Tg. Jiu, 26 iul /Agerpres/ - Momentul Tismana, când România a reuşit să salveze tezaurul, ar putea să ne lecuiască de delăsare, iar prejudecata că la noi nu se poate va fi cel puţin pusă sub semnul întrebării, a declarat, marţi, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, la simpozionul 'Odiseea aurului BNR. Tismana 1944 - 1947', organizat cu ocazia deschiderii oficiale a Muzeului Tezaurului BNR de la Mănăstirea Tismana.

'Inaugurarea acestui muzeu special de la Mănăstirea Tismana, care se adaugă patrimoniului Băncii Naţionale, este un eveniment menit să construiască un moment important din istoria neamului românesc. Totul a însemnat salvarea a 190,3 tone de aur românesc şi, totodată, a 2,7 tone de aur polonez, rămase în ţară şi încredinţate aproape fără niciun document, pe încredere, Băncii Naţionale a României. Despre importanţa acestui muzeu am mai vorbit acum câţiva ani, în 2013, pe 22 august. De atunci şi până astăzi, cercetătorii noştri de la Banca Naţională şi-au continuat căutările, au studiat documente din arhiva BNR şi suntem azi în măsură să vă prezentăm date noi, care ne ajută să reconstituim un traseu credibil al evenimentelor (...) Momentul Tismana ar putea să ne lecuiască de delăsare. O lecţie conjugată din care se poate trage o concluzie simplă: uite că se poate şi în momente dificile. Se poate cu instituţii puternice şi credibile, care pot să conlucreze. Prejudecata că la noi nu se poate va fi cel puţin pusă sub semnul întrebării. Cred că efortul pentru a deschide acest muzeu îşi va arăta toate meritele', a spus Isărescu.

Potrivit guvernatorului BNR, în decursul ultimilor 50 de ani nu s-a vorbit aproape deloc despre evenimentele din perioada 1944 - 1947, iar la ora actuală munca cercetătorilor continuă.

'Operaţiunea (de ascundere a aurului - n. r.) a fost strict secretă, iar reconstituirea nu a fost uşoară. După mai bine de 50 de ani, când aproape că nu s-a vorbit mai deloc despre evenimentele de atunci, dintre 1944 - 1947, de la Tismana, putem spune că azi avem o datorie de onoare. Cercetarea subiectului nu este încheiată, iar munca în arhiva şi în afara arhivelor BNR va continua şi materialul documentar va fi îmbunătăţit. Noi dispunem acum de un material documentar. Firul istoriei a început să depene la finele anului 1943. În acel moment, BNR avea mai multe valori materiale de apărat: colecţia impresionantă de pictură, arhiva şi alte lucruri importante. Urgenţa a fost salvarea tezaurului de aur. Sunt păstrate documente şi unele declaraţii care, prin ricoşeu, ne-au adus la datele de azi. Nu este uşor să recompui cadrul şi datele unei operaţiuni strict secrete. Ea a primit atunci numele de 'Operaţiunea Neptun'. În cele din urmă, Banca Naţională a reuşit să aducă instituţiile importante la un numitor comun, iar aurul nu a devenit captură de război. Şi atunci, şi acum, băncile centrale din întreaga lume păstrează rezerva metalică pentru a o putea utiliza', a subliniat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a susţinut, de asemenea, că atitudinea românilor de a salva aurul a făcut ca tezaurul să nu devină pradă de război pentru ruşi.

'Operaţiunea secretă Neptun s-a încheiat cu succes, a revenit la Bucureşti, dar, din păcate, a rămas acolo doar câţiva ani. Dacă armata sovietică, intrând în Bucureşti pe 23 august, captura aurul, până la încheierea armistiţiului din 1944 putea fi considerat pradă de război. De ce nu au forţat ruşii lucrurile atunci? Un prim răspuns ar fi acela că gestul românilor de a pune la adăpost aurul a dat dovadă că aveau capacitatea de a riposta. Un alt răspuns ar fi legat de comportamentul lui Stalin care considera ţările din estul Europei va fiind aliate. Inaugurând Muzeul Tezaurului de la Tismana, oferim generaţiilor viitoare o pagină de istorie a unei operaţiuni riscante', a menţionat oficialul BNR.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, alături de Mitropolitul Olteniei, Irineu, a participat, marţi, la inaugurarea Muzeului Tezaurului BNR de la Mănăstirea Tismana, o investiţie de aproape două milioane de lei, demarată cu mai bine de trei ani în urmă.

Lucrările propriu-zise au început în luna octombrie a anului 2013, însă au fost întârziate cu doi ani din cauza problemelor cauzate de infiltraţiile cu apă, provenite de la pârâul care curgea la intrarea în mănăstirea Tismana. Ca atare, ulterior, s-a luat decizia de a devia cursul apei, iar lucrările derulate în acest sens au fost destul de complicate.

Muzeul este dotat cu obiecte specifice din perioada 1944 - 1947. Peştera de lângă Mănăstirea Tismana a adăpostit, în acea perioadă, peste 200 de tone de aur, tezaurul fiind ascuns de teamă ca piesele de o valoare inestimabilă să nu ajungă în posesia ruşilor.

În data de 25 ianuarie 2007, conducerea BNR ia decizia de a amenaja în peştera de la Mănăstirea Tismana a unui Muzeu al Tezaurului Băncii Naţionale a României. Iniţiativa Băncii Naţionale a avut susţinerea părintelui Irineu Ion Popa, Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei, precum şi a sfântului aşezământ monahal de la Tismana, stăreţit de monahia Antonia Popescu.

Prin intermediul unei Convenţii civile parafată în anul 2009, Mitropolia Olteniei a pus la dispoziţia BNR, în mod gratuit, terenul aferent construirii accesului în peşteră şi peştera propriu-zisă.

În vara anului 2012, prin licitaţie publică, a fost selectată firma constructoare - 'Impex Lumy Nico' -, iar în august 2013, Primăria oraşului Tismana a eliberat autorizaţia de construire. Ordinul de începere de lucrărilor a fost semnat pe 20 august 2012.

În august 2013, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a participat la depunerea actului de fundaţie a Muzeului Tezaurului de la Tismana, evenimentul marcând la acea vreme încheierea lucrărilor de infrastructură şi de amenajare a peşterii, respectiv demararea procesului de amenajare a amplasamentului.

Proiectul, iniţiat de banca centrală în anul 2007, pune în lumină acţiunea cunoscută sub numele de "Operaţiunea Neptun" sau "Tismana", desfăşurată în anul 1944. Atunci, Banca Naţională, în colaborare cu Guvernul, Armata, CFR şi Mitropolia Olteniei, a organizat adăpostirea, în secret, a celor 242 de tone de aur din tezaurul BNR, împreună cu trei tone de aur din tezaurul Poloniei, aflat în tranzit prin România. Întreaga cantitate de aur a fost păstrată până în 1947 în peştera din apropierea Mănăstirii Tismana. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică)