Bucureşti, 27 apr /Agerpres/ - Reprezentanţii sectorului bio solicită Executivului aprobarea de urgenţă a Planului Naţional de Acţiune pentru Agricultura Ecologică 2016-2020 şi acordarea unui ajutor minim fermierilor deţinători de pajişti în zona de agromediu, în valoare de 500 euro pentru ferma de cel mult 10 hectare, în vederea opririi declinului sectorului de agricultură ecologică.
Asociaţia Bio România şi Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (FNAE) au organizat miercuri o conferinţă dedicată identificării unor soluţii în vederea opririi acestui declin şi atingerii unei ţinte propusă de IFOAM-EU ca până în 2020 media agriculturii ecologice la nivelul Uniunii Europene să fie de 15%.
În context, reprezentanţii sectorului bio au mai cerut ca programul de achiziţii verzi să cuprindă distinct obligativitatea achiziţiilor de alimente pe 'lanţ alimentar scurt', din care minimum 50% să provină din segmentul produselor alimentare de calitate, conform Regulamentului UE 1151/2012, respectiv alimente certificate în sistem ecologic, tradiţional, montan, local, etic.
De asemenea, se doreşte promovarea conceptului de Agricultură Ecologică în unităţile şcolare, printr-un program naţional denumit: 'Ferma Agro-Pedagogică', prin intermediul unei curricule şcolare specifice.
''Acest program naţional trebuie elaborat în comun de Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Mediului şi Ministerul de Interne", se menţionează în documentul celor două asociaţii.
Reprezentanţii sectorului de agricultură ecologică solicită, totodată, depăşirea paradigmei naţionale de ţară exportatoare de materie agricolă brută şi importatoare de alimente, pentru aceasta fiind necesară organizarea unui "lanţ alimentar valoric de calitate", prin procesarea materiilor prime ecologice româneşti.
Nu în ultimul rând, aceştia solicită eliminarea birocraţiei din procedurile de înregistrare în agricultura ecologică prin modificarea OM 1253 în sensul, înregistrării operatorilor, o singură dată, după modelul ţărilor europene cu tradiţie în agricultura ecologică şi elaborarea unui ghid de bune practici pentru absorbţia fondurilor europene destinate agriculturii ecologice, dedicat funcţionarilor APIA şi AFIR. Ghidul trebuie elaborat de MADR, împreună cu reprezentanţii bio.
Cele două asociaţii consideră că este nevoie de crearea unei instituţii specializate în agricultura ecologică care să funcţioneze pe principiul Parteneriatului Public Privat, constituită din reprezentanţii sectorului bio şi ai autorităţilor statului cu atribuţii în domeniu, argumentând că acest mecanism funcţionează foarte eficient în Franţa - Agence BIO.
Agricultura ecologică din România a înregistrat în ultimii ani un ritm de creştere de 23% pe an. Dacă în anul 2010 existau 3.155 de operatori în sectorul de agricultură ecologică, în 2011 numărul acestora a crescut de trei ori, ajungând la un boom de 26.000 din anul 2012. Din cauza resurselor financiare limitate pentru certificare, numărul acestora a scăzut până la 14.500 la finele lui 2014.
România deţine la ora actuală o suprafaţă de 300.000 de hectare de teren arabil certificat ecologic pentru producţie şi alte 500.000 de hectare cu pajişti. Din păcate, peste 80% din ceea ce se obţine în sector pleacă la export, în special materie primă şi doar cantităţi foarte mici de produse procesate. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică)
Asociaţia Bio România şi Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (FNAE) au organizat miercuri o conferinţă dedicată identificării unor soluţii în vederea opririi acestui declin şi atingerii unei ţinte propusă de IFOAM-EU ca până în 2020 media agriculturii ecologice la nivelul Uniunii Europene să fie de 15%.
În context, reprezentanţii sectorului bio au mai cerut ca programul de achiziţii verzi să cuprindă distinct obligativitatea achiziţiilor de alimente pe 'lanţ alimentar scurt', din care minimum 50% să provină din segmentul produselor alimentare de calitate, conform Regulamentului UE 1151/2012, respectiv alimente certificate în sistem ecologic, tradiţional, montan, local, etic.
De asemenea, se doreşte promovarea conceptului de Agricultură Ecologică în unităţile şcolare, printr-un program naţional denumit: 'Ferma Agro-Pedagogică', prin intermediul unei curricule şcolare specifice.
''Acest program naţional trebuie elaborat în comun de Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Mediului şi Ministerul de Interne", se menţionează în documentul celor două asociaţii.
Reprezentanţii sectorului de agricultură ecologică solicită, totodată, depăşirea paradigmei naţionale de ţară exportatoare de materie agricolă brută şi importatoare de alimente, pentru aceasta fiind necesară organizarea unui "lanţ alimentar valoric de calitate", prin procesarea materiilor prime ecologice româneşti.
Nu în ultimul rând, aceştia solicită eliminarea birocraţiei din procedurile de înregistrare în agricultura ecologică prin modificarea OM 1253 în sensul, înregistrării operatorilor, o singură dată, după modelul ţărilor europene cu tradiţie în agricultura ecologică şi elaborarea unui ghid de bune practici pentru absorbţia fondurilor europene destinate agriculturii ecologice, dedicat funcţionarilor APIA şi AFIR. Ghidul trebuie elaborat de MADR, împreună cu reprezentanţii bio.
Cele două asociaţii consideră că este nevoie de crearea unei instituţii specializate în agricultura ecologică care să funcţioneze pe principiul Parteneriatului Public Privat, constituită din reprezentanţii sectorului bio şi ai autorităţilor statului cu atribuţii în domeniu, argumentând că acest mecanism funcţionează foarte eficient în Franţa - Agence BIO.
Agricultura ecologică din România a înregistrat în ultimii ani un ritm de creştere de 23% pe an. Dacă în anul 2010 existau 3.155 de operatori în sectorul de agricultură ecologică, în 2011 numărul acestora a crescut de trei ori, ajungând la un boom de 26.000 din anul 2012. Din cauza resurselor financiare limitate pentru certificare, numărul acestora a scăzut până la 14.500 la finele lui 2014.
România deţine la ora actuală o suprafaţă de 300.000 de hectare de teren arabil certificat ecologic pentru producţie şi alte 500.000 de hectare cu pajişti. Din păcate, peste 80% din ceea ce se obţine în sector pleacă la export, în special materie primă şi doar cantităţi foarte mici de produse procesate. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.