Bucureşti, 21 mar /Agerpres/ - Discuţiile cu Comisia Europeană privind aprobarea ajutorului de stat pentru Complexul Energetic Hunedoara (CEH) sunt de lungă durată, iar soluţiile nu vin din pixul unui om sau din modificarea legislaţiei, aşa cum se întâmpla anii trecuţi, a declarat, luni, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, într-o dezbatere privind strategia energetică naţională.

Întrebat dacă este posibil ca delegaţia DG Competition din cadrul Comisiei Europene, care va veni marţi în România pentru a analiza acordarea unui potenţial ajutor de stat pentru CEH, să respingă planul de reorganizare, Grigorescu a răspuns: "Discuţia cu Comisia Europeană este o discuţie de lungă durată".

"Şi România, şi Ministerul Energiei, şi alte instituţii avem cu toţii argumente. Nu este o discuţie simplă. Nu cred că cineva ar trebui să-şi creeze senzaţia că discutăm două minute pe un colţ de masă. Este o discuţie complicată, care a început de vara trecută şi care nu are, astăzi, încă, un rezultat. Şi care trebuie să continue, pentru că, înainte de a avea o discuţie despre planul de restructurare, trebuie să discutăm şi despre cauzele insolvenţei, aveam nevoie de munca pe care administratorul judiciar a depus-o în baza prevederilor legale", a adăugat el.

Ministrul nu a putut să ofere un orizont de timp pentru finalizarea acestor discuţii.

"Se întâmplă şi la alte societăţi care sunt în situaţie similară. Nu facem altceva decât să mergem pas cu pas. Când ajungem la capătul acestui proces, după o analiză corectă şi bine fundamentată, o să avem şi o concluzie", a adăugat Grigorescu.

Când jurnaliştii i-au atras atenţia că există riscul să nu mai existe compania până atunci, ministrul a replicat: "Eu cred că asta este o abordare care vine mai degrabă din obişnuinţa anilor trecuţi, în care spuneam că soluţiile stau în pixul unui om sau într-o zonă politică sau vin din modificări de legislaţie. Eu cred că vin în primul rând din muncă, din seriozitate, dintr-o abordare corectă şi dintr-o analiză făcută aşa cum se cuvine, cu profesionişti şi cu oameni care vor să-şi asume responsabilitatea. Cred că aceasta este diferenţa".

La finele lunii mai 2015, Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care acordă un ajutor de stat individual în valoare totală de 167 de milioane de lei pentru salvarea complexului Hunedoara, care necesită aprobarea DG Competition de la Bruxelles.

La începutul acestui an, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat, într-o conferinţă de presă, că autorităţile de la Bruxelles au cerut separarea activităţii de producere de energie de cea de minerit în cadrul Complexului Hunedoara.
"La finalul perioadei de restructurare, complexul va rămâne mult mai mic, dar va fi funcţional, va putea funcţiona pe picioarele lui", a adăugat preşedintele Concurenţei.

Administratorul judiciar al CEH, firma GMC SPRL, propune, în raportul privind cauzele insolvenţei, "compensarea datoriilor către statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, prin preluarea în contul creanţei a exploatărilor miniere, în cuantumul rezultat în urma unui raport de evaluare, exploatări ce se pot constitui apoi ca o societate de închidere a minelor beneficiind de ajutor de stat, cel puţin până în 2018".

Complexul Energetic Hunedoara are datorii totale de 1,5 miliarde de lei, potrivit raportului, din care 1,2 miliarde de lei către stat. Această propunere va fi evaluată de Adunarea Creditorilor, care va decide cu privire la planul de restructurare.

"Bineînţeles, toate acestea s-ar putea realiza numai dacă CEH va rezista şi nu va intra în faliment direct în perioada de observaţie, fără a mai ajunge la implementarea unui plan de reorganizare. Iar aceasta se poate face doar printr-o restructurare masivă a tuturor compartimentelor societăţii, prin reducerea la strictul necesar a tuturor cheltuielilor, atât a celor materiale, cât mai ales a celor cu muncă vie, acestea din urmă atât prin eliminarea din organigrame a tuturor posturilor inutile şi care nu au legătură cu producţia, cât şi prin ajustarea drastică a salariilor", se mai arată în raportul administratorului.

Totodată, un număr de 25 de lideri sindicali şi angajaţi de la termocentrala Mintia au intrat luni dimineaţa în greva foamei, în faţa sediului administrativ, solicitând demisia conducerii companiei, pe care o acuză de faptul că a dus societatea la starea de insolvenţă de acum. În paralel, în curtea termocentralei, peste 100 de angajaţi au declanşat un protest spontan încă de la prima oră de program.

''Suntem 25 de oameni în greva foamei, toţi liderii de sindicat şi alţi angajaţi. Cerem să se facă, de urgenţă, acorduri cu fiecare sindicat legal constituit, cerem demisia conducerii complexului, inclusiv a consilierilor, pentru că din cauza lor suntem în această situaţie'', a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Sindicatului Liber Independent Electrocentrale Deva, Mircea Crişovan.

Potrivit acestuia, oamenii sunt nemulţumiţi şi de faptul că firma de insolvenţă desemnată ca administrator special al CEH a denunţat unilateral contractul colectiv de muncă şi cer reglementarea acestei situaţii.

În plus, se solicită anularea unei decizii a conducerii CEH prin care personalul din termocentralele Mintia şi Paroşeni este trimis, prin rotaţie, în şomaj tehnic, energeticienii apreciind că hotărârea ar trebui aplicată şi în sectorul minier, neafectat de această măsură.

Contractul colectiv de muncă al angajaţilor Complexului Energetic Hunedoara (CEH) a fost denunţat joi, 17 martie, de administratorul judiciar al companiei, în condiţiile în care societatea se află în procedură de insolvenţă. Potrivit unui comunicat al CEH, relaţiile de muncă dintre salariaţi şi angajator urmează să se deruleze în baza prevederilor din contractele individuale de muncă.

CEH numără circa 6.300 de salariaţi care lucrează la minele de cărbune Lonea, Lupeni, Livezeni şi Vulcan, precum şi la termocentralele Mintia şi Paroşeni. Compania se află în procedură de insolvenţă din data de 7 ianuarie, conform unei hotărâri luate de Tribunalul Hunedoara. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Oana Tilică)