Bucureşti, 9 mai /Agerpres/ - România s-a numărat printre puţinele ţările europene care au respectat cerinţa de la Maastricht, de a menţine valoarea produsului intern brut, a declarat, luni, în cadrul Forumul de Investiţii România - Elveţia, preşedintele Camerei de Comerţ Elveţia - România, Irina Bolomey.
'Vorbim despre viitorul economiei româneşti şi vrem să trecem în revistă oportunităţi pentru investitori, în special pentru cei elveţieni. De asemenea, vorbim despre provocările cu care se confruntă aceştia în România. Recent, România a fost recomandată investitorilor, având o economie stabilă. Este un pas înainte pentru România, acest lucru datorându-se mai multor factori, printre care şi creşterea PIB-ului. În 2016 va fi de 2,2%, iar în 2017 de 2,8%. Din anul 2012 şi până în 2016, România s-a numărat printre puţinele ţări europene care a respectat cererea de la Maastricht, de a menţine valoarea PIB-ului. Acest lucru a fost realizat prin măsuri dificile ale Guvernului, prin tăierea investiţiilor. Creşterea PIB-ului a fost susţinută, de asemenea, de consumul intern al populaţiei, fapt posibil ca urmare a deciziei Guvernului de a reduce TVA şi de a creşte salariul minim, plus alte beneficii', a afirmat Bolomey.
Reprezentanta Camerei de Comerţ Elveţia - România a adăugat că Elveţia, deşi nu face parte din Uniunea Europeană,
alocă sume importante de bani pentru derularea de proiecte majore în ţări din Europa Centrală, inclusiv în România.
'Rata inflaţiei este negativă astăzi şi apetitul pentru consum este în creştere. România a avut un deficit comercial şi o creştere a consumului, fapt ce este mai important pentru importatori decât pentru producţie. România a avut una dintre cele mai stabile rate de schimb valutar din regiune. Elveţia, o altă ţară din Europa Centrală, cu resurse naturale limitate, are o economie foarte bine dezvoltată şi unul dintre cele mai bune locuri din lume unde să trăieşti, având şi unul dintre cele mai mari PIB-uri pe cap de locuitor. Elveţia a avut totdeauna o economie deschisă spre pieţele externe. Deşi nu face parte din Uniunea Europeană, Elveţia alocă sume mari pentru proiecte, inclusiv pentru România', a spus Irina Bolomey.
Camera de Comerţ Elveţia - România organizează, luni, la Bucureşti, Forumul de Investiţii România - Elveţia, eveniment la care participă şi vicepremierul şi ministru al Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Costin Borc.
Temele abordate în cadrul forumului sunt: "Viitorul economiei în România", "Provocări şi oportunităţi pentru investitori" şi "Reforma sistemelor educaţional şi fiscal".
La eveniment mai sunt prezenţi: preşedintele Consiliului Naţional Elveţian - Christa Markwalder, preşedintele Camerei de Comerţ Elveţia - România - Irina Boloey, secretarul de stat în Ministerul Economiei şi şef al Departamentului pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat - Manuel Costescu, precum şi secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice - Gabriel Biriş. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu)
'Vorbim despre viitorul economiei româneşti şi vrem să trecem în revistă oportunităţi pentru investitori, în special pentru cei elveţieni. De asemenea, vorbim despre provocările cu care se confruntă aceştia în România. Recent, România a fost recomandată investitorilor, având o economie stabilă. Este un pas înainte pentru România, acest lucru datorându-se mai multor factori, printre care şi creşterea PIB-ului. În 2016 va fi de 2,2%, iar în 2017 de 2,8%. Din anul 2012 şi până în 2016, România s-a numărat printre puţinele ţări europene care a respectat cererea de la Maastricht, de a menţine valoarea PIB-ului. Acest lucru a fost realizat prin măsuri dificile ale Guvernului, prin tăierea investiţiilor. Creşterea PIB-ului a fost susţinută, de asemenea, de consumul intern al populaţiei, fapt posibil ca urmare a deciziei Guvernului de a reduce TVA şi de a creşte salariul minim, plus alte beneficii', a afirmat Bolomey.
Reprezentanta Camerei de Comerţ Elveţia - România a adăugat că Elveţia, deşi nu face parte din Uniunea Europeană,
alocă sume importante de bani pentru derularea de proiecte majore în ţări din Europa Centrală, inclusiv în România.
'Rata inflaţiei este negativă astăzi şi apetitul pentru consum este în creştere. România a avut un deficit comercial şi o creştere a consumului, fapt ce este mai important pentru importatori decât pentru producţie. România a avut una dintre cele mai stabile rate de schimb valutar din regiune. Elveţia, o altă ţară din Europa Centrală, cu resurse naturale limitate, are o economie foarte bine dezvoltată şi unul dintre cele mai bune locuri din lume unde să trăieşti, având şi unul dintre cele mai mari PIB-uri pe cap de locuitor. Elveţia a avut totdeauna o economie deschisă spre pieţele externe. Deşi nu face parte din Uniunea Europeană, Elveţia alocă sume mari pentru proiecte, inclusiv pentru România', a spus Irina Bolomey.
Camera de Comerţ Elveţia - România organizează, luni, la Bucureşti, Forumul de Investiţii România - Elveţia, eveniment la care participă şi vicepremierul şi ministru al Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Costin Borc.
Temele abordate în cadrul forumului sunt: "Viitorul economiei în România", "Provocări şi oportunităţi pentru investitori" şi "Reforma sistemelor educaţional şi fiscal".
La eveniment mai sunt prezenţi: preşedintele Consiliului Naţional Elveţian - Christa Markwalder, preşedintele Camerei de Comerţ Elveţia - România - Irina Boloey, secretarul de stat în Ministerul Economiei şi şef al Departamentului pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat - Manuel Costescu, precum şi secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice - Gabriel Biriş. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.