INTERVIU Sorin Radu (MADR): Corecțiile financiare aplicate României ar putea fi reduse; suma certă se ridică la 400-450 de milioane de euro

 •  Economie
1495 afişări

Corecțiile financiare aplicate României pentru neconformitățile constatate pe proiectele derulate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013 ar putea fi reduse de la 600 de milioane de euro, în condițiile în care suma stabilită cu titlu cert de către Comisia Europeană se ridică la 400-450 de milioane de euro, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, Sorin Radu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

85bd76b5-65bc-458b-804c-abf697fd3520

Potrivit oficialului MADR, România a atras 7,2 miliarde de euro din fondurile europene alocate prin PNDR 2007-2013, însă a și dezangajat 11,5% din total, ceea ce reprezintă aproape un miliard de euro. În ceea ce privește fondurile gestionate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Sorin Radu a afirmat că în conturile fermierilor au intrat peste 7,6 miliarde de euro, adică 98% din totalul sumei alocate în cei 7 ani de programare.

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii a mai vorbit în interviu despre clarificarea condițiilor artificiale, cele care au dat numeroase bătăi de cap beneficiarilor în vechea programare financiară, lansarea unui instrument de creditare până la finele acestui an, astfel încât beneficiarii să își poată asigura mai ușor cofinanțarea proiectelor din noul PNDR, precum și despre îmbunătățirea relației dintre instituțiile finanțatoare și beneficiari.

AGERPRES: În primul rând aș vrea să faceți bilanțul programelor derulate în agricultura și dezvoltare rurală în perioada 2017-2013, având în vedere închiderea lor la finele lui 2015. Ce sume au fost efectiv atrase din banii europeni și cât s-a pierdut?
Sorin Radu: Sprijinul pe vechea programare financiară a fost asigurat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și a însumat peste 15 miliarde de euro. Dacă ne referim la FEGA, fonduri care au fost gestionate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), alocarea s-a ridicat la circa 7,8 miliarde de euro, din care am reușit să plătim, în final, un procent de 98%, însemnând 7,6 miliarde de euro.

AGERPRES: Diferența de 2% este pierdută definitiv sau mai poate fi recuperată?
Sorin Radu: Din păcate, diferența de 2% este suma de care statul român nu mai dispune. Din perspectiva FEADR, aici am avut o alocare de 8,1 miliarde euro pe cei 7 ani, din care am reușit să plătim, să ne închidem pe un procent de 88,5%. Sigur că acest procent rezultă după regularizarea avansului care a fost acordat în acea valoare de 561 de milioane de euro. Dacă socotim și acest avans procentul de absorbție s-ar ridica la 95% din alocare. Concret, vorbim de 7,2 miliarde de euro plăți efective pe PNDR 2007-2013, doar din fonduri europene. Acești bani reprezintă plăți acordate pe proiectele de investiții din cadrul PNDR, dar și pe axa II care a fost gestionată de APIA, adică acele plăți de agromediu, pentru bunăstarea animalelor și pentru zonele montane defavorizate.

AGERPRES: Concret, ce sume a dezangajat România pe PNDR 2007-2013?
Sorin Radu: Din nefericire, suntem la un procent de 11,5% sume dezangajate, adică la aproape un miliard de euro, iar la această sumă se adaugă acele corecții sau reduceri aplicate de Comisia Europeană în funcție de anumite constatări, de gradul lor de impact și de gravitate, așa cum au fost încadrate în regulamentele europene. Este vorba despre neregularități sau neconformități în aplicarea procedurilor sau a regulamentelor europene, însă acestea au fost constatate pe parcusul întregului program. Este vorba de o sumă de 600 de milioane de euro, însă nu au fost stabilite cu titlu cert toate aceste corecții. Comisia Europeană nu a trimis o concluzie finală pentru toate aceste corecții și sperăm ca în final suma să fie mai mică. Deocamdată nu avem o sumă finală, ci un risc de 600 de milioane de euro. O parte din această sumă a fost stabilită cu titlu cert, iar o parte se va stabili în baza rapoartelor de audit care s-au desfășurat și se desfășoară cu o anumită periodicitate. În prezent, avem undeva în jurul valorii de 400 — 450 de milioane de euro sume stabilite cu titlu cert, iar diferența rămâne să se concluzioneze.

AGERPRES: Ce greșeli considerați că s-au făcut pe vechiul program și care ar fi lecțiile învățate având în vedere că ați lucrat efectiv cu beneficiarii PNDR în regiunea Nord-Vest?
Sorin Radu: Dacă vorbim din punctul meu de vedere, regiunea 6 Nord-Vest s-a clasat pe primul loc în acest clasament al absorbției. Acolo au fost realizate plăți de aproape un miliard de euro, mai exact 927 de milioane de euro. A fost un exercițiu complex pentru că a fost prima perioadă de programare după aderare și ne-am confruntat cu exigențe și rigori mult mai mari în relația cu Comisia Europeană din perspectiva gestionării și utilizării acestor fonduri într-un mod cât mai corect. Ne-a ajutat foarte mult programul SAPARD pentru că infrastructura umană și instituțională s-a rodat în acele vremuri și a fost pregătită pentru provocarea ce a urmat, respectiv PNDR 2007—2013. Sigur, ne-am confruntat cu exigențe mult mai mari, cu proceduri mult mai complexe, cu reguli și o legislație extrem de strictă.


AGERPRES: A fost legislația europeană mult prea strictă sau am interpretat-o noi mai mult decât trebuia?
Sorin Radu: Până la urmă strictețea nu este neapărat de rău augur. Este bine venită pentru a ne asigura de corectitudinea utilizării acestor fonduri și de faptul că banii ajung efectiv unde trebuie, în beneficiul agriculturii și al dezvoltării rurale. Putem discuta însă și de anumite lacune în interpretarea și aplicarea regulamentelor și procedurilor. Este deja de notoritate problematica condițiilor artificiale. Sigur, pe noua programare s-a lansat un astfel de ghid pe care noi îl dorim ca un draft spre consultare. Pornind de la anumite cazuri mai evidente, probabil s-a făcut un exces de zel în unele cazuri din partea instituțiilor, în sensul interpretării condițiilor de încadrare a acestor cazuri, a elementelor de verificare. Vrem însă să putem identifica cu adevărat cazurile cu suspiciuni de condiții artificiale față de cele care doar ridică anumite semne de întrebare, dar care poate nu sunt de încadrat în această categorie.

AGERPRES: Considerați că experții Comisiei Europene au exagerat cu aceste misiuni de audit în România din cauza situațiilor în care banii europeni au fost folosiți și în alte scopuri? Au fost mai multe misiuni de audit în România decât în alte țări comunitare?
Sorin Radu: Da, au fost numeroase misiuni de audit, dar putem înțelege așteptările uneori foarte mari ale Comisiei Europene în privința eliminării oricăror suspiciuni pe marginea unei utilizări deficitare a acestor fonduri. Contăm însă pe deschiderea dânșilor tocmai în scopul propus de a ameliora această problemă și de a aduce clarificări și o limpezire a întregului cadru al condițiilor artificiale. Ne propunem să construim un mesaj mai clar pentru toți potențialii beneficiari, astfel încât ei să aibă din acest punct de vedere o predictibilitate. Să știe ce trebuie să evite și să prevină, pentru a nu se încadra într-o astfel de tipologie.

AGERPRES: Cum a fost primit acest ghid privind condițiile artificiale de către potențialii beneficiari? Ce semnale au venit din partea lor?
Sorin Radu: Această consultare pe marginea condițiilor artificiale face parte dintr-un proces mai amplu pe care noi îl derulăm cu toți partenerii sociali, cu grupurile țintă, cu beneficiarii, cu scopul de a simplifica întregul cadru de implementare a procedurilor și a ghidurilor în esență. Feedback-ul este unul pozitiv până în momentul de față. Am depășit o primă etapă de consultări la nivel local, unde am avut o participare foarte activă. Observațiile și propunerile venite din partea lor au fost destul de numeroase și noi lucrăm la o selectare pe criterii de relevanță, de impact, a acestor propuneri, urmând ca în funcție de îndeplinirea acestor criterii să le operăm în proceduri și ghiduri. Cred că tot ceea ce am făcut în prima perioadă a mandatului a fost în direcția optimizării și simplificării cadrului de lucru și de implementare a programelor și politicilor. Sper ca ele să își probeze eficiența în cel mai scurt timp.

AGERPRES: Comisia Europeană trebuie să își dea acordul pe un astfel de ghid de condiții artificiale, în condițiile în care nu a dorit să elaboreze un astfel de manual valabil în toate statele membre?
Sorin Radu: Este un subiect amplu și este foarte greu de definit, pentru că sunt importante și particularitățile la nivelul statelor membre. Cred că este obligația noastră să limpezim această temă, să rezolvăm această problemă, care a fost una dintre cele mai controversate pe parcursul derulării PNDR 2007-2013. Ce pot eu concret să afirm cu titlu de intenție în legătură cu condițiile artificiale este că în termen de încadrare a acestor spețe sau situații vrem să ne bazăm mai mult pe elemente obiective. Foarte multă lume a invocat că Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a constituit debite sau a reziliat contracte doar pentru că vorbeam de două proiecte ale unor frați sau rude sau pentru că ele erau învecinate sau pentru că aveau documentație identică.

Vreau să-i asigur pe toți beneficiarii că în viitor aceste elemente, cum ar fi gradele de rudenie sau documentații identice, consultanți comuni, vor fi elemente de verificare. Ele pot funcționa ca indicii, dar mergând în continuare cu verificările trebuie să găsim și alte elemente de substanță cu titlu obiectiv, precum fluxul de numerar sau utilități comune, de exemplu. Acestea sunt cu adevărat elemente de suspiciune și de încadrare într-o astfel de tipologie. Grade de rudenie sau consultanți comuni, vor fi elemente de verificare și nu de încadrare a acestor situații. Este foarte important și vrem să-i asigurăm pe toți beneficiari că așa vom verifica și vom aborda toată această problematică pe noua programare 2014-2020.

AGERPRES: V-ați confruntat cu foarte multe astfel de situații în regiunea 6 Nord-Vest?
Sorin Radu: Au fost din nefericire și în această regiune astfel de situații. Am avut un audit al Comisiei Europene în 2013, exact pe această problematică, general valabilă la nivel național. Urmare a acelor misiuni de audit Agenția a fost nevoită să extindă la scară națională controalele, să adapteze procedurile și să prevadă verificări mai exacte pe marginea identificării unor condiții artificiale. Încercăm acum să eliminăm, într-un fel sau altul, excesele produse în stabilirea acelui set de verificări în proceduri din punct de vedere al interpretării de către personalul AFIR, să venim cu un mesaj clar către beneficiari, ce condiții trebuie să îndeplinească astfel încât proiectele să fie considerate în esență independente. Pe de altă parte, o altă problemă de notoritate a fost cea a cofinanțării, aceasta fiind cauza pentru care foarte multe proiecte s-au reziliat la inițiativa beneficiarilor, din incapacitatea lor de a-și asigura cofinanțarea proiectelor.

AGERPRES: Câte proiecte au fost reziliate la inițiativa beneficiarilor din cauza imposibilității de a-și asigura cofinanțarea proiectelor?
Sorin Radu: Dacă ne întoarcem la suma dezangajată ea reflectă amploarea fenomenului. Vorbim de mii de contracte care s-au reziliat din lipsa de cofinanțare. În orice caz, condițiile de creditare, așa cum au fost practicate de instituțiile bancare, au fost în cele mai multe cazuri inaccesibile pentru cei care au dorit să deruleze un proiect cu finanțare europeană. Încercăm să venim și în întâmpinarea acestei probleme. Suntem în toiul demersurilor pentru lansarea unui instrument de creditare pentru PNDR 2014—2020, lucrăm la definitivarea cadrului pentru că este un proces complex și sperăm să-l lansăm spre sfârșitul acestui an.

AGERPRES: Cine va capitaliza inițial acest fond de creditare și despre ce buget vorbim?
Sorin Radu: Există o sumă la dispoziție, dar nu aș vrea să o avansez deocamdată, dar ea se poate acorda chiar prin intermediul PNDR 2014-2020.

AGERPRES: Dacă tot vorbim de creditare, ați mai discutat cu băncile, cu IFN-urile? Pot oferi fermierilor condiții mai bune de creditare?
Sorin Radu: Am avut și vom mai avea o întâlnire cu Asociația Română a Băncilor pe acest subiect al creditării proiectelor de investiții de către instituțiile bancare, dar și în perspectiva aplicării acestui instrument de creditare și sperăm să facem toate demersurile, astfel încât, în final și într-o perspectivă apropiată, să punem la dispoziția beneficiarilor posibilități mult mai facile și la îndemâna lor de a-și asigurare cofinanțarea.

AGERPRES: Concret, ce ar putea face efectiv autoritățile în acest sens pentru a determina băncile să acorde fermierilor credite la dobânzi avantajoase pentru proiectele de investiții?
Sorin Radu: Asta ne propunem de fapt cu acest fond: de a asigura accesul beneficiarilor la credite în condiții bune, avantajoase, mult mai bune decât cele practicate pe piața bancară.

AGERPRES: Ce alte măsuri veți lua în perioada următoare pentru o mai bună funcționare a PNDR 2014-2020?
Sorin Radu: O măsură importantă care s-a și luat deja a fost cea de ajustare a cadrului de implementare, folosind aportul beneficiarilor, al tuturor factorilor publici, al instituțiilor, la acest proces de modificare. Vrem să ne bazăm pe opiniile lor în privința a ceea ce s-a întâmplat bine în programul anterior și ceea ce ar trebui îmbunătățit. Suntem acum în curs de centralizare a tuturor acestor propuneri și opinii fundamentate pe realitățile și experiențele anterioare și considerăm că măsura poate să aibă un impact major atâta vreme cât aduce îmbunătățiri programului. În primul rând ne dorim să îmbunătățim relația între instituția finanțatoare și beneficiari și am făcut în acest sens primul pas pentru că i-am invitat la consultări, le-am ascultat punctele de vedere și încercăm să preluăm efectiv opiniile pertinente, relevante, cu impact, în proceduri și în acest cadru de implementare.

Au fost mai bine de 1.700 de propuneri adunate din toate zonele țării, au fost studiate și ordonate pe tematici și pe categorii, unele cu caracter mai general precum cele referitoare la îmbunătățirea comunicării între beneficiari și AFIR, dar au fost și altele aplicate pe proceduri, pe diferite condiții din ghid. Aș îndrăzni să spun că o treime din aceste observații chiar pot face obiectul unei analize mai aprofundate, în sensul de a fi efectiv luate în considerare și implementate.

AGERPRES: Ce ne puteți spune despre calendarul lansării măsurilor din noul PNDR pentru 2016 și ce modificări veți solicita Bruxelles-ului în perioada următoare?
Sorin Radu: O primă modificare a fost trimisă de anul trecut la Bruxelles și așteptăm decizia Comisiei. Sunt chestiuni tehnice pe diferite nivele de importantă, însă mai pregătim o modificare strategică pe care vrem să o transmitem cât de curând, în condițiile în care la Bruxelles aprobarea unei astfel de modificări durează circa 6 luni de zile. Vrem să reglementăm în noul PNDR măsura 14, corespondentul 215 privind bunăstarea animalelor din vechiul PNDR, sprijinul pentru porc și pasăre. Este o măsură pe care vrem să o relansăm. Pot să vă spun că vom opera modificări și pe marginea sistemului de depunere a proiectelor, astfel încât să îl deschidem cât mai mult și să facilităm competiția. În privința calendarului, încercam să lansăm începând cu luna martie un pachet consistent de măsuri. Avem programate și pentru februarie două măsuri, respectiv măsura de formare profesională și cea de consiliere. De asemenea, măsurile deschise anul trecut se vor redeschide tot în martie.

AGERPRES: Veți menține depunerea online a proiectelor?
Sorin Radu: Vrem să menținem depunerea online, dar am avut în vedere ca soluție de avarie trecerea pe suport de hârtie în unele cazuri dacă vom întâmpina constrângeri în privința dezvoltării softului. Sperăm să nu fie cazul și să continuăm integral pe sistem online începând cu primele sesiuni din acest an.

AGERPRES: Ce noutăți aveți în privința angajaților care lucrează cu fonduri europene? Veți schimba criteriile de evaluare?
Sorin Radu: Sunt evaluările specifice performanțelor celor două agenții conform legislației în vigoare. Vrem să stimulăm competența și performanța în rândul angajaților. Vor fi chiar și cu susținere financiară din PNDR sesiuni de formare și perfecționare a angajaților. Vrem să instituim un sistem de recrutare cât mai transparent și cât mai corect cu putință pe criterii strict de competență și abilitare pe post. Vom evalua în permanență prestația celor care ocupa funcții de conducere. Repet, vrem cât mai multă competență, seriozitate și responsabilitate pe aceste funcții extrem de sensibile.

AGERPRES: Este nevoie de o suplimentare pe partea de personal în agențiile de plăți și Autoritatea de Management sau dimpotrivă sunt prea mulți angajați și veți disponibiliza personal?
Sorin Radu: Acum sunt 1.800 de angajați la AFIR și nu avem în vedere suplimentarea schemei. Considerăm că putem gestiona în condiții optime provocările din noul PNDR. Nu am luat în calcul o astfel de posibilitate nici la agenții nici în AM-PNDR. Obiectivul nostru este să responsabilizăm mai bine angajații din aceste instituții și să obținem o eficiență mai mare a muncii. Nu ne propunem nici să disponibilizăm. Este bine cunoscut că implementarea tehnică a acestui program este un proces extrem de complex și necesită resurse umane într-o proporție corespunzătoare. Avem nevoie de toți angajații care activează în aceste instituții, dar sigur că nu vom tolera nemunca și lipsa de responsabilitate și dacă va fi cazul vom lua măsurile corespunzătoare.

AGERPRES: Ce informații le puteți transmiteți fermierilor în privința subvențiilor? Când își vor putea lua integral banii?
Sorin Radu: Cu mari eforturi s-a reușit plata în avans la finalul lunii noiembrie pentru 602.000 fermieri dintr-un total de 879.000 eligibili care au depus cereri de plată. Facem eforturi să plătim integral cât mai rapid banii pe campania 2015. Lucrăm intens, discutăm cu asocierea Siveco-Team Net, dezvoltatorul de soft, ca să putem în cel mai scurt timp să finalizam plățile pe campania 2015.

AGERPRES: Martie este un termen realist pentru începerea plăților?
Sorin Radu: Un termen maximal pentru a demara aceste plăți a fost stabilit pentru 8 aprilie, dar noi tragem nădejde și am stabilit cu ambele părți, cu APIA și dezvoltatorul de soft, ca pe măsură ce vom avansa cu toate operațiunile de dezvoltare vom încerca să mai economisim din mers, să devansăm chiar cu puțin, o săptămână sau două și acest termen. Într-un scenariu optimist reușim în cursul lunii martie spre final. Controalele pe teren sunt finalizate, suntem în curs cu controalele administrative, mai rămâne ca toate acestea să fie implementate în softul informatic, dar avem nevoie de foarte multe funcționalități pentru a ajunge la toate acele etape de calcul și autorizare a plății.

AGERPRES: Credeți că se puteau plăti integral subvențiile în luna ianuarie dacă nu se lucra la soft pentru plata avansului ci doar pentru funcționalitățile plății integrale?
Sorin Radu: Au fost așteptări mari din partea fermierilor și de aceea s-a dorit efectuarea unei plăți în avans. Noi am preluat această situație din mers când plățile în avans erau în desfășurare. Am reușit totuși să efectuăm toate plățile pe despăgubiri și plata diferenței la sprijinul pe motorină în cuantum de 48% pentru trimestrul III.


AGERPRES: Sunt modificări în privința campaniei de depunere a cererilor de plată pentru anul 2016?
Sorin Radu: Nu sunt modificări. Vrem să începem campania de depunere a cererilor de plată cel târziu la jumătatea lunii martie, iar depunerile să aibă loc până la 16 mai fără penalități și pe urmă încă 25 de zile calendaristice cu penalități de 1% pentru fiecare zi.

AGERPRES/(AS — autor: Mariana Nica, editor:Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Economie

Cele mai citite din Economie

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres