Bucureşti, 18 mar /Agerpres/ - România nu este necompetitivă din perspectiva preţurilor, ci mai degrabă din cauza reglementărilor interne, de aceea este foarte important ca deciziile privind noul cadru fiscal petrolier să fie luate cu consultarea tuturor factorilor importanţi, se arată în minuta unei întâlniri între oficialii Ministerului Energiei şi specialiştii din domeniu, privind elaborarea Strategiei Energetice a României 2016-2030 cu perspectiva anului 2050.

"Nu suntem necompetitivi din perspectiva preţurilor, ci mai degrabă din cauza reglementărilor interne. Tocmai de aceea este deosebit de important ca toate deciziile privind noul cadru fiscal petrolier să fie luate cu consultarea tuturor factorilor implicaţi. Exemplu: recentul ordin ANAF privind garantarea produselor în regimul de suspensie - marfa putea fi depozitată 45 de zile în zona liberă portuară, fără plata de taxe; termenul a fost redus. În prezent, 85% din capacitatea Oil Terminal este ocupată pentru stocare de către clienţii în căutare de piaţă. Este importantă autorizarea de antrepozite fiscale", se arată în minuta întâlnirii, postată pe site-ul ministerului.

Discuţia a avut loc vineri, 11 martie, şi a reprezentat cea de-a doua sesiune de lucru din etapa de analiză calitativă din procesul de elaborare a Strategiei Energetice a României.

Evenimentul, găzduit de Universitatea Politehnica Bucureşti, a fost dedicat sectorului petrol şi gaze naturale. La dezbatere au participat experţi din domeniul energetic românesc, mediul guvernamental, mediul academic, companii şi autorităţi de reglementare, ale căror idei, opinii şi sfaturi sunt aşteptate să aducă plus-valoare etapei în elaborarea noii Strategii Energetice a României.

Potrivit documentului citat, 'Scandalul Diesel', declanşat în toamna anului trecut, ar fi putea duce la o scădere a pieţei de motorină. Totodată, nu este exclus, în anii următori, să se producă o reaşezare a proporţiilor motorinei în totalul produselor petroliere, mai ales comparativ cu benzina.

"Este probabilă o favorizare a trecerii către electromobilitate, însă România nu a făcut până în prezent paşi importanţi în acest sens; există un număr redus de vehicule 100% electrice înregistrate în România, la care se adaugă şi modele hibride plug-in. Mai multe staţii de încărcare destinate maşinilor electrice din Bucureşti, şi aşa în număr foarte redus, nu pot fi folosite din diferite motive. Potrivit unui proiect de Ordonanţă a Guvernului, lansat în dezbatere publică în cursul anului 2015, Ministerul Mediului propunea acordarea unor subvenţii la cumpărarea unui autovehicul pur electric sau a unuia hibrid", mai arată minuta întâlnirii.

În ceea ce priveşte biocombustibilii, dezbaterea se axează în principal pe schimbările indirecte aduse de modificarea culturilor, acestea ocupând suprafeţe mari de teren agricol. Pe lângă diminuarea culturilor agricole şi emiterea unor cantităţi mari de dioxid de carbon, preţurile ridicate ale biocombustibililor reprezintă doar câteva argumente pentru care biocombustibilii ar trebui limitaţi.

"România trebuie să se alinieze directivelor UE şi să accelereze procesul de înlocuire a autoturismelor diesel sau pe benzină cu cele electrice. Argumentul principal în favoarea autovehiculelor nepoluante este protejarea mediului prin reducerea semnificativă a consumului de combustibili fosili. Potrivit reglementărilor Directivei 2014/94/UE, pe care Statele membre trebuie să o transpună în legislaţia naţională, fiecare stat membru trebuie să adopte un cadru naţional atât pentru dezvoltarea pieţei de combustibili alternativi în sectorul transporturilor, cât şi pentru dezvoltarea unei infrastructuri minime, cum ar fi punctele de încărcare pentru vehiculele electrice (staţii de încărcare) şi punctele de alimentare cu gaze naturale (GNC şi GNL). România nu a implementat încă această Directivă", au adăugat participanţii la întâlnire.

Ministerul Energiei intenţionează să amendeze actul normativ privind constituirea şi menţinerea unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi de produse petroliere şi a supus dezbaterii publice atât definiţiile care stau la baza formulării amendamentelor, cât şi principiile care să ghideze constituirea noii forme a textului de lege, contând şi pe contribuţia operatorilor.

În perioada 9 martie - 15 aprilie, Ministerul Energiei derulează analiza calitativă a sectorului energetic, în scopul elaborării Strategiei Energetice 2016-2030, cu perspectiva anului 2050. Vor fi implicaţi circa 200 de experţi de top din energetica românească, din mediul guvernamental, din Parlament, din mediul academic, din companii, din autorităţile de reglementare şi din alte ministere, a anunţat Radu Dudău, coordonatorul proiectului, în urmă cu două săptămâni.

Potrivit acestuia, vor rezulta rapoarte sectoriale, din care va fi întocmit un raport integrat, ce va fi lansat în dezbatere publică în jurul datei de 25 aprilie.

"Acest document va prezenta de fapt care este viziunea noastră asupra dezvoltării sectorului energetic, care sunt punctele vulnerabile şi care sunt soluţiile, cum ne vom îndeplini obiectivele", a precizat Dudău.

Acesta a mai spus că, ulterior, se va trece la modelarea cantitativă a datelor, cu ajutorul unui consultant internaţional, pe diferite scenarii, pornind de la unul de bază şi până la asumarea unor ţinte ambiţioase.

Întreaga strategie energetică va fi finalizată în toamna acestui an. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu)