Bucureşti, 15 mai /Agerpres/ - Aproximativ 357 de zone din România cu risc semnificativ la inundaţii sunt contorizate la nivel naţional, iar pentru acestea au fost identificate şi prioritizate circa 2.600 de măsuri, care vor fi implementate de către toate autorităţile responsabile în managementul riscului la inundaţii în perioada 2016-2021, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, directorul general al Administraţiei Naţionale 'Apele Române' (ANAR), Nicolae Bărbieru.

Şeful ANAR a amintit, totodată, de unul dintre cele mai importante proiecte pe care România le derulează la ora actuală, respectiv protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre. Potrivit lui Bărbieru, s-a reuşit, până în acest moment, extinderea litoralului cu o suprafaţă de peste 33 de hectare, pe cele cinci sectoare de plajă incluse în proiect (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord), în timp ce plajele sunt mai late cu mai bine de 100 de metri.

AGERPRES: Care sunt priorităţile pentru acest an ale ANAR?
Nicolae Bărbieru: Prioritatea numărul unu constă în continuarea şi finalizarea a cât mai multor obiective de investiţii de interes strategic naţional (Infrastructura Critică Naţională). Având în vedere nivelul scăzut al finanţării de la Bugetul de Stat din ultimii ani, A.N."Apele Române" a alocat din surse proprii, începând cu anul 2014, sumele necesare în vederea atingerii acestui obiectiv. Suma alocată, în acest an, pentru atingerea acestora este de 354 milioane lei, din care peste 150 milioane lei sunt prevăzute pentru realizarea de obiective de investiţii în execuţie sau noi reabilitări şi reparaţii, instalaţii şi echipamente, iar circa 200 milioane lei sunt prevăzuţi pentru dotările independente necesare pentru realizarea activităţii A.N."Apele Române".

În privinţa lucrărilor de investiţii finanţate din Fonduri Externe Nerambursabile (Fondul de Coeziune-Axa Prioritară 5 POS Mediu), până la sfârşitul lunii iunie vor fi finalizate cinci obiective de investiţii şi trei asistenţe tehnice. Printre obiectivele ce se finalizează menţionăm: "Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru şi Tomis Sud) Municipiul Constanţa şi Eforie Nord", dar şi "WATMAN - Sistem Informaţional pentru Managementul Integrat al Apelor".

O altă prioritate este reprezentată de creşterea capacităţii de intervenţie rapidă în situaţii de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră, şi nu în ultimul rând, finalizarea procedurii de inventariere a digurilor aflate în exploatare, întocmirea fişelor de evidenţă a acestora conform procedurilor.

De asemenea, dorim depunerea documentaţiei necesare la AM POIM din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, în vederea verificării şi a aprobării aplicaţiei de finanţare pentru eroziunea costieră - etapa a II -a (2014 - 2012), dar şi finalizarea activităţilor derulate în cadrul proiectului "Către Un Mediu Acvatic Adecvat" şi îndeplinirea indicatorilor de proiect asumaţi în cadrul programului de finanţare din cadrul Mecanismului Financiar al Spaţiului Economic European.

Nu în ultimul rând, menţionăm ca şi prioritate continuarea implementării programului UCCWAT de gestiune a bazelor de date UCC (activitatea de exploatare şi urmărire a construcţiilor n.r), astfel încât acesta să fie implementat la cel puţin un baraj, la administraţiile bazinale de apă la care nu a fost instalat până în acest moment.

AGERPRES: În ce stadiu se află proiectul "Watman - Sistemul Informaţional pentru Managementul Integrat al Apelor" şi care este finalitatea acestuia?
Nicolae Bărbieru: La această dată, capacităţile propuse prin proiect, în ansamblu, au fost realizate în proporţie de 98%, fiind deja recepţionate Centrele de intervenţie Rapidă. În ceea ce priveşte staţiile automate şi hidrometrice, acestea sunt realizate din punct de vedere constructiv, în proporţie de 98%, adică din cele 298 staţii a fost realizat un număr de 293, iar pentru cele finalizate a început recepţia acestora.

Software-ul şi hardware-ul pentru controlul şi coordonarea exploatării construcţiilor hidrotehnice a fost realizat în procent de 100%, la această dată putând fi vizualizate datele transmise de către staţiile automate realizate.

Termenul de finalizare a contractului va fi în data de 30 iunie 2016.

Implementarea proiectului va avea un impact pozitiv considerabil asupra populaţiei, prin faptul că aproximativ 1,5 milioane de locuitori din zonele vulnerabile vor beneficia de informaţii, în timp real, privind evoluţia şi gestionarea fenomenelor hidrologice extreme, iar riscul de producere a acestora va fi diminuat cu 7% la nivelul celor 11 bazine hidrografice din România.

AGERPRES: România a finalizat Planul de Management al Riscului la Inundaţii. Ce urmează să se întâmple după această etapă?
Nicolae Bărbieru: În perioada următoare ne-am propus implementarea măsurilor prevăzute în Planul de Management al Riscului la Inundaţii, pentru perioada 2016-2021, de către toate autorităţile responsabile în managementul riscului la inundaţii: ANAR, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, Ministerul Transporturilor, autorităţi locale, etc.

Totodată, au fost identificate şi prioritizate circa 2.590 de măsuri, la nivelul celor aproximativ 375 de zone cu risc semnificativ la inundaţii identificate la nivel naţional, dintre acestea circa 844 măsuri fiind nestructurale (reîmpăduriri, zone umede, renaturare maluri, poldere de mici dimensiuni, sisteme de monitorizare etc).

Urmărim, de asemenea, implementarea măsurilor stipulate la articolul 14 din Directiva 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii, respectiv revizuirea/actualizarea zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (APSFR) raportate la Comisia Europeană la data de 22 martie 2012. Termenul de raportare stabilit este 22 martie 2018.

Apoi, revizuirea/actualizarea Hărţilor de Hazard şi de Risc la Inundaţii raportate la Comisia Europeană la data de 22 martie 2014. Termenul de raportare, în acest caz, este 22 martie 2020.

Totodată, vom revizui şi actualiza Planurile de Management al Riscului la Inundaţii, raportate la Comisia Europeană la data de 22 martie 2016. Aici avem termen de raportare 22 martie 2022.

AGERPRES: Cum este structurat bugetul ANAR pentru anul 2016 şi către ce investiţii vor merge cele mai importante sume?
Nicolae Bărbieru: Cea mai mare parte a veniturilor Administraţiei Naţionale "Apele Române" se obţin prin aplicarea sistemului de contribuţii tuturor utilizatorilor de apă, ceea ce reprezintă 89%, adică 954,45 milioane lei, din totalul veniturilor prognozate, pentru anul 2016, de 1.070,34 milioane lei. Pe baza autorizaţiilor de gospodărire a apelor, unde sunt aprobate cantităţile maxime de utilizare, se întocmesc contractele de abonament, care stau la baza fundamentării veniturilor.

Suma de 102,56 milioane lei, constituită din 59,7 milioane lei fonduri de la bugetul de stat şi 42,86 milioane lei din fondul de coeziune - fonduri primite de la Uniunea Europeană, reprezintă 10% din bugetul A.N."Apele Române" pentru anul 2016. Această sumă este destinată exclusiv finanţării investiţiilor privind lucrările de utilitate publică, construcţiile sau instalaţiile de gospodărire a apelor.

În privinţa cheltuielilor pentru anul 2016, Administraţia Naţională "Apele Române" are alocat un buget în valoare totală de 1,424 miliarde lei, pentru realizarea sarcinilor specifice stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 1176/ 2005 privind aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale "Apele Române".

Astfel, cheltuielile de personal reprezintă 32% din buget, din care se va efectua plata drepturilor băneşti pentru cei aproximativ 10.000 de angajaţi din cadrul bazinelor hidrografice, care desfăşoară activităţi de gospodărire a apelor.

În ceea ce priveşte cheltuielile pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor din sediul central şi teritorial, acestea reprezintă un cuantum de 37% din buget. Prin urmare, un procent de 30% din bugetul alocat pentru acest an, în sumă de 434 milioane lei, reprezintă cheltuieli de capital, din care pentru lucrările de investiţii se vor aloca, după cum urmează: lucrări de investiţii din surse proprii, în sumă de 122 milioane lei, pentru un număr de 85 obiective de investiţii, lucrări din surse bugetare, în suma de 59 milioane lei, pentru un număr de 70 obiective de investiţii, respectiv lucrări de investiţii finanţate prin Axa Prioritară 5 POS Mediu, în sumă de 42 milioane lei, pentru un număr de 5 obiective de investiţii.

AGERPRES: Plajele de pe Litoralul Mării Negre se pare că vor fi mai generoase în acest an, odată cu planurile de extindere ale acestora: care este contribuţia concretă a ANAR la aceste acţiuni?
Nicolae Bărbieru: România, prin lucrările care au avut loc în cadrul proiectului "Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona Municipiului Constanţa (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru şi Tomis Sud) şi Eforie Nord", a făcut un prim şi important pas în cadrul acţiunilor de stopare a fenomenului de eroziune de pe ţărmul litoralului românesc al Mării Negre, acesta fiind unul dintre cele mai ambiţioase şi frumoase proiecte pe care ţara noastră le implementează în prezent.

Contribuţia A.N."Apele Române" a constat în accesarea fondurilor europene, implementarea şi monitorizarea proiectului, pentru finalizarea cu succes a acestuia. Reamintim faptul că, prin acest proiect, România şi-a extins litoralul cu o suprafaţă de peste 33 de hectare pe cele cinci sectoare de plajă incluse în proiect (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord), iar plajele sunt mai late cu peste 100 de metri şi asigură protejarea pe o lungime de 7,3 km de plajă împotriva riscului de eroziune, prin intermediul unor măsuri structurale (diguri submerse, imerse, epiuri).

AGERPRES: Au existat probleme în lunile anterioare din cauza acumulării de deşeuri pe cursul râului Dâmboviţa, ce tranzitează centrului Bucureştiului. De asemenea, au existat voci care afirmau că ANAR este responsabilă de ecologizarea apelor din Capitală. Care sunt concret atribuţiile Administraţiei din acest punct de vedere?
Nicolae Bărbieru: Cu ocazia ultimei goliri s-a putut observa că deşeurile care înrăutăţesc aspectul cuvei de apă curată, nu provin din resursa de apă a râului Dâmboviţa, acestea reprezentând numai "aportul" nedorit al unei părţi dintre concetăţeni, ceea ce trebuie recunoscut că nu se întâmplă în alte state europene, iar fără educarea şi conştientizarea populaţiei, inclusiv prin implicarea formatorilor de opinie, a organizaţiilor şi activiştilor de mediu sau organelor abilitate să constate şi să îi sancţioneze pe cei care comit asemenea fapte, readucând astfel spiritul civic în limitele normale, această situaţie neplăcută va continua.

Funcţionarea instituţiei noastre se realizează prin autofinanţare, motiv pentru care personalul de întreţinere şi exploatare a lucrărilor hidrotehnice este dimensionat astfel încât să fim în măsură să asigurăm întreţinerea şi exploatarea în siguranţă a lucrărilor hidrotehnice ale amenajării. Cu toate acestea, se fac eforturi deosebite, umane şi financiare, pentru menţinerea curăţeniei biefurilor amenajate, astfel încât rolul estetic sau cel de asigurare a microclimatului să fie menţinut, fără implicarea autorităţilor locale, care sunt practic beneficiarii direcţi ai amenajării, însă nu putem îndeplini atribuţiunile care, din punct de vedere legal, revin Poliţiei Locale şi nu putem asigura supravegherea permanentă a zonelor adiacente amenajării, astfel încât să reuşim să împiedicăm depozitările de deşeuri în zona malurilor sau aruncarea acestora în apă şi nici nu avem autoritatea necesară pentru a acţiona atunci când depistăm astfel de aspecte.

Cu siguranţă, aţi observat că personalul de exploatare acţionează zilnic pentru întreţinerea luciului de apă, însă "lupta" este inegală, deoarece deşeurile se aruncă extrem de uşor pe luciul de apă şi se îndepărtează greu, deoarece plutitorii se colectează numai din barcă şi numai în perioadele în care se poate ieşi cu barca pe luciul de apă, iar deşeurile care nu plutesc sunt "descoperite" numai atunci când se goleşte cuva de apă curată.

Totodată, înţelegem şi dorinţa cetăţenilor care, la fel ca şi noi, doresc un râu curat, însă datorită faptului că această amenajare este în fapt un râu, timpul în care acesta poate fi menţinut la uscat pentru realizarea curăţării este strict limitat în timp de posibilităţile de stocare şi/sau derivare a debitelor în amonte de zona de lucru. Din toate aceste considerente, instituţia noastră a promovat un proiect de reabilitare şi modernizare a lucrărilor hidrotehnice ale râului Dâmboviţa, astfel încât activităţile de întreţinere a cuvei de apă curată să nu mai creeze disconfort pe cursul orăşenesc al râului.

În condiţiile în care o astfel de lucrare de decolmatare necesită alocarea de resurse tehnice şi financiare importante, respectiv forţă de muncă, utilaje, mijloace de transport, consum de carburanţi cu poluarea aferentă exact în centrul oraşului, taxe de acces ale mijloacelor de transport în zona centrală, taxe de depozitare la rampa ecologică, pe termen mediu sau lung devine mult mai ieftin şi evident mai durabil să conştientizăm publicul de importanţa păstrării curăţeniei apelor conform standardelor Uniunii Europene.

De aceea, contăm în continuare pe sprijinul tuturor celor interesaţi de problemele de mediu, la fel cum contăm pe sprijinul organelor statului abilitate să constate abaterile de la comportamentul civic normal şi să aplice măsurile coercitive stabilite de prevederile legale aplicabile.

AGERPRES: Care este situaţia actuală a calităţii apelor din România?
Nicolae Bărbieru: Evaluarea stării de calitate a apelor de suprafaţă (stării ecologice pentru corpurile de apă de suprafaţă şi potenţial ecologic pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale) se realizează prin integrarea tuturor elementelor de calitate (biologice, hidromorfologice, fizico-chimice) la nivel de corp de apă, acesta fiind unitatea de bază care se utilizează pentru stabilirea, raportarea şi verificarea modului de atingere al obiectivelor ţintă ale Directivei Cadru Apă. Obiectivul de calitate se consideră a fi atins atunci când corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte bună şi bună - pentru corpurile de apă naturale, şi potenţialul ecologic maxim şi bun - pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale.

Pentru apele de suprafaţă, în prezent, se înregistrează o uşoară îmbunătăţire a calităţii apelor având în vedere procesul complex şi restrictiv de evaluare. Din cei 23.000 de km de cursuri de apă monitorizaţi aferenţi corpurilor de apă naturale, 70% dintre aceştia ating obiectivul de calitate, iar din cei circa 8.500 km de cursuri de apă monitorizaţi aferenţi corpurilor de apă puternic modificate şi artificial, doar 40% ating obiectivul de calitate.

Pentru apele subterane, anual, sunt monitorizate circa 140 de corpuri de apă prin intermediul a 1.300 puncte de monitorizare (foraje, izvoare, drenuri) în vederea evaluării stării chimice a resursei de apă subterană. Pentru corpurile de apă subterane sunt stabilite două stări de calitate, respectiv: starea chimică bună şi starea chimică slabă. Obiectivul de calitate se consideră a fi atins atunci când corpul de apă se încadrează în starea chimică bună. Astfel, pentru corpurile de apă subterane, circa 87% din acestea ating obiectivul de calitate, respectiv starea chimică bună.

Menţionez faptul că evaluarea stării de calitate a corpurilor de apă, atât cele de suprafaţă, cât şi cele subterane, este influenţată de faptul că metodologiile de evaluare a stării de calitate sunt într-o continuă dezvoltare/revizuire şi validare la nivel naţional şi european. Acest fapt poate conduce, în acest moment, la o comparabilitate anuală a stării de calitate mai redusă, atât la nivel naţional, cât şi european.

AGERPRES: În ceea ce priveşte proiectele de microhidrocentrale, cum se prezintă situaţia la zi?
Nicolae Bărbieru: La ora actuală, în România, sunt executate 377 de microhidrocentrale, din care 217 microhidrocentrale puse în funcţiune între anii 1996-2006, şi 160 puse în funcţiune, între anii 2007 (anul intrării României în U.E.) şi 2016.

Din cele 377 de microhidrocentrale, 22 nu au prag de captare amplasat pe cursurile de apă, acestea având prizele de apă amplasate în lacuri de acumulare, în canalul de fugă din amonte sau se alimentează din conducte de alimentare cu apă brută. De asemenea, 27 de microhidrocentrale din cele 217 puse în funcţiune înainte de 2007 nu funcţionează, acestea fiind în curs de reabilitare (9), în conservare (1), nepuse în funcţiune (1) sau într-o stare avansată de degradare (16).

În prezent, sunt emise 37 de avize de gospodărire a apelor care cuprind realizarea a 50 de microhidrocentrale.

AGERPRES: Ce contribuţie logistică şi financiară are ANAR la dezvoltarea Strategiei Dunării?
Nicolae Bărbieru: Administraţia Naţională "Apele Române" nu are contribuţie logistică sau financiară la Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, dar sub coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor participă la promovarea şi implementarea unor proiecte (flap ship) în domeniul riscului la inundaţii şi protecţiei calităţii apelor în bazinul Dunării.

În prezent, există două propuneri de proiecte în cadrul Programului Transnaţional Dunărea 2014-2020 în conformitate cu priorităţile Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Unul dintre ele este "Danube Sediment Management Restoration of Sediment Balance in the Danube River", având ca obiectiv principal, consolidarea managementului resurselor de apă la nivel transnaţional şi prevenirea riscurilor de inundaţii (îmbunătăţirea conştientizării asupra problemelor legate de cantitatea de sedimente din Bazinul Dunării, dezvoltarea unei abordări transnaţionale inovatoare pentru managementul sedimentelor etc).

Al doilea este "Strengthening cooperation between river basin management planning and flood risk prevention to enhance the status of waters of the Tisza River Basin (JOINTISZA)" şi se referă la îmbunătăţirea integrării managementului resurselor de apă în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru Apă (2000/60/EC) şi cu aspectele privind apărarea împotriva inundaţiilor, în următorul ciclu de planificare.

Ambele propuneri de proiecte se află în faza de evaluare.

AGERPRES: Care sunt cele mai importante trei ţinte pe care vi le-aţi propus până la finele acestui an, în sensul activităţii ANAR la nivel naţional?
Nicolae Bărbieru: Ţinta prioritară ar fi îmbunătăţirea imaginii A.N."Apele Române" prin campanii de conştientizare privind responsabilizarea copiilor, cetăţenilor, autorităţilor şi a mediului privat cu privire la cauzele negative ce decurg din poluarea şi contaminarea apelor cu diferite substanţe nocive.

De asemenea, se va desfăşura o serie de exerciţii de simulare privind intervenţiile în caz de inundaţii şi poluări accidentale la nivelul bazinelor hidrografice, atât prin antrenarea de forţe umane, cât şi prin mijloace de intervenţie operativă achiziţionate prin proiectul naţional WATMAN, unde vor fi invitaţi şi reprezentanţi din mass-media locală şi centrală.

Altă ţintă importantă este reprezentată de continuarea execuţiei unor obiective de investiţii de interes strategic naţional din surse proprii, cum ar fi: Acumularea Runcu (judeţul Maramureş), Acumularea Mihăileni pe râul Crişul Alb (judeţul Hunedoara), Acumularea Mihoieşti pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi alte folosinţe (judeţul Alba), Punerea în siguranţă a barajului Işalniţa (judeţul Dolj) etc.

În final, dar nu în ultimul rând, menţionez ţinta ce face referire la implementarea măsurilor prevăzute în Planul de Management al Riscului la Inundaţii (PMRI), pentru perioada 2016-2021, de către toate autorităţile responsabile în managementul riscului la inundaţii. Totodată, trebuie finalizat procesul de aprobare prin HG a Planului Naţional de Management aferent porţiunii din districtul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprins în cadrul teritoriului României, precum şi raportarea către Comisia Europeană a celui de-al doilea Plan Naţional de Management actualizat, pentru perioada 2016 - 2021, în sistemul WISE (Sistemul European Informatic pentru Apă).AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi)