Bucureşti, 23 mar /Agerpres/ - Sectorul energetic românesc are nevoie de o nouă strategie, adaptată realităţilor de astăzi, iar un mix energetic este preferabil, însă unul realizat prin mecanisme de piaţă, nu administrative, a declarat Cristian Secoşan, specialist în energie, într-un interviu acordat AGERPRES.

El a arătat că indecizia autorităţilor a făcut ca, de ani buni, în sectorul de stat să nu se mai întâmple aproape nimic. De asemenea, Secoşan este de părere că ar fi oportună apariţia unor companii româneşti puternice, care să se implice nu numai pe piaţa internă, ci şi regională şi chiar extra-comunitară, dar că, pentru aceasta, trebuie întărită şi dezvoltată Eximbank, iar vizitele oficiale ale şefilor de stat şi de Guvern să cuprindă şi o componentă economică.

Secoşan a mai vorbit în interviu despre avantajele contractelor pe termen lung, dar şi despre legislaţia privind guvernanţa corporatistă în companiile de stat.

Cristian Secoşan a lucrat pentru ABB România, Alstom, E.ON, Siemens România, OMV Petrom, iar, în prezent, este directorul general al grupului Romelectro.

AGERPRES: Cum a influenţat contextul naţional şi internaţional afacerile companiilor din sectorul energetic?
Cristian Secoşan: Scăderea dramatică a preţului ţiţeiului a determinat diminuarea masivă a investiţiilor în domeniul hidrocarburilor, atât pe plan internaţional, cât şi naţional. OMV Petrom a anunţat reducerea investiţiilor în 2016 cu 25% - 35% faţă de anul 2014, după o reducere similară în 2015, iar Romgaz şi-a decalat programe de dezvoltare a unor zăcăminte. În consecinţă, şi companiile care lucrează pentru OMV Petrom, Romgaz şi alte firme din sector, evident, vor avea, la rândul lor, de suferit, odată cu diminuarea investiţiilor acestor mari companii. Astfel, condiţiile internaţionale influenţează masiv sectorul energetic naţional.

În ceea ce priveşte energia electrică, lucrurile sunt şi mai complicate. De ani de zile vorbim despre aceleaşi investiţii, care nu se mai concretizează: reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala cu pompaj de la Tarniţa şi noul grup de la Rovinari.

Indecizia autorităţilor a făcut ca, de ani buni, în sectorul de stat să nu se mai întâmple aproape nimic. Hidroelectrica a demarat un amplu proces de retehnologizare a centralelor, care a început cu Stejaru şi, conform declaraţiilor administratorilor companiei, va continua în forţă. Transelectrica are câteva investiţii puternice, dar, de închiderea inelului de 400 kV de transport al energiei sau, mai recent, de interconectarea sistemelor electroenergetice din România şi Republica Moldova vorbim de ani buni şi nu se întâmplă mai nimic. Pe de altă parte, companiile de distribuţie nu au investiţii semnificative, cel puţin deocamdată, în ceea ce priveşte liniile şi staţiile.

Practic, cele mai mari investiţii din ultimii ani au fost făcute de companiile private: centrala OMV de la Brazi, care a fost inaugurată în anul 2012, şi proiectele pe regenerabile. Dar, după un adevărat "boom", desele modificări ale legislaţiei au făcut ca, în ultimii doi ani, investiţiile în regenerabile să scadă de cinci ori faţă de anii 2012 - 2013.

De aceea susţin că indecizia la nivel instituţional conduce la probleme pentru companiile din sectorul energetic. Poate singura excepţie în privinţa investiţiilor la companiile în care statul este acţionar majoritar o reprezintă conformarea termocentralelor la condiţionalităţile de mediu, investiţii extrem de importante care, după COP 21, cel mai probabil, se vor majora. De aceea spun că sectorul energetic este influenţat de politica energetică internă, dar şi de cea comunitară, precum şi de ceea ce se întâmplă pe plan internaţional.

AGERPRES: Ce ar putea autorităţile să facă pentru sectorul energetic?
Cristian Secoşan: Orice decizie luată de autorităţi în orice domeniu are impact asupra acestuia. Cu atât mai mult în sectorul energetic, unul strategic pentru România. Cred că, în primul rând, ne trebuie o strategie energetică. Nu de dragul strategiei, adică al încă unui document, ci pentru ca toată lumea să ştie unde ne aflăm şi încotro ne îndreptăm, care sunt perspectivele. Mai ales că se pune problema Uniunii Energetice Europene, dar şi a unor noi condiţionalităţi de mediu, care stabilesc că, până în anul 2030, trebuie să se reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 40% faţă de anul 1990. Odată ce avem o strategie, sunt convins că şi legislaţia - primară şi secundară - va fi mult mai coerentă.

AGERPRES: Este nevoie de o restructurare a sectorului de producere a energiei controlat de stat?
Cristian Secoşan: La nevoie, s-ar putea face şi o restructurare a sectorului şi cred că vă referiţi în special la restructurarea sectorului de producere a energiei, a companiilor deţinute de stat. Acum constatăm că se bat pe piaţă producători, de stat sau privaţi, ce utilizează o singură resursă primară (apă, gaze, cărbune, nuclear, eolian, fotovoltaic), iar lucrurile nu sunt tocmai bune. Din punctul meu de vedere, producătorii ar trebui să realizeze un mix energetic, astfel încât toată lumea să câştige: şi producătorii, şi consumatorii. Dar acest mix trebuie realizat prin mecanisme de piaţă, nu neapărat administrative, pentru ca acest mix energetic să poată fi susţinut.

O altă problemă, din punctul meu de vedere, o reprezintă interdicţia de a face contracte bilaterale directe. Astăzi, toţi producătorii sunt obligaţi să-şi vândă toată energia pe bursă. Dar, această interdicţie cred că determină şi lipsa de investiţii din sector; cred că se ratează şi oportunităţi de afaceri din această cauză. În principiu, pentru o investiţie este necesară finanţare, care poate fi asigurată de bănci. Dar, instituţiile financiare cer garanţii. Iar cele mai potrivite garanţii pentru investiţii în acest domeniu sunt contractele de vânzare a energiei pe termen lung. În prezent, astfel de contracte sunt interzise de lege.

AGERPRES: Care este opinia dvs în privinţa legislaţiei referitoare la energiile regenerabile?
Cristian Secoşan: Problema energiei verzi nu a fost gândită până la capăt niciodată. Iniţial, s-a acordat un sprijin poate prea mare, pentru ca apoi, prin modificări legislative dese şi rapide, s-a ajuns ca acest sector să fie pus pe butuci. Nu cred că tăierea şi amânarea acordării unor certificate verzi a fost cea mai bună soluţie. Poate că ar fi fost preferabil să se verifice rata internă de rentabilitate a proiectelor în funcţiune şi abia apoi să se ia o decizie. Cred că şi în acest caz este necesar un studiu extrem de serios, care să indice soluţiile, astfel încât să nu fie ştirbită competitivitatea produselor şi serviciilor româneşti, dar nici să nu omoare producătorii de energie verde.

AGERPRES: Ce credeţi despre aplicarea legislaţiei privind guvernanţa corporatistă?
Cristian Secoşan: Este bine că există o astfel de abordare în ceea ce priveşte administrarea companiilor în care statul este acţionar majoritar. Din punctul meu de vedere este necesară mai multă claritate, mai multă transparenţă, un mandat clar pentru cei care reprezintă statul în aceste companii şi, mai ales, fără ingerinţe politice. Statul trebuie să se comporte ca un acţionar, ceea ce, de altminteri, chiar este. Înţeleg că, de fapt, autorităţile iau măsuri exact în acest sens.

AGERPRES: Cum ar putea companiile româneşti să dezvolte afaceri şi în afara ţării?
Cristian Secoşan: Sunt companii în care statul este acţionar majoritar sau cel mai mare şi care deţin sume importante, în urma unui bun management sau în urma listărilor (Romgaz, Hidroelectrica, Electrica - n.r.). Acestea ar putea participa la privatizări în regiune sau ar putea prelua acţiuni ale altor companii, fie din ţară, fie din străinătate.

Pe de altă parte, ar trebui să fie companii româneşti puternice, contractori generali. Aceşti contractori generali trag după ei şi alte firme româneşti ce furnizează bunuri şi servicii. Dar, pentru aceasta, Eximbank ar trebui să fie vârful de lance pentru astfel de contracte externe, aşa cum există în alte ţări. De aceea, cred că banca trebuie întărită şi dezvoltată, pentru ca şi companiile româneşti să participe la proiecte în afara ţării.

În fine, şi guvernanţii noştri ar trebui să ia modelul ţărilor occidentale. În vizitele externe, şefii de stat şi de Guvern ar fi bine să fie însoţiţi şi de o puternică comunitate de afaceri. În astfel de vizite se deschid oportunităţi de afaceri. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor:Nicoleta Gherasi)