestite vor fi scutite de impozit.

AGERPRES: Deci, nu va mai exista o limită în timp, cum a fost până acum?

Anca Dragu: Da, am scos această limită. Constatăm că măsura a avut efecte benefice. Aceasta vizează, ca şi până acum, contribuabilii care investesc în active tehnologice, calculatoare, echipamente periferice, informatice, deci mergem pe zona de cunoaştere. Criteriile rămân aceleaşi, dar facilitatea se extinde pe perioadă nelimitată.

O măsură importantă pentru firme este şi deducerea cheltuielilor efectuate cu pregătirea teoretică sau practică a elevilor, a studenţilor sau a oricăror persoane care continuă şcolarizarea şi perfecţionarea într-un anumit domeniu. Practic, venim aici atât în sprijinul sistemului de învăţământ cât şi în cel al companiilor care doresc să pregătească profesional angajaţii proprii.

S-a vorbit foarte mult, firmele au adus în discuţie această lipsă de motivare şi de facilităţi fiscale atunci când este vorba de a-ţi pregăti ucenicii sau angajaţii. Şi, atunci, venim în sprijinul acestora. Calitatea forţei de muncă este foarte importantă pentru bunul mers al economiei. Până în prezent, există numai ceva deduceri pentru cheltuielile cu bursele acordate de unele companii, deci acum extindem şi pentru pregătire profesională efectivă, inclusiv pentru achiziţionarea de materiale didactice, echipamente etc.

AGERPRES: Există şi o condiţie ca firma respectivă să angajeze persoana instruită şi să o menţină pentru o anumită perioadă de timp?

Anca Dragu: Este vorba şi despre cei aflaţi în practică, precum şi despre cei angajaţi care deja sunt plătiţi de angajator. Se creează şi o obligativitate, dar angajatorii doresc acest lucru. Pentru ei, este un cost şi, în condiţiile în care şi-au pregătit un angajat, doresc să îl păstreze.

Mai aducem o facilitate de regim fiscal pentru companiile mici. Astfel, propunem ca societăţile nou înfiinţate să nu intre automat pe regim de microîntreprindere, să poată să intre pe regim normal, chiar la un plafon mai mic al capitalului social, respectiv la 10.000 de euro (45.000 de lei). Până în prezent, companiile intră în categoria microîntreprindere până la nivelul de 25.000 de euro capital social. Aceasta a fost, de asemenea, o solicitare a mediului de afaceri şi este de natură a stimula înfiinţarea de întreprinderi care sunt interesate de investiţii şi vin cu investiţii foarte mari de la început.

Avem şi o modificare reparatorie pentru companiile care îşi redobândesc codul de TVA, după ce a fost suspendat sau anulat. În momentul redobândirii acestui cod, companiile au dreptul să refactureze cu TVA către toţi partenerii comerciali cu care au avut relaţii de afaceri în perioada în care nu au avut cod de TVA. Este, de asemenea, o solicitare a mediului de afaceri. Am primit întrebări de genul: 'În momentul în care codul de TVA este suspendat sau anulat, firma respectivă cum emite facturi? Cu TVA, fără TVA? Cine deduce TVA-ul? Partenerul de afaceri cum se comportă?' Şi, atunci, venim cu această clarificare că, la redobândirea codului, firma poate reemite aceste facturi cu TVA în condiţii normale.

Mai avem o serie de măsuri de simplificare destinate mediului de afaceri. Am făcut un inventar al raportărilor pe care firmele trebuie să le depună. Am considerat că, spre exemplu, Registrul operatorilor intracomunitari nu mai trebuie depus. Avem suficiente informaţii în alte documente pe care firmele le depun.

De asemenea, vom suspenda cel puţin până la sfârşitul anului 2019 obligaţia depunerii a trei declaraţii informative: D392A, D392B şi D393. Practic, reducem astfel sarcinile administrative ce revin contribuabililor cu o cifră de afaceri de sub 220.000 de lei sau care prestează servicii de transport internaţional. Anterior, era o prevedere prin care se dorea raportarea tuturor veniturilor şi sumelor din TVA.

Tot în zona de măsuri de simplificare pentru mediul de afaceri avem două propuneri: una îi vizează pe producătorii engros şi en-detail de produse accizabile pentru care deja au fost plătite accizele. Aceştia nu mai au obligaţia de a se înregistra la autoritatea competentă. Această raportare avea în vedere cunoaşterea agenţilor economici şi urmărirea lor în condiţiile în care ar fi fost un risc de neplată a accizelor, dar ele deja au fost plătite înainte, pe lanţul comercial. Şi, atunci, pe comercianţii aceştia îi scoatem de la această obligaţie.

