Constanţa, 29 mar /Agerpres/ - Ministrul Transporturilor, Dan Costescu, a avut, marţi după-amiază, întâlniri de lucru, la Constanţa, cu managerii Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) şi cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale şi patronale, pentru identificarea soluţiilor la problemele stringente reclamate de operatorii din port.
În cadrul conferinţei de presă, susţinută la Baza Nautică CERONAV, ministrul Dan Costescu a declarat că scopul deplasării la Constanţa l-a constituit identificarea soluţiilor optime pentru rezolvarea disfuncţionalităţilor reclamate de patronatele şi sindicatele din port.
'Principala mea preocupare, pentru care am venit la Constanţa, a fost Portul Constanţa. Am avut discuţii atât cu cei din conducere, cât şi cu reprezentanţii operatorilor portuari şi ai sindicatelor, care mi-au semnalat o mulţime de probleme', a afirmat Costescu, în deschiderea conferinţei de presă.
Potrivit ministrului, principalele subiecte abordate le-au constituit găsirea unor soluţii legislative pentru subînchirieri sau subconcesionarea domeniului public în port şi armonizarea punctelor de vedere faţă de proiectul Masterplan-ului de dezvoltare a portului, promovat de managementul CNAPM, în total dezacord cu operatorii şi sindicatele.
'Am avut o discuţie constructivă privind subconcesionarea sau închirierea domeniului portuar şi am luat nişte hotărâri împreună cu operatorii portuari. Este vorba despre o formă de proprietate sau folosinţă. Subconceiune sau închiriere. Îşi doreau să facă opozabil acest gen de document băncilor, pentru a obţine credite investiţionale. Fără aceste prevederi portul nu se poate dezvolta şi nu poate genera plus valoare, nici pentru ţară nici pentru Constanţa. Vom forma un grup de lucru cu reprezentanţi ai operatorilor portuari şi sindicatelor şi, până la sfârşitul legislaturii parlamentare, să putem elabora un proiect de lege în acest sens, care să şi fie votat în Parlament până la sfârşitul anului în curs. Neavând contract de subconcesionare nu pot face dovadă că pot realiza investiţii pe termen lung pe un teren la care au dreptul de folosinţă un număr definit de ani necesari pentru a-şi amortiza investiţiile. Este o lege care stă în aşteptare de câţiva ani buni şi, până la finalizarea legii, căutăm şi o soluţie tranzitorie sub forma unei închirieri', a spus Costescu.
Un alt subiect la care s-a referit ministrul Transporturilor, l-a constituit armonizarea opiniilor privind Masterplan-ul Portului Constanţa. Dan Costescu a precizat că se caută soluţii pentru rezolvarea tuturor aspectele semnalate de patronate, sinidicate, de societatea civilă şi de Agenţia de Protecţie a Mediului.
'Dar mai ales cred că cel mai important este armonizarea Masterplanul Portului Constanţa cu Masterplanul de Transport al României. Încă de la început erau două variante diferite şi important pentru noi este să ţinem cont de expertiza specifică pe care a căpătat-o Portul Constanţa de la operatorul său, cu dorinţa generală şi mai ales cu fondurile pe care le avem la dispoziţie ca ţară, pentru investiţii în zona maritimă şi fluvială', a afirmat ministrul.
Acesta a precizat şi că în Masterplan va fi cuprins şi un proiect amplu de dragare, pentru care se vor cheltui peste 39 de milioane de euro, din fonduri europene şi de la bugetul de stat. Este vorba despre zonele care nu au fost niciodată dragate, începând din anii '70 până în '90.
'Aşa cum sunt planificate lucrurile acum cred că prin 2017 vom putea să începem primele operaţiuni şi dragaje de derocare în acest proiect. Avem şi un proiect mai mic, pentru dragarea de întreţinere a acvatoriului portuar, pe care CNAPM nu a făcut-o deşi operatorii au reclamat lipsa de adâncimi de operare la cheu, iar compania a raportat anul trecut profit din exploatare. Valoarea este de 5, 2 milioane euro, fonduri asigurate din bugetul propriu al CNAPM, şi are două componente, atât pentru canale şi bazine, cât şi pentru cheurile de operare. Spre sfârşitul lunii iunie ar trebui să înceapă lucrările la dragajul de întreţinere şi va dura maxim patru luni', a afirmat ministrul.
Dan Costescu a mai spus că lucrează la un proiect, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, pentru a renegocia Tratatul din 1948 de la Belgrad, în baza căruia a fost semnat 'Acordul subsecvent cu Bulgaria', din 1952, pentru navigaţia pe fluviul Dunărea.
'Am văzut că Bulgaria nu este interesată de menţinerea dragajelor pe Dunăre, în apele teritoriale, pentru perioadele de secetă estivală, când cotele Dunării scad sub nivelul de 2,5 metri, şi nu mai asigură navigabilitatea optimă şi astfel vrem să ne asumăm noi această sarcină. Costurile nu sunt foarte mari, este vorba de 1,2 milioane de euro pentru sectorul bulgăresc. Vom face dragajul pe Dunăre pe cheltuiala noastră, atât în apele teritoriale româneşti cât şi bulgăreşti, ca să nu blocăm activitatea în porturile româneşti, pentru că altfel pierdem avantajele pe care le avem în transportul fluvial. Sunt cheltuieli de întreţinere care trebuie făcute anual pentru dragarea depunerilor de aluviuni şi pentru mutarea semnalizării costiere sau de şenal', a conchis ministrul Transporturilor. AGERPRES/(A - autor: Dan Mihăescu, editor: Elena Stanciu)
În cadrul conferinţei de presă, susţinută la Baza Nautică CERONAV, ministrul Dan Costescu a declarat că scopul deplasării la Constanţa l-a constituit identificarea soluţiilor optime pentru rezolvarea disfuncţionalităţilor reclamate de patronatele şi sindicatele din port.
'Principala mea preocupare, pentru care am venit la Constanţa, a fost Portul Constanţa. Am avut discuţii atât cu cei din conducere, cât şi cu reprezentanţii operatorilor portuari şi ai sindicatelor, care mi-au semnalat o mulţime de probleme', a afirmat Costescu, în deschiderea conferinţei de presă.
Potrivit ministrului, principalele subiecte abordate le-au constituit găsirea unor soluţii legislative pentru subînchirieri sau subconcesionarea domeniului public în port şi armonizarea punctelor de vedere faţă de proiectul Masterplan-ului de dezvoltare a portului, promovat de managementul CNAPM, în total dezacord cu operatorii şi sindicatele.
'Am avut o discuţie constructivă privind subconcesionarea sau închirierea domeniului portuar şi am luat nişte hotărâri împreună cu operatorii portuari. Este vorba despre o formă de proprietate sau folosinţă. Subconceiune sau închiriere. Îşi doreau să facă opozabil acest gen de document băncilor, pentru a obţine credite investiţionale. Fără aceste prevederi portul nu se poate dezvolta şi nu poate genera plus valoare, nici pentru ţară nici pentru Constanţa. Vom forma un grup de lucru cu reprezentanţi ai operatorilor portuari şi sindicatelor şi, până la sfârşitul legislaturii parlamentare, să putem elabora un proiect de lege în acest sens, care să şi fie votat în Parlament până la sfârşitul anului în curs. Neavând contract de subconcesionare nu pot face dovadă că pot realiza investiţii pe termen lung pe un teren la care au dreptul de folosinţă un număr definit de ani necesari pentru a-şi amortiza investiţiile. Este o lege care stă în aşteptare de câţiva ani buni şi, până la finalizarea legii, căutăm şi o soluţie tranzitorie sub forma unei închirieri', a spus Costescu.
Un alt subiect la care s-a referit ministrul Transporturilor, l-a constituit armonizarea opiniilor privind Masterplan-ul Portului Constanţa. Dan Costescu a precizat că se caută soluţii pentru rezolvarea tuturor aspectele semnalate de patronate, sinidicate, de societatea civilă şi de Agenţia de Protecţie a Mediului.
'Dar mai ales cred că cel mai important este armonizarea Masterplanul Portului Constanţa cu Masterplanul de Transport al României. Încă de la început erau două variante diferite şi important pentru noi este să ţinem cont de expertiza specifică pe care a căpătat-o Portul Constanţa de la operatorul său, cu dorinţa generală şi mai ales cu fondurile pe care le avem la dispoziţie ca ţară, pentru investiţii în zona maritimă şi fluvială', a afirmat ministrul.
Acesta a precizat şi că în Masterplan va fi cuprins şi un proiect amplu de dragare, pentru care se vor cheltui peste 39 de milioane de euro, din fonduri europene şi de la bugetul de stat. Este vorba despre zonele care nu au fost niciodată dragate, începând din anii '70 până în '90.
'Aşa cum sunt planificate lucrurile acum cred că prin 2017 vom putea să începem primele operaţiuni şi dragaje de derocare în acest proiect. Avem şi un proiect mai mic, pentru dragarea de întreţinere a acvatoriului portuar, pe care CNAPM nu a făcut-o deşi operatorii au reclamat lipsa de adâncimi de operare la cheu, iar compania a raportat anul trecut profit din exploatare. Valoarea este de 5, 2 milioane euro, fonduri asigurate din bugetul propriu al CNAPM, şi are două componente, atât pentru canale şi bazine, cât şi pentru cheurile de operare. Spre sfârşitul lunii iunie ar trebui să înceapă lucrările la dragajul de întreţinere şi va dura maxim patru luni', a afirmat ministrul.
Dan Costescu a mai spus că lucrează la un proiect, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, pentru a renegocia Tratatul din 1948 de la Belgrad, în baza căruia a fost semnat 'Acordul subsecvent cu Bulgaria', din 1952, pentru navigaţia pe fluviul Dunărea.
'Am văzut că Bulgaria nu este interesată de menţinerea dragajelor pe Dunăre, în apele teritoriale, pentru perioadele de secetă estivală, când cotele Dunării scad sub nivelul de 2,5 metri, şi nu mai asigură navigabilitatea optimă şi astfel vrem să ne asumăm noi această sarcină. Costurile nu sunt foarte mari, este vorba de 1,2 milioane de euro pentru sectorul bulgăresc. Vom face dragajul pe Dunăre pe cheltuiala noastră, atât în apele teritoriale româneşti cât şi bulgăreşti, ca să nu blocăm activitatea în porturile româneşti, pentru că altfel pierdem avantajele pe care le avem în transportul fluvial. Sunt cheltuieli de întreţinere care trebuie făcute anual pentru dragarea depunerilor de aluviuni şi pentru mutarea semnalizării costiere sau de şenal', a conchis ministrul Transporturilor. AGERPRES/(A - autor: Dan Mihăescu, editor: Elena Stanciu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.