Bucureşti, 26 iun /Agerpres/ - Poşta Română va contracta în cel mult două luni un credit de 46,1 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru realizarea unor investiţii în platformele IT&C, care au o vechime de peste 10 ani, dar şi într-un centru de sortare automatizat la Otopeni, a declarat directorul general al Companiei Naţionale Poşta Română, Alexandru Petrescu, într-un interviu acordat Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES.

Petrescu a afirmat că Poşta Română are în pregătire lansarea uni emisiuni de obligaţiuni de stat, cel mai probabil până la finele acestui an, considerând că listarea unui pachet minoritar pe Bursa de la Bucureşti nu va putea avea loc în următoarele 24 de luni, deoarece este nevoie de o perioadă de pregătire şi evaluare.

Şeful Poştei Române a mai vorbit şi despre situaţia financiară a companiei, subliniind că, "dacă nu aveam ghiulele de picior, indicatorii economici arătau mult mai bine", dar şi despre amenzile primite din partea Consiliul Concurenţei care au afectat rezultate anului 2015, despre deschiderea unei proceduri în instanţă faţă de ANCOM pentru a putea primi compensaţiile în cazul prestării activităţilor din sfera serviciului universal, precum şi despre noile servicii financiar-bancare.

AGERPRES: Care mai este "sănătatea" Companiei Naţionale Poşta Română şi cum rezistă o companie de stat în condiţiile actuale de piaţă?
Alexandru Petrescu: Poşta Română rămâne compania cu cea mai mare cifră de afaceri din acest sector de activitate, dar şi cel mai mare angajator din România, cu peste 25.000 de lucrători poştali. Într-adevăr este foarte greu să ţii pasul cu alte companii care au o mobilitate mult mai bună în piaţă. Noi suferim un pic de gigantism, fiind o companie extrem de mare, suntem îngrădiţi şi restricţionaţi de tot ceea ce înseamnă acţionariat de stat şi evident gestionăm un trecut foarte puţin glorios. Asta este durerea noastră
.
Gestionăm o companie de stat care se află într-o arenă competiţională reală deoarece pe zona de curierat şi de poştă sunt firme din străinătate care vin şi investesc în astfel de companii. Este o piaţă foarte activă, poate una dintre cele mai active paliere de business din România.

Dacă în 2014 am reuşit să oprim traseul de pierderi, marcând primul an cu profit, totuşi aş spune că în continuare trecutul este călcâiul lui Ahile pentru că avem amenzi de plătit, hotărâri în instanţă.

AGERPRES: Ce investiţii v-aţi propus pentru 2016 şi care sunt sursele de finanţare?
Alexandru Petrescu: Cred că totuşi cel mai mare câştig al ultimilor ani a fost îmbunătăţirea indicatorilor economici, care ne-a pus pe radarul marilor instituţii financiare de tip Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiţii şi Banca Mondială. Dacă în 2012 şi 2013, Poşta Română nu era nici pe departe un candidat care aspira la finanţare, în 2014, 2015 şi în 2016 discuţiile cu instituţiile financiare internaţionale au căpătat o altă consistenţă. Mai mult, aş spune că suntem la o lună şi jumătate, cel mult două luni, de a semna un contract de finanţare cu BERD pentru 46,1 milioane de euro, aceasta este suma certă. Iniţial, am discutat pentru o sumă mai mare, dar ne-am concentrat pe acele proiecte care sunt necesare imediat pentru Poştă în vederea asigurării diversificării portofoliului.

AGERPRES: În ce stadiu se află negocierile cu BERD şi care sunt condiţiile de creditare?
Alexandru Petrescu: Suntem în ultimul stadiu de evaluare financiară şi juridică, de due dilligence, am avut deja câteva episoade de evaluare pe care le-am trecut. Condiţiile de creditare urmează a fi definitivate în momentul în care se termină due dilligence, dar sunt net superioare în comparaţie cu orice altă bancă comercială, pentru că acesta este şi rolul ei, după cum îi spune şi numele, bancă de reconstrucţie şi dezvoltare. Adică, exact de ceea ce are nevoie şi Poşta Română. Acest credit poate fi o schimbare de destin pentru companie, fiindcă suferim de o lipsă acută de investiţii. Nu s-a investit de peste 10 ani în platformele IT&C şi astăzi administraţiile poştale europene sunt companii de tehnologie, mai mult decât altceva. Nu este îndeajuns să ai oameni pe străzile oraşelor, trebuie să ai tehnologie, deoarece contractele nu presupun doar distribuţia fizică a scrisorilor. În ciuda unei ameliorări pe partea indicatorilor economici nu putem securiza intern nevoia de investiţii financiare. Singura şansă este să atragem investiţii de la un partener, iar pentru a trezi apetitul investitorilor trebuie să arătăm că avem ascendent în ceea ce priveşte indicatorii, că lucrurile se întâmplă şi există.

Compania aceasta este plină de strategii, s-au plătit milioane de euro în toate direcţiile şi fiecare strategie spune cam ce ar trebui să se facă într-o astfel de companie. Dacă iei toate strategiile, din 2007 încoace, toate spun ce trebuie explorat în companie, deşi s-a suferit la nivel de materializare. Chiar am subliniat că mandatul meu stă sub semnul materializării. Am o serie de elemente pilon din strategie, cum ar fi zona de servicii financiare, zona de asigurare, zona de securizare a unei linii de finanţare din partea unei IFI (instituţie financiară internaţională n.r.), iar acum s-a întâmplat să fie BERD. Consider că este important să îndeplinesc toate aceste proiecte.

AGERPRES: Concret, pe ce proiecte vor merge banii de la BERD?
Alexandru Petrescu: În principiu, banii vor merge direct pe nişte proiecte pre-aprobate. Am avut la finele lunii februarie un comitet de risc cu BERD pe care l-am trecut. Banii se vor duce către zona de IT&C, pe tot ceea ce este necesar în zona tehnologiei poştale: calculatoare, servere VPN, programe în toate oficiile poştale. Trebuie să avem platformă ca să putem construi aplicaţii. De asemenea, vom investi într-un centru de sortare automatizat la Otopeni. Acesta era cuprins într-adevăr în toate strategiile, era foarte frumos descris între paginile 7-19, dar efectiv el nu există. Acum intenţionăm să îl facem să existe. Vom avem şi o consultanţă pe zona aceasta, ca să vedem dacă este nevoie doar în Bucureşti de un astfel de centru de sortare pentru a acoperi în mod eficient sau probabil şi într-o altă zonă a României. Toate aceste investiţii merg spre zone care aduc venituri imediate, atât pe zona de IT&C cât şi cea de automatizare. Probabil suntem singura ţara din Europa care nu are un centru automat de sortare şi asta se reflectă în tot ceea ce înseamnă curierat transfrontalier.

AGERPRES: Sortarea corespondenţei se face doar manual la Poşta Română?
Alexandru Petrescu: În multe zone încă se face manual, pentru că, pe de o parte, nu are sens să ai o linie automatizată de la A la Z într-o ţară unde salariile îţi permit să fii eficient din punct de vedere financiar şi operaţional. Există elemente ale lanţului tehnologic ce stă în spatele unui serviciu poştal care, în mod clar, trebuie să fie automatizate, dar nicio automatizare de tipul ţărilor scandinave, de la A la Z, nu este optimă. Trebuie găsit acel echilibru, să poţi investi eficient şi să obţii cele mai bune rezultate.

AGERPRES: În ce alte zone vor mai fi orientate fondurile obţinute din creditul BERD?
Alexandru Petrescu: Vrem să investim în 700-800 de maşini pentru divizia de PrioriPost, de curierat, pentru că această piaţă este singura care încă mai creşte cu doi digiţi în România, minimum 10% an de an. Ea merge pe măsură ce există investiţii. Nişa de piaţa a PrioriPost este una care reflectă nivelul investiţiilor, adică una foarte mică, undeva 5-6% şi nu este o zonă unde poţi creşte doar aşa. Fără bani nu poţi creşte. Tot ceea ce a fost de reorganizat, s-a reorganizat, de aici încolo poţi creşte doar dacă investeşti, în maşini, în infrastructură de plată mobilă.

Dar, repet, din păcate noi trebuie să îmbinăm armonios activitatea comercială cu acest rol social pe care compania îl are: să fie prezentă peste tot, să ofere un acces facil la servicii poştale de curierat tuturor cetăţenilor României. Eu cred că trebuie să fii compensat pentru prezenţă, dincolo de nişte raţiuni comerciale în teritoriu. Sunt oficii poştale în ţară care nu se justifică comercial, nu au sens, dar trebuie să le ţinem cu oamenii aferenţi pentru că îndeplinim şi un rol social. Pentru această activitate ce nu este sustenabilă din punct de vedere economic, este normal, conform reglementărilor, să primim o sumă de bani care să ne acopere această cheltuială. Este o politică de reglementare a Guvernului şi a Comisiei Europene.

AGERPRES: În momentul de faţă nu primiţi nicio compensaţie din partea statului pentru aceste servicii?
Alexandru Petrescu: Nu primim şi de aceea trebuie să vorbim cu reglementatorul - Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) să-i explicăm cum trebuie să fie, adică la fel ca şi în alte state din UE. Noi am depus la minister (MCSI n.r.) o serie de amendamente la Legea Serviciilor Poştale, după ce le-am agreat şi cu reglementatorul, care vor ameliora cadrul de reglementare actual, însă este un proces care depăşeşte atribuţiile unui directorul general. Sperăm că odată adoptate şi cadrul de reglementare va fi mai just pentru companie şi vom continua acest trend de creştere. E clar că fără susţinerea acţionarilor nu putem menţine acest trend de creştere.

Aceste amendamente sunt menite să clarifice şi modalitatea de compensare, pentru că la momentul actual nici măcar nu este clar cum ar trebui compensat, prin ce mecanism, fiindcă sunt mai multe posibilităţi de compensare. O posibilitate este existenţa unui cont colector unde fiecare companie ce activează în această piaţă relevantă trebuie să contribuie şi i să dea companiei care este însărcinată cu această obligaţie. În alte ţări precum Portugalia sau Belgia există compensare directă de la bugetul de stat. În alte ţări, zonele scandinave de exemplu, se pune un mic adaos pe preţul fiecărui produs. Sunt mai multe modele de compensare, dar la noi nici măcar nu este definită modalitatea de compensare şi suntem în al treilea an de piaţă liberalizată. Acestea sunt lucruri care trebuiau să se clarifice în 2010 şi 2011 şi în momentul în care intrai în piaţa liberalizată trebuia să ştii şi să ai o perspectivă, pentru că de fapt acestea sunt venituri certe. Iată am ajuns în instanţă, care este manifestarea extremă a neînţelegerii.

Din anul 2013 suntem pe o piaţă total liberalizată, iar cadrul de reglementare nu pot spune că este chiar în linia "best practice" la nivel european. Aici este o discuţie întreagă între Poşta Română şi ANCOM în care noi le aducem argumente şi cazuistică din zona administraţiilor poştale europene: ce înseamnă serviciul universal obligatoriu, cum trebuie actualizat astfel încât Poşta să fie cel puţin în poziţia de a avea cel puţin o şansă egală cu celelalte companii din sector.

Argumentaţia noastră este solidă, este bazată pe ceea ce se întâmplă în administraţiile poştale din ţările central şi vest europene şi reprezintă "best practice" pe toate zonele de administraţii şi sectoare poştale. Considerăm că ar trebui preluate şi în piaţa românească.

AGERPRES: Ce soluţii vedeţi pentru obţinerea acestor compensaţii şi la cât se ridică?
Alexandru Petrescu: Pe o analiză strictă, rece şi comercială ar trebui să închidem acele oficii şi să ne restrângem perimetrul, dar în prezent am dat în judecată reglementatorul pentru această compensare.
Pentru anul 2013, Poşta Română a formulat o cerere de compensare a costului net, pe care ANCOM a respins-o, în sumă de 21 milioane de lei. Pe rolul Curţii de Apel Bucureşti s-a format o acţiune prin care Poştei să i se recunoască această compensare, iar următorul termen de judecată este fixat pentru data de 9 septembrie 2016. Pentru 2014, suma solicitată ANCOM este de 26 de milioane de lei. Comisia Europeană a decis în data de 3 iunie ca operatorul belgian de servicii poştale bpost să fie compensat cu suma de 1,3 miliarde de euro, pentru servicii prestate ca furnizor de serviciu universal. Decizia vizează perioada 2016 - 2020 şi se referă la aceleaşi servicii prestate şi de Poşta Română în cadrul obligaţiei de a fi furnizor de serviciu universal. Decizii similare au fost luate în 2015 şi în anii trecuţi pentru majoritatea operatorilor europeni, printre care: Polish Post, La Poste, Poste Italiane, UK Post Office Ltd, Hellenic Post.

AGERPRES: Aş vrea să vorbim despre eşecul privatizării companiei precum şi despre posibilitatea iniţierii unui nou proces de privatizare, o eventuală listare pe bursa de la Bucureşti
Alexandru Petrescu: Practic, nu pot spune că a fost un eşec privatizarea companiei Poşta Română. Un eşec ar fi fost înstrăinarea unui pachet de acţiuni sub un preţ rezonabil sau corect din perspectiva vânzătorului. Acesta era un eşec fără discuţie, pentru că era şi unul ireversibil. Operatorul poştal belgian bpost a oferit mai puţin şi noi am avut luxul, ca să spun aşa, de a spune nu, pentru că pe parcursul procesului de privatizare, care a ţinut doi ani şi jumătate, compania a cunoscut totuşi o ameliorare şi o îmbunătăţire din perspectiva economică. Am putut spune că nu mai e anul 2012, când era o tranzacţie de avarie, totuşi acum era o tranzacţie de oportunitate. În aceste condiţii, am hotărât să spunem NU ofertei bpost, ne-am regrupat şi am hotărât să mergem pe posibilitatea atragerii unei finanţări din partea unui IFI (instituţie financiară internaţională) ceea ce se şi materializează.

Privatizarea companiei rămâne o perspectivă, doar că acum avem o plajă mai largă de posibilităţi şi ne gândim la o listare pe Bursa de la Bucureşti. Sunt discuţii între acţionari şi cred şi eu, alături de ei, că o listare ar fi cea mai bună soluţie. Nu consider că mai este necesar să mergem pe un pachet majoritar de acţiuni, putem merge şi pe unul minoritar, pentru că avem un istoric comercial care dovedeşte că ceea ce facem este corect.

AGERPRES: Ce pachet minoritar credeţi că ar putea fi scos pe bursă?
Alexandru Petrescu: Îmi este greu să spun. Ar fi prea speculativ. Răspunsul nu poate fi dat decât în urma unei evaluări şi în principal cei care conduc diligenţele pe acest proces, cu sprijinul nostru desigur, sunt cei doi acţionari: Fondul Proprietatea şi statul român prin MCSI. Rămâne ca ei să hotărască.

AGERPRES: Puteţi să ne spuneţi cât de avansate sunt discuţiile între cei doi proprietari despre o astfel de listare? S-ar putea întâmpla anul acesta?
Alexandru Petrescu: Listarea nu se poate întâmpla mai devreme de 24 de luni. Dacă vrei să te asiguri că vei avea o listare de succes, trebuie să aloci timp şi resurse în perioada de pre-listare, de pregătire. Redresarea companiei în sine este o perioadă de pre-listare. Trebuie să faci o evaluare, un lobby la nivelul investitorilor, aşteptăm şi elaborarea unei Hotărâri de Guvern care să reglementeze listarea. În momentul în care va fi emisă de către Guvern vom şti sigur că drumul este ireversibil şi listarea se va întâmpla. Abia atunci vom şti în cât timp şi în ce condiţii. Acum se evaluează cea mai bună opţiune.

AGERPRES: Sunt semnale din partea unor investitori că şi-ar dori să achiziţioneze acţiuni la Poşta Română?
Alexandru Petrescu: Sunt investitori care au fost interesaţi de procedura de privatizare, unii s-au mai întors şi au mai pus întrebări. Acum discuţiile merg în zona în care le explicăm că pregătim o listare şi îi ţinem aproape ca să le putem oferi mai multe detalii. În general, dacă ne uitam la administraţiile poştale listate şi sunt multe în zona vestului Europei, sunt investitori instituţionali de natura fondurilor de pensii, care nu oferă randamente fulminante, care vor randamente sigure, pe termen lung. Şi noi oferim acest tip de business, cu un randament sigur şi pe termen lung. În general business-ul poştal, cel de corespondenţă, nu neapărat de curierat, este unul care asigură un profit rezonabil, sigur şi pe termen lung. Aici vrem să ne încadrăm şi noi în acest palier de stabilitate.

De asemenea, avem în pregătire o emisiune de obligaţiuni de stat. Avem un consultant, BRD a câştigat licitaţia, şi lucrăm acum la o arhitectură. Rămâne ca ei să definească exact pe câţi ani, ce sumă, momentul lansării, ce măsuri premergătoare lansării ar trebui să luăm ca să venim cu impact maxim pentru companie. Suntem într-o analiză a draftului final. E posibil ca această lansare a emisiunii de obligaţiuni de stat să se întâmple anul acesta.

Dacă am fost în anii trecuţi într-o perioadă în care nu puteam atrage niciun fel de împrumut şi lansam licitaţii de finanţare la care nu venea nimeni, acum la fiecare linie de finanţare pe care o lansăm vin între trei şi şase bănci. Tocmai am închis un credit de 100 de milioane lei, iar din perspectiva disciplinei de plată suntem AAA+, astfel încât putem fi un deal bun pentru orice bancă. Dacă am trecut dintr-o extremă în care nu puteam împrumuta nimic, acum nu mergem în extrema cealaltă în care ne împrumutăm de la toţi care vor să ne dea bani. Aşa că facem totul etapizat şi foarte prudent.Trebuie să arătăm solid din punct de vedere comercial, din punct de vedere al reglementării şi promitem un viitor profitabil. Din perspectiva mea personală mi-aş dori să avem spre sfârşitul anului şi lansarea emisiunii de obligaţiuni.

AGERPRES: Aţi spus că 2014 a fost primul an pe profit după cinci ani de pierderi. Cum aţi închis anul 2015?
Alexandru Petrescu: Am avut 2014 primul an profitabil din 2009. 2015 trebuia să îl închidem din nou pe profit net, dar din păcate înainte de auditare, pe 18 aprilie, a venit o scrisoare de la Consiliul Concurenţei care ne-a spus că avem de plătit exact 33 de milioane de lei pentru activităţi anticoncurenţiale din perioada 2010-2012, fapt pentru care a trebuit să provizionăm. Auditorii ne-au recomandat să introducem în provizioane această sumă şi în loc să ieşim cu profit de 3,5 milioane lei profit, am ieşit cu aproape 30 de milioane lei pierdere. Noi am contestat această amendă în instanţă, dar acest lucru nu înseamnă că ea se şi anulează. Deocamdată trebuie să o plătim la stat. Din păcate, toate aceste probleme ale trecutului nu sunt puţine, nu sunt uşoare, şi toate sunt însoţite de riscuri foarte mari în ceea ce priveşte funcţionalitatea companiei şi nu le poţi ignora. Însă, anul acesta, contăm pe un profit net de 4 milioane lei.

Noi eram în grafic cu ceea ce ne propusesem: 2014 primul an cu profit, la fel 2015 şi 2016. În 2015 trebuia să avem 1,6 milioane lei şi am ieşit peste, cu 6,8 milioane lei brut, dar după cum vă spuneam la început avem de gestionat un trecut mai puţin glorios, la care evident se adaugă toate procesele din instanţă cu Blue Air, cu G4S cu tot felul de alte entităţi economice care sunt deja legendare, dar care totuşi trebuie gestionate. Noi le provizionăm în continuare pentru că dacă nu aveam ghiulele acestea de picior pesemne indicatorii economici arătau mult mai bine, dar nu poţi ignora trecutul.

AGERPRES: Care este în prezent structura veniturilor în Poşta Română?
Alexandru Petrescu: O componentă importantă este asigurată de zona distribuţiei de pensii care a reprezentat în 2015 circa 36%, o alta cea a trimiterilor confirmare de primire cu 16,3%, zona de corespondenţă, poşta de scrisori cu 12,4%, avem şi zona serviciilor de curierat şi cea de plata facturilor.

AGERPRES: În spaţiul public au fost adevărate discuţii în ultima perioadă despre majorarea tarifelor pe unele servicii şi produsele poştale. Ce ne puteţi spune în acest sens?
Alexandru Petrescu: Nu ar trebui nimeni să se impacienteze dacă vor vedea creşteri de tarife pe unele din serviciile şi produsele poştale, fiindcă acestea nu au fost actualizate de peste 10 - 12 ani şi în tot acest timp a existat o evoluţie ce nu a fost reflectată în cadrul de tarifare. Evident că toţi vrem o companie mai bună, mai eficientă, vrem salarii mai bune, un loc mai bun, dar acestea nu se pot întâmpla dacă nu actualizăm zona veniturilor şi echilibrăm cu zona cheltuielilor. Au fost însă şi reduceri substanţiale prin regândirea politicii de tarifare.

AGERPRES: Ce servicii vom putea vedea în perioada următoare la Poşta Română?
Alexandru Petrescu: Lansăm divizia de servicii financiare. Vom lansa un pilot în 36 de oficii poştale unde vom activa cu servicii financiare, la nivel de ţară, nu doar în Bucureşti. Vrem să experimentăm diferite geografii atât din punct de vedere al locaţiei, dar şi al profilului populaţiei: mare rural, mic urban. Noi nu ne propunem să fim cea mai mare bancă din Constanţa, Cluj şi Braşov, noi vrem să fim cei mai mari din Titu, Zalău şi Jimbolia, zona unde este o densitate semnificativă de populaţie nebancalizată sau puţin bancalizată şi are şi un rol social de incluziune financiară pentru că poţi să oferi un acces facil la produse primare de natură financiar-bancară.

La nivel de oficiu va fi un colţ bancar, "banking corner" cu oameni special pregătiţi pe servicii financiar-bancare. Este pe modelul altor administraţii poştale. Vom avea ghişee dedicate doar pentru servicii financiare în unele zone urbane, vom avea şi o zonă unde se va putea avea o discuţie şi cu un consilier bancar. Noi nu dorim să targetăm şi să oferim servicii bancare complexe. Ne dorim să fim o bancă populară, să acoperim zonele de nevoi financiare imediate, adică împrumuturi pe durată de până în 3 ani, împrumuturi IMM-uri, de distribuţie de fonduri europene către micii fermieri. Vom merge pe profilul clientului care ne calcă pragul. Parteneriatul cu Patria Bank este pe 5 ani plus încă doi de prelungire şi ne propunem să acoperim întreaga ţară. Ceea ce este încurajator pentru noi este că avizul BNR - pe care l-am cerut încă din octombrie anul trecut şi l-am primit abia acum în urma cu 4 săptămâni - a fost dat pe o operaţiune de pionieriat, pentru că vom avea tranzacţii financiare în alte locaţii decât în bănci, ceea ce nu era permis până acum în România.

De asemenea, în cadrul serviciului PrioriPost am lansat şi produsul PostColect alături de e-mag, cel mai mare jucător de pe piaţă de e-commerce, iar coletul poate fi ridicat de la oficiul poştal. L-am lansat prima data în Târgovişte şi Buzău, nişte zone poate nu atât de ajuns de acoperite de ei şi acum ne uitam pe zona Bucureşti. Produsul este dedicat e-mag, dar este deschis tuturor jucătorilor din piaţa de e-commerce.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre Poşta Română Broker de Asigurare?
Alexandru Petrescu: Ca şi linie generală voi vrem să de identificăm Poşta Româna Broker de Asigurări ca şi un furnizor de asigurare pe zona poliţelor obligatorii, pe tot ceea ce înseamnă RCA şi asigurare de locuinţe. Aici este zona noastră pe care vrem să ne consolidăm şi să fim prima opţiune pentru orice client care doreşte să îşi încheie o poliţă. Ne extindem la nivel naţional, evident că reţeaua fiind foarte mare tot ce înseamnă suprapunerea serviciului de brokeraj pe reţeaua existentă solicită şi necesită eforturi majore pe trainingul oamenilor şi pe implementarea unor modele de monitorizare şi evaluare constantă a tuturor lucrătorilor poştali angrenaţi şi în zona de activitate a brokerului.

Ne uităm şi explorăm şi alte tipuri de produse de asigurare şi chiar acum vom intra alături de un furnizor pe zona de asigurare de viaţă (life insurance), dar care sunt totuşi asigurări ce necesită un mod de vânzare mai sofisticat. Vom vedea însă în ce măsură merge pe zonele urbane. Dar, repet, unde vrem noi să creăm un automatism de vânzare este pe zona poliţelor obligatorii. Majoritatea poliţelor, în afara celor obligatorii, sunt gândite special pentru Poşta Română în parteneriat cu diferiţi asigurători. Şi asigurarea de sănătate a fost una dimensionată la tipul nostru de client, adică să fie una cât se poate de accesibilă.

AGERPRES: Cum funcţionează alte administraţiile poştale din Europa şi cu ce servicii rezistă pe o piaţă extrem de concurenţială?
Alexandru Petrescu: Poşta Italiană are 70% venituri din zona de servicii financiare, Poşta Britanică la fel. La nivel european există o reducere a volumului de corespondenţă, nu doar în România. Am pierdut în ultimii 5-6 ani 30-40% din volumul de corespondenţă. Automat veniturile provenite din această reducere de volum trebuie compensate cu altceva pentru că noi nu am scăzut la fel de vertiginos, iar numărul angajaţilor sau modul în care cheltuim banii la nivel de forţă de muncă.

AGERPRES: Recent, sindicaliştii de la Poşta Română au protestat nemulţumiţi de salarii şi de condiţiile de muncă. Cum vedeţi soluţionarea problemelor ridicate de angajaţi?
Alexandru Petrescu: Nimic nu poate fi ameliorat dacă noi ca şi companie nu vom performa. Dacă vom performa, evident vor fi mai mulţi bani în companie şi evident că vor fi resurse de finanţare care să ducă la condiţii mai bune de muncă şi salarii mai bune. Am văzut o statistică prin care rămânem cel mai mare angajator din România şi veţi vedea că numărul de salariaţi este descrescător de la an la an. În 2015 a fost mai mic cu aproape 2% decât 2014, 2016 la fel.

Organigrama este într-o constantă evoluţie în funcţie de condiţiile de piaţă şi de noi zone de dezvoltare. Sunt zone unde ne putem apleca şi optimiza numărul de angajaţi, dar sunt zone unde avem nevoie de oameni noi, deoarece ne dezvoltăm zona de IT&C şi va trebui să identificăm oameni care au expertiza necesară cu ultimele evoluţii tehnologice. Ne ducem spre zona de servicii financiare, deci trebuie să avem oameni care înţeleg foarte bine fenomenul, la fel şi pe zona de asigurări, chiar dacă avem constrângeri bugetare, căutăm cei mai buni oameni.

În prezent, avem un program de optimizare care a fost acceptat de Consiliul de Administraţie prin care evaluăm toţi oamenii din administraţie centrală ca să vedem unde putem îmbunătăţi eficienţa muncii lor, pentru că pot fi zone de activitate cu supradimensionare şi zone subdimensionate. Ori le găsim un loc mai bun în zona în care avem nevoie de experienţa lor, ori unii ne vor părăsi. Este strict o evaluare obiectivă, care va veni cu nişte rezultate. Acesta este un proces continuu, constant există o monitorizare de dimensionare a ceea ce face şi cu câţi oameni facem.

În momentul de faţă, suntem la o dimensiune optimă de personal, dar pe măsura ce vom tehnologiza vor fi necesare optimizări în continuare. E un proces natural, dar focusul pentru moment este la nivel administraţiei centrale la nivel naţional. E datoria noastră să ţinem compania la parametri optimi de funcţionare.

AGERPRES: Administraţiile poştale europene au un număr la fel de mare de angajaţi?
Alexandru Petrescu: Toate administraţiile poştale au un număr mare de angajaţi, ele se caracterizează ca fiind angajatori de primă ligă şi noi nu facem diferenţa, dar ceea ce au ei şi în poştă nu s-a întâmplat a fost elementul de schimbare. Din păcate la noi, e bine că s-a întâmplat şi mai târziu decât niciodată, totuşi schimbarea ar fi trebuit să intervină undeva de acum 8 - 9 ani şi prin schimbare mă refer la diversificarea portofoliului de servicii şi produse. Chiar dacă business-ul nostru este pe zona de corespondenţă, trebuie să înţelegem că într-o piaţă concurenţială aşa cum este cea a administraţiilor poştale, trebuie şi noi să ne schimbăm. Acum în vest o reţea de administraţie poştală presupune o ofertă de servicii financiar bancare, activează şi în zona telecom, iar zona de corespondenţă devine doar un palier de activitate dintr-o plajă mai largă de servicii şi produse. Şi în Poşta Română s-a înscris pe acelaşi trend diversificarea portofoliului este cheie şi este centrala strategie de dezvoltare. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor:Nicoleta Gherasi)