O altă măsură importantă vizează producătorii de vin liniştit, pentru că aici acciza este zero. Dar, deşi acciza este zero, antrepozitarii autorizaţi pentru producţia de vin erau, totuşi, obligaţi să se comporte ca şi cum ar avea de plătit accize, respectiv trebuia să achite o garanţie minimă care să acopere riscul de neplată a accizelor, dar accizele erau zero şi trebuiau să deţină un capital social minim stabilit în funcţie de nivelul producţiei şi de asemenea corelat cu nivelul accizei, care este zero. Deci, pentru aceşti antrepozitari autorizaţi, pentru producţia de vin liniştit, unde acciza este zero, se elimină obligaţiile conexe.

Acestea sunt măsurile fiscale pe care le avem în vedere.

AGERPRES: Proiectul de modificare a Codului fiscal despre care s-a discutat în ultima perioadă mai este luat în calcul sau nu?

Anca Dragu: Aceste măsuri (vizate de propunerile expuse mai sus - n. r.) sunt incluse atât în Codul fiscal, cât şi în Codul de procedură fiscală sau în alte ordonanţe de urgenţă. Noi am pus la un loc măsuri care vizează modificări ale mai multor acte normative. Dacă vă referiţi la propuneri care au apărut pe surse, nu. Aceea nu a fost niciodată poziţia ministerului şi nu avem în vedere promovarea acelor măsuri.

AGERPRES: Premierul Dacian Cioloş caracteriza, de curând, într-un răspuns adresat unui contribuabil, prevederea privind aplicarea CASS pe toate veniturile ca fiind "o aberaţie legislativă" şi spunea că se intenţionează remedierea acesteia. Aţi avut discuţii pe această temă?

Anca Dragu: Cred că a fost o mică neînţelegere. În momentul de faţă, în România, nu funcţionează impozitul pe venitul global, ci impozitul pe venitul individual. Pe fiecare venit obţinut în parte. Există două sisteme de impozitare: pe venitul global - şi atunci pui toate veniturile într-o pălărie şi le impozitezi global - sau avem impozitare pe fiecare venit în parte - şi atunci plăteşti cota respectivă pe fiecare venit obţinut. Ceea ce sugera postarea contribuabilului era, practic, o formulă mixtă între venitul individual şi global, nu mi-a fost foarte clar. Nu intenţionăm să trecem la venitul global, rămânem pe acest impozit pe venit care se plăteşte pe fiecare venit în parte.

AGERPRES: Măsurile prevăzute pentru anul viitor de Codul fiscal, respectiv reducerea TVA la 19%, eliminarea supra-accizei şi a taxei pe construcţiile speciale rămân în vigoare sau intenţionaţi o modificare?

Anca Dragu: Nu intenţionăm această modificare. După cum am spus, discuţia despre o eventuală amânare a acestor măsuri trebuie să fie realizată de viitorul Guvern, împreună cu Parlamentul, în contextul adoptării Legii bugetului pe 2017. Noi nu intenţionăm să modificăm legislaţia. Şi, am mai spus, pentru că această întrebare am avut-o încă de la începutul mandatului: haideţi să vedem cum reacţionează economia, să vedem în ce măsură avem destule venituri publice, ce vrem să facem cu aceste venituri publice şi atunci să punem la îndoială sau în discuţie anumite taxe şi impozite. Dar, repet, nu intenţionăm această modificare.

AGERPRES: La programul "Prima Casă" aţi propus suplimentarea plafonului de garanţii. Când va fi aprobată de Guvern?

Anca Dragu: Probabil săptămâna viitoare, cel târziu cealaltă. Nu s-a aprobat încă, pentru că este în proces de avizare la ministere. Am venit acum cu o suplimentare de 500 de milioane de lei. De asemenea, avem 8 - 9 milioane (de lei - n. r.) redistribuiţi din 2014.

AGERPRES: La suplimentarea anterioară aţi avertizat băncile să nu mai accepte cereri de credit dacă nu mai au plafon. S-a întâmplat din nou. Aţi luat măsuri în acest sens?

