INTERVIU Ministrul Muncii, Ana Costea: Majorările salariale din 2017, decise în funcție de resursele financiare disponibile

 •  Economie
1891 afişări

Majorările salariale din 2017 vor fi decise în funcție de resursele financiare disponibile, cu încadrarea în anvelopa salarială stabilită pentru anul viitor, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Muncii, Ana Costea.

e5583cdb-df2d-4761-ad3a-34b07e76aae9

Aceasta a explicat că, pentru stabilirea nivelului salariului minim pentru anul viitor, va fi constituit un grup de lucru care va elabora un mecanism transparent prin care acesta să fie indexat automat.

Ministrul muncii a vorbit în interviu și despre legislația din România în domeniul muncii, despre programele realizate prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, dar și despre problema refugiaților.

AGERPRES: Care sunt primele concluzii pe Legea salarizării publice?
Ana Costea: Discuțiile grupului de lucru interministerial, constituit în baza Memorandumului nr. 253 din 7 ianuarie 2015, cu tema 'Constituirea unui grup de lucru care să elaboreze proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice', au avut loc în perioada 25 ianuarie — 4 februarie, cu reprezentanți ai ministerelor, Administrației Prezidențiale, Parlamentului României, confederațiilor sindicale și structurilor asociative ale consiliilor județene, municipiilor, orașelor și comunelor.

În urma acestor întâlniri, au fost constatate o serie de inechități și disfuncționalități care vor fi analizate și se vor formula propuneri menite să le corecteze. În perioada 5 — 10 februarie 2016 grupul de lucru interministerial are programată redactarea și finalizarea proiectului de lege.

AGERPRES: Care este părerea dumneavoastră în privința salariului minim pe economie, a nivelului acestuia?
Ana Costea: Articolul 164 din Legea nr.53/2003 Codul muncii Republicată prevede că salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor și a patronatelor. La stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată s-au avut în vedere următoarele: art. 3 din Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 131/1970 privind fixarea salariilor minime, ratificată de România în 1975; reducerea numărului persoanelor salariate aflate în risc de sărăcie și excluziune socială; recomandarea Comisiei Europene cu privire la îmbunătățirea ponderii salariului minim în salariul mediu, astfel încât raportul dintre aceste două salarii să se apropie de 50%, așa cum este în țările dezvoltate din Uniunea Europeană; factorii de ordin economic, inclusiv cerințele dezvoltării economice, productivitatea și interesul care există pentru a realiza și a menține un înalt nivel de folosire a forței de muncă.

Conform articolului 1 din H.G. nr. 1017/2015 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, salariul de bază minim brut pe țară s-a stabilit la valoarea de 1.250 lei/lună, începând cu data de 1 mai 2016. Față de anul 2015, majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 1.250 lei reprezintă o creștere de 19,04%.

De această majorare va beneficia un număr de circa 1.131.686 salariați, din care 39.322 în sectorul bugetar și 1.092.364 în sectorul concurențial.

Ca urmare a creșterii, în anul 2016, a deducerii personale de la 250 lei la 300 lei, conform articolului 77 aliniatul (2) litera (i) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru contribuabili care nu au persoane în întreținere, cuantumul net al salariului minim va crește de la 917 lei la 925 lei.

Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată are la bază, printre altele, îmbunătățirea ponderii acestuia în raport de salariul mediu, astfel încât salariul minim să se apropie de 60% din salariu mediu, așa cum este în țările dezvoltate din Uniunea Europeană. În anul 2016, ponderea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în salariul mediu va fi de 46,62%.

AGERPRES: La ce nivel ar trebui să se situeze acesta la începutul anului viitor? Cum se va stabili nivelul?
Ana Costea: În scopul stabilirii obiective a salariului minim brut pe țară garantat în plată, a fost aprobat Memorandumul adoptat de Guvernul României nr. 254 din 7 ianuarie 2016 cu tema 'Constituirea unui grup de lucru în vederea elaborării unui mecanism transparent de stabilire a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată'

Scopul acestui grup de lucru are în vedere elaborarea unui mecanism transparent de stabilire a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, prin care acesta să fie indexat automat.

AGERPRES: Anul viitor vor fi posibile noi majorări salariale?
Ana Costea: Se va lua o decizie în funcție de resursele financiare disponibile, cu încadrarea în anvelopa salarială stabilită pentru anul 2017.

AGERPRES: Se va stabili acest lucru clar în viitoarea Lege a salarizării?
Ana Costea: Proiectul Legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice va cuprinde și prevederi referitoare la principiile de implementare. Aceste prevederi urmează să se stabilească în urma discuțiilor în cadrul grupului de lucru interministerial și cu partenerii sociali, urmând a fi aprobate în cadrul Guvernului și Parlamentului.

AGERPRES: Cum apreciați că este legislația din România în domeniul muncii în raport cu piața muncii și nevoile angajatorilor?
Ana Costea: Măsurile de stimulare a ocupării au fost dezvoltate și perfecționate, ceea ce a favorizat o ajustare mai rapidă a acestora la contextul economic și la cerințele pieței muncii. Acest demers s-a referit la: acordarea de servicii gratuite de evaluare a competențelor dobândite pe alte căi decât cea formală, cu scopul de a facilita și urgenta obținerea unui certificat de competențe profesionale; acordarea primelor de mobilitate inclusiv șomerilor de lungă durată, măsură ce țintește stimularea mobilității teritoriale în vederea ocupării, prin acordarea primei de încadrare și a primei de instalare; reducerea condiționalităților de implementare a unor măsuri active prin reducerea de la 3 la 1,5 ani, respectiv de la 2 la 1,5 ani, a obligației de menținere a raporturilor de muncă sau de serviciu pentru angajatorii care angajează absolvenți, respectiv șomeri în vârstă de peste 45 de ani, șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale și persoane cu handicap; promovarea măsurii prin care angajatorii care încadrează în muncă, potrivit legii, șomeri care în termen de 5 ani de la data angajării îndeplinesc, conform legii, condițiile pentru a solicita pensia anticipată parțială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condițiile de a solicita pensia anticipată parțială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data îndeplinirii condițiilor respective, de o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referință în vigoare, acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj, față de termenul de 3 ani prevăzut anterior; promovarea participării pe piața muncii a tinerilor cu risc de marginalizare socială, prin stimularea angajatorilor care încadrează tineri aflați în această categorie.

Prin această măsură, acești angajatori — numiți de inserție — beneficiază, pentru fiecare tânăr angajat din această categorie, lunar, la cerere, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de o sumă egală cu salariul de bază stabilit la data angajării tânărului, dar nu mai mult de două ori valoarea indicatorului social de referință, în vigoare la data încadrării în muncă, pentru o perioadă egală cu perioada contractului de solidaritate încheiat între ANOFM și tânărul respectiv, pe o durată de până la 3 ani, dar nu mai puțin de un an.

De asemenea, angajatorii de inserție mai pot beneficia, pentru o perioadă de maximum 2 ani, de acordarea unei sume lunare în cuantum de 50% din indemnizația de șomaj cuvenită conform legii, pe care tânărul ar fi primit-o dacă ar fi fost disponibilizat la data expirării contractului individual de muncă dacă după această dată încheie, pe perioadă nedeterminată, un contract individual de muncă; subvenționarea cheltuielilor cu forța de muncă, în cadrul unor programe, care au ca scop ocuparea temporară a forței de muncă din rândul șomerilor, pentru executarea de lucrări și activități de interes pentru comunitățile locale.

Prin modificările aduse s-a stimulat tranziția de la suportul pasiv acordat persoanelor șomere la găsirea și ocuparea unui loc de muncă. Obiectivele modificărilor și completărilor aduse legislației au vizat accesul rapid la un nou loc de muncă, prin aplicarea unor măsuri de stimulare a ocupării atractive care să nu impună condiționalități suplimentare angajatorilor care încadrează șomeri.

AGERPRES: Ce schimbări considerați că sunt necesare și câte asemenea schimbări credeți că puteți realiza în mandatul dumneavoastră?
Ana Costea: Eforturile Ministerul Muncii se vor concentra pe implementarea unei politici de ocupare, direcționate către păstrarea locurilor de muncă existente și crearea altora noi, prin urmărirea următoarelor direcții de acțiune: întărirea capacității Serviciului Public de Ocupare; revizuirea legislației referitoare la sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă; salariul minim brut pe țară garantat în plată; ucenicia la locul de muncă; dezvoltarea și evaluarea schemelor de stimulare a creării de noi locuri de muncă; dezvoltarea și promovarea rolului comitetelor sectoriale; întărirea rolului inspecției Muncii și a inspecției sociale.

AGERPRES: Câte dintre proiectele găsite în minister le considerați viabile și realizabile în mandatul dumneavoastră?
Ana Costea: Apreciez foarte mult oamenii din cadrul acestui minister și vă pot asigura că fiecare dintre proiectele la care au lucrat și la care lucrează sunt viabile. Este important ca fiecare minister să aibă specialiști care să asigure funcționalitatea activității, indiferent de cei care ocupă vremelnic posturile de conducere.

AGERPRES: Care credeți că este impactul programelor realizate prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 asupra pieței muncii? Care sunt principalele beneficii și ce ținte credeți că nu au fost atinse?
Ana Costea: Potrivit Direcției Organism Intermediar a MMFPSPV, care asigură implementarea Programului Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 și gestionează Axa Prioritara nr. 4 'Modernizarea Serviciului Public de Ocupare', prin proiectele implementate la nivelul Axei Prioritare nr. 4/domeniul major de interventie 4.1 și domeniul major de intervenție 4.2 au fost create instrumente adecvate de self-service, care să faciliteze accesul clienților, atât al personalului în căutarea unui loc de muncă, cât și al angajatorilor la serviciile oferite de Serviciul Public de Ocupare.

Aceste instrumente au contribuit la elaborarea și implementarea instrumentelor privind monitorizarea și evaluarea impactului real al măsurilor active pe piața muncii, asigurarea calității serviciilor publice specific, care au condus la integrarea pe piața muncii, cu rol major în reducerea șomajului și prelungirea vieții active, precum și la îmbunătățirea cooperării Serviciului Public de Ocupare cu alte organizații și organisme active pe piața muncii.

Eficientizarea activității specialiștilor din cadrul Serviciului Public de Ocupare au garantat practic însușirea următoarelor aspecte: accesibilitate crescută, transparență, vizibilitate, tratament nediscriminator, eficacitate, calitate.

Sunt atribute care vor genera beneficii de durată asupra clienților, respectiv șomeri și angajatori, majoritatea proiectelor investind în dezvoltarea organizațională. În această direcție au fost propuse intervenții atât pentru schimbarea atitudinii, cât și pentru perfecționarea din punct de vedere profesional a comportamentului individual al salariaților față de persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.

Astfel, la finalul proiectelor au fost atinși, cu succes, următorii indicatori: ponderea șomerilor beneficiari de servicii de tip 'self-service' în total șomeri înregistrați la o agenție (%); gradul de satisfacție a clienților Serviciului Public de Ocupare. Mai precis, pe o scară de la 1 la 10, aceștia au fost de 9, față de 8,5 cât a fost preconizat.

Pe de altă parte, Direcția Generală Planificare Bugetară și Management Financiar a MMFPSPV, prin Serviciul Implementare și Administrare Proiecte Finanțate din Fonduri Europene Nerambursabile (SIAPFEN), a implementat, în cadrul POSDRU, nu mai puțin de 22 proiecte, în calitate de beneficiar sau partener.

Un impact semnificativ asupra pieței muncii l-au avut cele două proiecte pilot de tip Garanția pentru tineri, prin care au fost angajați, până acum, peste 500 tineri. În același timp, au fost testate și o serie de măsuri active de ocupare, tocmai pentru a determina eficiența lor în procesul de inserție a tinerilor pe piața muncii.

În celelalte proiecte derulate de MMFPSPV s-au urmat cursuri de calificare în meserii cerute pe piața muncii, cu scopul de a crește șansele de ocupare a persoanelor expuse riscului de marginalizare socială.

AGERPRES: Cum apreciați nivelul cheltuielilor de protecție socială din România? Sunt suficiente?
Ana Costea: În România, sistemul de protecție socială este acoperitor din punct de vedere al situațiilor de viață în care se poate afla o familie sau o persoană, fiind asigurate alocații de stat pentru copii, forme de sprijin pentru părinții care lucrează și au copii în vârstă de până la 2 ani sau 3 ani în cazul copilului cu dizabilitate (indemnizația pentru creșterea copiilor și stimulentul de inserție) alocații pentru susținerea familiilor cu venituri reduse, ajutoare sociale, ajutoare pentru încălzire, măsuri speciale pentru copii cu dizabilități, burse școlare, servicii sociale, drepturi de asigurări sociale etc.

Este evident că în orice sistem de protecție socială pot fi mereu adăugate sau îmbunătățite măsuri, însă acestea depind de nevoia persoanei și de capacitatea de a le susține financiar, fie din bugetul asigurărilor sociale, fie din cel de stat.

Nu putem vorbi despre suficiență sau insuficiență în condițiile unei polarizări a societății din punct de vedere al distribuției veniturilor și al unui efort constant al factorilor de decizie pentru contrabalansarea acestei polarizări.

Eforturile sunt variate și pornesc de la măsuri de stimulare economică și de dezvoltare a locurilor de muncă, stabilirea unei salarizări echitabile și eficiente și protejarea categoriilor defavorizate sau vulnerabile social și economic.

AGERPRES: De asemenea, sunt persoane care consideră că nivelul acestora stimulează rămânerea unora în categoria celor care au nevoie de sprijin. Ce părere aveți?
Ana Costea: Protecția socială a persoanelor care și-au pierdut locul de muncă se realizează pe baza indemnizației de șomaj, în cadrul sistemului asigurărilor pentru șomaj, un sistem de tip contributiv. Indemnizația de șomaj a fost concepută în România ca o compensație parțială a veniturilor asiguraților din cauza pierderii locului de muncă, urmărindu-se ca prin stabilirea cuantumului acesteia să se asigure beneficiarilor un nivel minim de trai, precum și o motivație crescută pentru căutarea și ocuparea unui nou loc de muncă.

Astfel, unul dintre aspectele importante avute în vedere se referă la plasarea valorii indemnizației de șomaj sub nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și deasupra valorii venitului minim garantat stabilit la nivel național.

În România a existat o preocupare constantă de combatere a pasivității, acordarea beneficiilor de șomaj fiind condiționată de căutarea activă a unui loc de muncă și participarea la serviciile pentru stimularea ocupării și de formare profesională oferite de agenția pentru ocuparea forței de muncă de domiciliu/reședință.

MMFPSPV se focalizează pe întărirea controlului asupra modului de acordare a ajutoarelor sociale și pe condiționarea mai fermă a acordării acestora de disponibilitatea beneficiarilor apți de muncă de a ocupa un loc de muncă și de a participa la programe de dezvoltare a competențelor profesionale.

Astfel, persoanele apte de muncă pentru care se acordă venitul minim garantat au obligația să dovedească cu acte, din 3 în 3 luni, că sunt în evidența agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă și că nu au refuzat un loc de muncă ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de aceste agenții.

Pentru sumele acordate ca venit minim garantat, una dintre persoanele majore apte de muncă din familia beneficiară are obligația de a presta lunar, la solicitarea primarului, acțiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea depăși regimul normal de lucru și cu respectarea normelor de securitate și igiena a muncii.

Mai mult, prin noua lege a venitului minim de incluziune se lărgește aria persoanelor care vor beneficia de măsurile de asistență socială, însă vor fi condiționați de îndeplinirea unor obiective concrete. Astfel, vor putea fi asistate social și persoanele care au un loc de muncă însă, raportat la numărul membrilor de familie, venitul total obținut nu depășește suma de 700 lei/membru de familie.

AGERPRES: Cum vedeți problema refugiaților sirieni?
Ana Costea: Principalele aspecte ce trebuie avute în vedere în domeniul integrării imigranților și refugiaților, indiferent de țara de origine a acestora, vizează, cu preponderență, angajarea în muncă, accesul la sistemul de asigurări sociale și asigurări sociale de sănătate, accesul la o locuință, accesul la servicii medicale, la asistență socială, la educație și la învățarea limbii societății-gazdă și integrarea culturală.

În vederea unei incluziuni active a străinilor beneficiari ai unei forme de protecție internațională care au reședința pe teritoriul României și pentru participarea acestora la viața socială, economică și culturală, unul dintre aspectele importante avute în vedere, în contextul integrării sociale a acestei categorii distincte de străini, este accesul pe piața forței de muncă.

Apreciem că, la nivel european—atât în spațiul Uniunii Europene, cât și în statele ne-membre ale UE — trebuie identificate obiective comune, pentru a căror realizare să fie stabilite mecanisme de evaluare a politicilor în domeniu și realizat permanent schimbul de informații și bune practici între statele de destinație a străinilor beneficiari ai unei forme de protecție internațională.

AGERPRES: În cât timp și-ar putea găsi aceștia job-uri în România? În ce domenii?
Ana Costea: În general, nu doar în cazul refugiaților sirieni, pentru persoanele beneficiare a unei forme de protecție internațională (implicit refugiații) sau pentru cele care solicită azilul este dificil să acceadă pe piața forței de muncă pe teritoriul statului gazdă, date fiind condițiile în care au fost nevoite să părăsească statul — lipsa documentelor care să certifice anumite studii sau calificări necesare ocupării unui loc de muncă, diferențele de nivel educațional, necunoașterea limbii statului gazdă. Domeniile în care și-ar putea găsi un loc de muncă sunt determinate de competențele/calificările profesionale pe care le au și de cerințele pieței autohtone a forței de muncă.

AGERPRES: Cât de accesibilă este piața muncii din România pentru un străin în comparație cu cea din țările vecine/față de cele din Vest?
Ana Costea: Conform principiului preferinței comunitare, un lucrător al unui alt stat aflat sub protecție unei țări terțe poate accede la un loc de muncă pe teritoriul unui stat membru al UE în cazul în care posturile vacante într-un stat membru nu pot fi ocupate de către cetățenii respectivului stat sau al unui alt stat membru UE (sau de către cetățenii unui stat terț care sunt rezidenți legali pe o bază permanentă în acel stat membru și care deja formează o parte din piața de muncă reglementată a statului respectiv).

În legislația română, principiul preferinței comunitare citat anterior este statuat în textul Ordonanței Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor.

În ceea ce privește străinii, printre condițiile speciale ce trebuie îndeplinite de către angajatorul român pentru eliberarea avizului de angajare pentru lucrători străini permanenți sau stagiari se regăsește cea referitoare la faptul că angajatorul a depus diligențele necesare pentru ocuparea locului de muncă vacant, respectiv pentru încadrarea în muncă în vederea efectuării stagiului de către un/a unui cetățean român sau cetățean al unui alt stat membru al UE sau al Spațiului Economic European, cetățean al Confederației Elvețiene sau străin titular al dreptului de ședere pe termen lung pe teritoriul României.

Persoanele beneficiare ale unei forme de protecție în România, solicitanții de azil (după expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil) și persoanele cu statut de tolerat se regăsesc printre străinii exceptați de la obligativitatea obținerii avizului de angajare.

În conformitate cu Strategia Națională privind Imigrația pentru perioada 2015 — 2018, promovarea admisiei cetățenilor terți în scop de muncă se va face potrivit nevoilor identificate pe piața autohtonă a forței de muncă.

AGERPRES: Dacă vi se va propune, veți accepta să rămâneți în minister în viitorul guvern, eventual unul politic?
Ana Costea: Nu am în vedere acceptarea unei astfel de propuneri pentru un viitor Guvern politic.

AGERPRES/(AS — autor: George Bănciulea, editor:Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Economie

Cele mai citite din Economie

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres