Tg. Jiu, 26 iul /Agerpres/ - Elitele şi-au făcut loc, întotdeauna, în Banca Naţională a României (BNR), iar Muzeul Tezaurului de la Tismana este rodul unui colectiv de specialişti, a afirmat, marţi, Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului BNR, la simpozionul 'Odiseea aurului BNR. Tismana 1944 - 1947', organizat cu ocazia deschiderii oficiale a Muzeului Tezaurului BNR de la Mănăstirea Tismana.

'Ziua de azi este una cu totul istorică, deoarece se inaugurează un muzeu special, deschis într-o peşteră. Organizarea acestui muzeu, după ce s-a realizat documentarea, a pus multe probleme tehnice. O peşteră cu climat specific, cu iluminat specific şi cu o umiditate mare pune probleme exponatelor. Aurul nu suferă la umezeală, dar exponatele cu înscrisuri întâmpină probleme. Banca Naţională a fost întotdeauna o instituţie în care şi-au făcut loc elitele. Acest muzeu este rodul unui colectiv de specialişti, noua generaţie care s-a constituit în Banca Naţională. Am avut un câmp liber de cercetare', a spus Păunescu.

În alt context, oficialul BNR a afirmat că 'România nu are de primit din partea Germaniei 20 de miliarde de euro, cum s-a vehiculat', completând că acestea 'sunt nişte poveşti care nu au o bază reală'.

'România nu are de primit de la Germania 20 de miliarde (de euro - n. r.). Ar fi fost bine să fie aşa! Sunt, însă, nişte poveşti care nu au o bază reală', a spus Cristian Păunescu.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, alături de Mitropolitul Olteniei, Irineu, a participat, marţi, la inaugurarea Muzeului Tezaurului BNR de la Mănăstirea Tismana, o investiţie de aproape două milioane de lei, demarată cu mai bine de trei ani în urmă.

Lucrările propriu-zise au început în luna octombrie a anului 2013, însă au fost întârziate cu doi ani din cauza problemelor cauzate de infiltraţiile cu apă, provenite de la pârâul care curgea la intrarea în mănăstirea Tismana. Ca atare, ulterior, s-a luat decizia de a devia cursul apei, iar lucrările derulate în acest sens au fost destul de complicate.

Muzeul este dotat cu obiecte specifice din perioada 1944 - 1947. Peştera de lângă Mănăstirea Tismana a adăpostit, în acea perioadă, peste 200 de tone de aur, tezaurul fiind ascuns de teamă ca piesele de o valoare inestimabilă să nu ajungă în posesia ruşilor.

În data de 25 ianuarie 2007, conducerea BNR ia decizia de a amenaja în peştera de la Mănăstirea Tismana a unui Muzeu al Tezaurului Băncii Naţionale a României. Iniţiativa Băncii Naţionale a avut susţinerea părintelui Irineu Ion Popa, Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei, precum şi a sfântului aşezământ monahal de la Tismana, stăreţit de monahia Antonia Popescu.

Prin intermediul unei Convenţii civile parafată în anul 2009, Mitropolia Olteniei a pus la dispoziţia BNR, în mod gratuit, terenul aferent construirii accesului în peşteră şi peştera propriu-zisă.

În vara anului 2012, prin licitaţie publică, a fost selectată firma constructoare - 'Impex Lumy Nico' -, iar în august 2013, Primăria oraşului Tismana a eliberat autorizaţia de construire. Ordinul de începere de lucrărilor a fost semnat pe 20 august 2012.

În august 2013, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a participat la depunerea actului de fundaţie a Muzeului Tezaurului de la Tismana, evenimentul marcând la acea vreme încheierea lucrărilor de infrastructură şi de amenajare a peşterii, respectiv demararea procesului de amenajare a amplasamentului.

Proiectul, iniţiat de banca centrală în anul 2007, pune în lumină acţiunea cunoscută sub numele de "Operaţiunea Neptun" sau "Tismana", desfăşurată în anul 1944. Atunci, Banca Naţională, în colaborare cu Guvernul, Armata, CFR şi Mitropolia Olteniei, a organizat adăpostirea, în secret, a celor 242 de tone de aur din tezaurul BNR, împreună cu trei tone de aur din tezaurul Poloniei, aflat în tranzit prin România. Întreaga cantitate de aur a fost păstrată până în 1947 în peştera din apropierea Mănăstirii Tismana. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică)