COD GALBEN: 24-06-2025 ora 10 Intre 24 iunie, ora 10 – 25 iunie, ora 10 se va semnala caniculă și disconfort termic COD GALBEN: 24-06-2025 ora 10 Intre 25 iunie, ora 10 – 26 iunie, ora 10 se va semnala val de căldură, caniculă și disconfort termic
Bucureşti, 29 mar /Agerpres/ - Apicultorii români sunt optimişti în privinţa producţiei de miere din acest an, chiar dacă în unele zone din ţară temperaturile au fost destul de scăzute, în această perioadă, mizând pe o producţie de cel puţin 80% din media anuală de 22.000 - 24.000 de tone, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA).
Anul trecut, seceta şi depopulările familiilor de albine au redus producţia de miere până la cel mult 16.000 - 17.000 de tone.
"Vremea a fost destul de ciudată în această perioadă pentru că a nins în Moldova şi în Ardeal. Temperaturile au fost scăzute şi au îngheţat primii piersici şi caişi, iar din acest punct de vedere albina nu poate valorifica nectarul timpuriu. În iarnă au fost mortalităţi în limita normală, între 3 şi 5%, şi de aceea speram să avem dezvoltate albinele pentru rapiţă. Dacă se încălzeşte vremea, aşa cum s-a anunţat, iar albina poate valorifica nectarul cât de cât şi apicultorii mai suplimentează hrana, putem spera la un an mai mai bun decât în 2015, respectiv la o producţie de cel puţin 80% din media anuală de 22.000 -24.000 tone, adică să facem în jur de 19.000 de tone, faţă de 60 -70% cât am raportat în 2015. Într-adevăr se anunţă şi o vară secetoasă şi dacă va fi afectată floarea soarelui, care acoperă mai mult de 35 - 40% din producţia de miere s-ar putea să avem probleme. Prognoza este însă prognoză şi ne rugăm ca şi meteorologii să greşească", a declarat pentru AGERPRES preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.
Acesta a precizat că anul trecut în sector "a mers rău" la rapiţă şi tei, iar în sudul ţării, parţial, au fost înregistrate depopulări masive ale familiilor de albine din cauza tratării culturilor agricole cu pesticide, în special la floarea soarelui.
"Am încheiat anul 2015 cu o producţie de 16.000-17.000 tone. Au fost zone în Moldova care au dat miere foarte bine, dar şi în centrul sau vestul ţării. Salcâmul a fost foarte valoros, exceptând estul ţării. În schimb, anul trecut la floarea soarelui au murit 120.000 - 140.000 de familii de albine, a fost o depopulare masivă din cauza tratării cu neonicotinoide. Am aflat că s-ar fi primit deja derogarea pentru anul 2016 la floarea soarelui şi la porumb pe neonicotinoide, iar rapiţa de anul trecut este oricum tratată. Tot ceea ce a fost anul trecut de-a lungul Dunării, de la Timiş, până la Tulcea şi Brăila, a fost tratat. Este cea mai urâtă problemă a noastră, dar am înţeles că în toamnă va fi în Parlamentul European o reuniune pentru scoaterea definitivă a neonicotinoidelor şi nu se mai acceptă nicio derogare. Ar fi bine foarte bine pentru apicultori", a explicat Fetea.
În ceea ce priveşte mierea falsificată de pe piaţa autohtonă, despre care au apărut în ultima perioadă numeroase informaţii în spaţiul public, şeful ACA a precizat că a sesizat Parlamentul şi Ministerul Agriculturii, iar în prezent se conturează o soluţie pe partea de etichetare, însă este nevoie şi de schimbarea legislaţiei europene.