Anca Dragu: Noi nu avem cum să luăm măsuri împotriva băncilor. Acestea sunt sancţionate de proprii lor clienţi. Dar noi am constatat că există o cerere mai mare decât cea pe care o anticipam în ianuarie pentru acest program. Cred că este şi urmare a faptului că au crescut veniturile disponibile ale populaţiei. Vedem creşteri salariale de circa 12% pe medie, deci creşterea veniturilor se reflectă şi în această cerere suplimentară pentru "Prima casă" şi vine în special din zona tinerilor.

Deci, este şi un răspuns la întrebarea: 'Creşterea economică se simte în buzunarele românilor?'. Păi, se simte, pentru că vedem consum mai mare, cerere mai mare la "Prima casă" etc.

AGERPRES: Aţi anunţat şi o strategie pe termen mediu pentru "Prima casă". Veţi lua în calcul şi stoparea acestui program?

Anca Dragu: Am făcut analize preliminare pe acest program şi pe cererea şi oferta de locuinţe din România. Am constatat că există o ofertă deficitară, că, faţă de alte ţări ale Uniunii Europene, România are ofertă mai mică de locuinţe noi anual. De asemenea, confortul este mai scăzut decât în alte state europene. Probabil că acest program ar trebui să sprijine populaţia - şi în special populaţia tânără - o perioadă mai lungă de timp, până când lucrurile se îmbunătăţesc în această zonă de imobiliare.

AGERPRES: Reglementările în privinţa redevenţelor petroliere în ce stadiu se află?

Anca Dragu: Am continuat lucrul la acest proiect, am avut câteva misiuni şi din partea FMI, am avut câteva discuţii şi cu mediul de afaceri. Sperăm ca într-un orizont de timp să finalizăm discuţiile cu mediul de afaceri şi să avem un draft public.

AGERPRES: Care sunt estimările Ministerului Finanţelor Publice cu privire la creşterea economică şi de încadrare în ţinta de deficit bugetar pentru acest an?

Anca Dragu: Prognoza de creştere economică pentru 2016 este de 4,8%. Este în creştere de la 4,1%, cât am avut în decembrie 2015, în ianuarie a fost 4,2% şi acum, după şase luni de funcţionare efectivă a economiei, vedem un posibil 4,8%. În privinţa deficitului bugetar, răspunsul este da, ne încadrăm în ţintă, nu avem nici cea mai mică emoţie că depăşim această ţintă de deficit bugetar. Vom finaliza anul cu deficitul pe care l-am anunţat la începutul anului şi vom rămâne undeva la 2,8% din PIB în termeni cash.

AGERPRES: Aţi declarat recent că sunt necesare măsuri bugetare pentru a ne reîncadra în deficitul structural de 1% din PIB. La ce măsuri vă refereaţi?

Anca Dragu: Aici este vorba de revenirea pe termen mediu în compactul fiscal, în MTO (obiectiv pe termen mediu - n. r.). Ceea ce am argumentat este că 2016 este un an cu un deficit bugetar dublu faţă de 2015, ca urmare a măsurilor de relaxare fiscală şi a creşterilor salariale. De la acest deficit, România, fiind în creştere economică, trebuie ca gradual să revină pe zona de consolidare fiscală, dar gradual în 3 - 4 ani. În acest moment, economia românească este suficient de stabilă şi puternică încât să îşi permită o reducere a deficitului în mod gradual. Practic, ce trebuie să se întâmple şi ce se va întâmpla în economia românească? În anii următori vor creşte investiţiile, aceste reforme pe care noi le-am început continuă şi, în felul acesta, creşte în mod sustenabil economia, creşte potenţialul economiei. Practic, în momentul în care avem o creştere de potenţial, avem o creştere economică sustenabilă şi deficitul bugetar se reduce de la sine, prin efectul de bază.

Deci, nu m-am referit la măsuri brutale, pe termen scurt, creşteri de taxe sau de impozite. Eu cred că România nu este în situaţia să crească taxele şi impozitele pe o perioadă de termen mediu.

AGERPRES: Aveţi o recomandare pentru viitorul Guvern cu privire la ţinta de deficit bugetar pentru 2017?

Anca Dragu: Avem strategia fiscal bugetară pe termen mediu şi, pentru anul următor, avem un deficit de 2,77% - 2,8%, pentru că anul viitor vor rămâne efectele creşterilor salariale, ale acestor reduceri de taxe şi impozite, avem angajamentul de alocare de resurse suplimentare pentru sectorul de apărare, deci nu este un an simplu nici 2017, dar predictibilitatea fiscală şi încrederea în economia românească sunt cuvintele magice. AGERPRES/(AS - autor: Ana-Maria Vasile, editor: Mariana Nica)