"Am sesizat Parlamentul, în speţă Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor. Am primit un răspuns şi chiar s-au făcut ceva controale. De asemenea, am solicitat ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, să nu se mai permită amestecul de miere românească cu alta adusă din alte ţări, din China sau chiar din Italia, să nu scrie pe etichetă miere non UE sau UE, iar consumatorul să poată alege ceea ce vrea să consume. Cine vrea să consume miere din China, din Argentina sau miere românească să fie informat, să aibă certitudinea că aşa este, pentru că sub masca asta de non UE sau UE se poate ascunde orice. Cum poţi să iei miere la preţul de 7-8 lei kilogramul când anul trecut s-a luat la cel mai slab preţ cu 12 lei pe kilogram? Sigur că se aduc aceste surogate din afară, se amestecă cu miere românească să îi dea un pic de buchet şi calitate şi astfel îşi permit să scadă atât de mult preţul. În schimb, pe noi ne obligă să asigurăm trasabilitatea până la vânzare. Pentru ceea ce exportăm noi facem analize la laboratoarele din Germania inclusiv pentru Organisme Modificate Genetic. Cred că o soluţie ar fi schimbarea legislaţiei europene", a menţionat preşedintele ACA.
De asemenea, referitor la Programul Naţional Apicol pentru perioada 2017 - 2019, Ioan Fetea a subliniat că o variantă a fost transmisă deja la Bruxelles, însă ACA a avut câteva obiecţiuni.
"PNA trebuie să apară de la Bruxelles, MADR a trimis deja o variantă. ACA a avut unele obiecţiuni şi sperăm ca forma trimisă să fi ţinut cont de ceea ce am cerut. În primul rând s-a dorit să se ia 400.000 de euro din cele 7 milioane euro alocate anual ca să doteze cu aparate de analiză laboratoarele statului, deşi banii din program sunt pentru apicultori. Au dorit, de asemenea, să crească pragul privind efectivele pentru cei care cumpără stupi sau material biologic, de la 50 la 75 de familii de albine, deşi în România mai mult de 50% din stupine sunt cu mai puţin de 50 de familii de albine şi aşa nu-i ajutăm pe cei mici. Am cerut ca apicultorul să meargă direct la APIA cu cererea de finanţare, nu prin forme asociative, pentru că sunt deja 20 de procese cu APIA pentru nereguli care nu ne aparţin nouă. Ne transferă aceste responsabilităţi şi chiar ne iau şi banii", a adăugat preşedintele ACA.
Suma estimată a fi alocată în perioada 2017 - 2019 prin PNA este de peste 7 milioane de euro pe an, respectiv 21 de milioane de euro pe trei ani.
România produce, în medie, 22.000 - 24.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, şi deţine un efectiv de 1,47 milioane de familii de albine. La nivel naţional sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.
ACA este o asociaţie înfiinţată în 1958, singura cu acoperire naţională, care are 40 de filiale judeţene şi societăţi comerciale de desfacere pentru aprovizionarea apicultorilor cu toate echipamentele şi materialul genetic necesar. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi)
Anul trecut, seceta şi depopulările familiilor de albine au redus producţia de miere până la cel mult 16.000 - 17.000 de tone.
"Vremea a fost destul de ciudată în această perioadă pentru că a nins în Moldova şi în Ardeal. Temperaturile au fost scăzute şi au îngheţat primii piersici şi caişi, iar din acest punct de vedere albina nu poate valorifica nectarul timpuriu. În iarnă au fost mortalităţi în limita normală, între 3 şi 5%, şi de aceea speram să avem dezvoltate albinele pentru rapiţă. Dacă se încălzeşte vremea, aşa cum s-a anunţat, iar albina poate valorifica nectarul cât de cât şi apicultorii mai suplimentează hrana, putem spera la un an mai mai bun decât în 2015, respectiv la o producţie de cel puţin 80% din media anuală de 22.000 -24.000 tone, adică să facem în jur de 19.000 de tone, faţă de 60 -70% cât am raportat în 2015. Într-adevăr se anunţă şi o vară secetoasă şi dacă va fi afectată floarea soarelui, care acoperă mai mult de 35 - 40% din producţia de miere s-ar putea să avem probleme. Prognoza este însă prognoză şi ne rugăm ca şi meteorologii să greşească", a declarat pentru AGERPRES preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.
Acesta a precizat că anul trecut în sector "a mers rău" la rapiţă şi tei, iar în sudul ţării, parţial, au fost înregistrate depopulări masive ale familiilor de albine din cauza tratării culturilor agricole cu pesticide, în special la floarea soarelui.
"Am încheiat anul 2015 cu o producţie de 16.000-17.000 tone. Au fost zone în Moldova care au dat miere foarte bine, dar şi în centrul sau vestul ţării. Salcâmul a fost foarte valoros, exceptând estul ţării. În schimb, anul trecut la floarea soarelui au murit 120.000 - 140.000 de familii de albine, a fost o depopulare masivă din cauza tratării cu neonicotinoide. Am aflat că s-ar fi primit deja derogarea pentru anul 2016 la floarea soarelui şi la porumb pe neonicotinoide, iar rapiţa de anul trecut este oricum tratată. Tot ceea ce a fost anul trecut de-a lungul Dunării, de la Timiş, până la Tulcea şi Brăila, a fost tratat. Este cea mai urâtă problemă a noastră, dar am înţeles că în toamnă va fi în Parlamentul European o reuniune pentru scoaterea definitivă a neonicotinoidelor şi nu se mai acceptă nicio derogare. Ar fi bine foarte bine pentru apicultori", a explicat Fetea.
În ceea ce priveşte mierea falsificată de pe piaţa autohtonă, despre care au apărut în ultima perioadă numeroase informaţii în spaţiul public, şeful ACA a precizat că a sesizat Parlamentul şi Ministerul Agriculturii, iar în prezent se conturează o soluţie pe partea de etichetare, însă este nevoie şi de schimbarea legislaţiei europene.
"Am sesizat Parlamentul, în speţă Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor. Am primit un răspuns şi chiar s-au făcut ceva controale. De asemenea, am solicitat ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, să nu se mai permită amestecul de miere românească cu alta adusă din alte ţări, din China sau chiar din Italia, să nu scrie pe etichetă miere non UE sau UE, iar consumatorul să poată alege ceea ce vrea să consume. Cine vrea să consume miere din China, din Argentina sau miere românească să fie informat, să aibă certitudinea că aşa este, pentru că sub masca asta de non UE sau UE se poate ascunde orice. Cum poţi să iei miere la preţul de 7-8 lei kilogramul când anul trecut s-a luat la cel mai slab preţ cu 12 lei pe kilogram? Sigur că se aduc aceste surogate din afară, se amestecă cu miere românească să îi dea un pic de buchet şi calitate şi astfel îşi permit să scadă atât de mult preţul. În schimb, pe noi ne obligă să asigurăm trasabilitatea până la vânzare. Pentru ceea ce exportăm noi facem analize la laboratoarele din Germania inclusiv pentru Organisme Modificate Genetic. Cred că o soluţie ar fi schimbarea legislaţiei europene", a menţionat preşedintele ACA.
De asemenea, referitor la Programul Naţional Apicol pentru perioada 2017 - 2019, Ioan Fetea a subliniat că o variantă a fost transmisă deja la Bruxelles, însă ACA a avut câteva obiecţiuni.
"PNA trebuie să apară de la Bruxelles, MADR a trimis deja o variantă. ACA a avut unele obiecţiuni şi sperăm ca forma trimisă să fi ţinut cont de ceea ce am cerut. În primul rând s-a dorit să se ia 400.000 de euro din cele 7 milioane euro alocate anual ca să doteze cu aparate de analiză laboratoarele statului, deşi banii din program sunt pentru apicultori. Au dorit, de asemenea, să crească pragul privind efectivele pentru cei care cumpără stupi sau material biologic, de la 50 la 75 de familii de albine, deşi în România mai mult de 50% din stupine sunt cu mai puţin de 50 de familii de albine şi aşa nu-i ajutăm pe cei mici. Am cerut ca apicultorul să meargă direct la APIA cu cererea de finanţare, nu prin forme asociative, pentru că sunt deja 20 de procese cu APIA pentru nereguli care nu ne aparţin nouă. Ne transferă aceste responsabilităţi şi chiar ne iau şi banii", a adăugat preşedintele ACA.
Suma estimată a fi alocată în perioada 2017 - 2019 prin PNA este de peste 7 milioane de euro pe an, respectiv 21 de milioane de euro pe trei ani.
România produce, în medie, 22.000 - 24.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, şi deţine un efectiv de 1,47 milioane de familii de albine. La nivel naţional sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.
ACA este o asociaţie înfiinţată în 1958, singura cu acoperire naţională, care are 40 de filiale judeţene şi societăţi comerciale de desfacere pentru aprovizionarea apicultorilor cu toate echipamentele şi materialul genetic necesar. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.