INTERVIU Marin Aldea (Metrorex): Comisarii ANPC au fost hotărâți să ne dea amendă; ne-au lipit procesul verbal pe geam

 •  Economie
2333 afişări

Metrorex are un buget total de circa 2,2 miliarde de lei în 2016, din care 1,4 miliarde de lei pentru investiții. Directorul general interimar al Metrorex, Marin Aldea, a vorbit, într-un interviu acordat AGERPRES, despre proiectele pe care Metrorex le va derula în cursul acestui an, despre banii pe care îi are la dispoziție pentru realizarea acestora, despre noi proiecte.

001c2ded-a2e0-4057-af7a-1c353b2eaf3b

De asemenea, Marin Aldea a explicat motivul pentru care Metrorex a renunțat la cartela de 62 de călătorii, fapt care a nemulțumit mulți bucureșteni, și a dat lămuriri referitor la amenda de 20.000 de lei aplicată de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), în urma plângerii unei călătoare care a afirmat că s-a accidentat la coborârea din garnitura de metrou. Potrivit directorului Metrorex, "comisarii ANPC au fost hotărâți să ne dea amendă", iar procesul verbal a fost lipit pe geam.

AGERPRES: Ați preluat de puțin timp atribuțiile de director general interimar al companiei. Care sunt obiectivele pe termen scurt pe care vi le-ați propus?
Marin Aldea: La finele anului trecut, pe 8 decembrie, odată cu numirea la CNADNR a domnului Cătălin Homor, care era director Investiții și Achiziții Publice cu atribuții de director general, eu am fost desemnat să preiau atribuțiile funcției de director general, având în continuare și atribuții de director Strategie, Planificare, Resurse.

Obiectivele pe termen scurt sunt cele referitoare la rezolvarea problemelor curente: de discutat fel de fel de acte adiționale la contracte, proiecte de investiții aflate în derulare și pe care noi trebuie să le urmărim...

AGERPRES: Cum ați încheiat anul trecut?
Marin Aldea: Și în 2014 și în 2015 am încheiat pozitiv. Rezultatele exercițiilor financiare au fost pozitive, în sensul că am încheiat pe zero, fără pierderi. Metrorex, potrivit Hotărârii de înființare 482/1999 primește subvenții de la bugetul de stat ca diferență între cheltuielile totale și veniturile proprii. Deci, niciodată metroul bucureștean nu poate să aibă profit, în condițiile acestui act normativ. În situația în care, cum s-a întâmplat în anul 2015, am ieșit pe plus, am dat diferența, subvenția, am dat-o înapoi la bugetul de stat. Deci, rezultatul este pozitiv. Numărul de călători a crescut. Anul acesta am avut 174,6 de milioane, față de 173,2 milioane, deci cam cu 1,4 — 1,5 milioane de călători mai mult. Pentru 2016 ne-am propus 176,5 milioane. În fiecare an trebuie să ai ținte tot mai ambițioase, deci cam cu două milioane mai mulți călători ne-am propus să atragem anul acesta. Acum, să sperăm să și reușim...

AGERPRES: Ce buget aveți în 2016?
Marin Aldea: În 2016, avem un buget total de circa 2,2 miliarde de lei, un buget foarte mare pentru o companie de stat. Având acest buget așa mare și responsabilitățile sunt la fel de mari. Acest buget este structurat pe două capitole mari aferente activității de exploatare și activității de investiții. Pentru activitatea de exploatare avem în acest an circa 775 milioane de lei prevăzuți în proiectul de buget, din care aproape 360 de milioane de lei reprezintă subvenții de la bugetul de stat. Tot în acest buget avem capitolul de investiții, care este destul de consistent, în sumă de circa 1,4 miliarde de lei, din care 82%, adică 1,150 milioane de lei reprezintă fonduri externe nerambursabile, europene.

AGERPRES: Ce investiții aveți în plan, dar și în derulare anul acesta?
Marin Aldea: Metrorex are în derulare în 2016 investiții în valoare de 1,403 miliarde lei. Sunt obiective ambițioase, având în vedere extinderea rețelei de metrou.

Astfel, este în lucru extinderea Magistralei 5 de la Eroilor la Drumul Taberei, la Râul Doamnei și stația și Depoul Valea Ialomiței. Este un proiect de 3,1 miliarde de lei. Are 10 stații și circa 6,8, aproape 7 kilometri lungime. Pentru acest proiect avem anul acesta prevăzuți în buget 780 de milioane de lei. Ne-ar mai trebui aproape încă pe atât, ca să ne îndeplinim obiectivul pe care îl avem pentru acest an, respectiv să trecem de la un stadiu fizic de circa 67% la circa 90%, astfel încât să putem, la finele trimestrului I 2017, să îl punem în funcțiune cu călători.

Alt proiect important este extinderea Magistralei 4, de la Gara de Nord la Lac Străulești, cu cele două stații: Laminorului și Lac Străulești. Proiectul este de circa 250 de milioane de euro. Pentru anul acesta avem în buget vreo 270 de milioane de lei. Cu banii pe care îi avem în buget putem să punem în funcțiune fără probleme cele două stații Laminorului și Lac Străulești. Ne-ar mai trebui vreo 60 de milioane de lei ca să finalizăm și parcarea și depoul. Acolo este un park&ride. Vom solicita la rectificare. Ne vom zbate să obținem banii.

De asemenea, avem un proiect pentru realizarea unui nou acces la stația Tineretului. Avem banii prevăzuți în buget, deci îl vom realiza. Plus un lift pentru persoane cu dizabilități la aceeași stație.

Avem în vedere îmbunătățirea și modernizarea instalațiilor din metrou. În acest sens, avem în derulare — și terminăm anul acesta — un proiect de modernizare și înlocuire a tuturor sistemelor de ventilație pe șase stații și inter-stații, de la Petrache Poenaru până la Timpuri Noi. Proiectul este de vreo 36 de milioane de lei și pentru anul acesta avem în buget circa 20 de milioane de lei. Ne sunt suficienți banii pentru a finaliza acest proiect.

Un alt proiect este cel de modernizare a sistemului de control acces la 41 de stații. Avem bani prevăzuți în buget pentru acest proiect, însă ne-ar mai trebui ceva la rectificare. În funcție de execuție, vom vedea. Avem circa 170 de milioane de lei, iar proiectul ajunge la 180-182 de milioane de lei. Anul acesta îl finalizăm, așa avem ca și țintă.

Avem, de asemenea, un proiect pentru achiziția de material rulant. Există un contract în derulare și mai achiziționăm opt trenuri noi de metrou, pe care le vom pune în funcțiune până la finele lunii iunie pe Magistrala 2, astfel încât, pe M2, de la Berceni la Pipera, să circule trenuri de un singur tip. Pe celelalte, le vom muta pe magistralele 1 și 3. Din flota veche vom mai scoate din uz numărul de trenuri pe care le achiziționăm și le punem în funcțiune.

Avem în vedere realizarea proiectării preliminare pentru zona Eroilor — Iancului. Avem gânduri mari și cu Magistrala 6 de metrou, care leagă 1 Mai de Otopeni.

AGERPRES: În ce stadiu este acest proiect al metroului până la Otopeni? Se va mai realiza?
Marin Aldea: Noi ne zbatem și suntem optimiști, pentru că acest proiect a fost cuprins în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă — o strategie de dezvoltare pe termen mediu și lung a sistemului de transport în București și județul Ilfov. În acest plan, care are o valoare de circa 6,8 miliarde de lei, proiectele Metrorex însumează 3,5 miliarde de lei. Deci, mai mult de jumătate sunt proiectele Metrorex, iar linia 6 de metrou se regăsește în acest Plan de Mobilitate Urbană Durabilă, fapt care ne dă speranțe și ne vom lupta ca în acest an să identificăm și să obținem surse de finanțare din fonduri europene nerambursabile.

Sunt niște pași de făcut, eu i-am început, accelerăm cât se poate, în sensul că documentația a fost revizuită, documentația tehnică a fost avizată în CTE (Consiliul tehnico — economic) Metrorex săptămâna trecută. Zilele următoare o vom trimite spre avizare la CTE-ul Ministerului Transporturilor. Urmează să stabilim dacă mai este nevoie de Comisia interministerială, pentru că acest proiect a mai fost avizat în urmă cu câțiva ani, însă acum au fost actualizați indicatorii și valorile și nu știu dacă mai este cazul sau nu, dar vom vedea. În momentul în care avem și avizul interministerial, putem să promovăm o Hotărâre de Guvern ca să aprobăm indicatorii tehnico-economici. Deci, ăsta ar fi un pas. Al doilea pas, în situația în care Planul de Mobilitate Urbană Durabilă se avizează de Consiliul General al Municipiului București și de Consiliul Județean Ilfov, ne creează premisele ca noi să propunem un alt act normativ de aprobare a strategiei de dezvoltare a metroului care ar sta la baza, să zic așa, cererii de finanțare de la Comisia Europeană și am putea demara lucrările privind consultanța în exproprieri, exproprieri, lucrări de structură. Deci, am identificat soluțiile de finanțare.

AGERPRES: Cât ar dura toți acești pași?
Marin Aldea: Anul acesta vrem să rezolvăm, dar nu depinde doar de noi. Ce ține de noi, și asta am spus tuturor, să fiți convinși că facem. Am avut acum două săptămâni vizita ambasadorului Japoniei, cu care am discutat mai bine de o oră toate problemele legate de Magistrala 6 de metrou, japonezii fiind interesați în realizarea acestei linii, pentru că avem un acord de împrumut de la Guvernul Japoniei, prin Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională — JICA, de 41,87 miliarde de yeni, care înseamnă circa 320 de milioane de euro. Deci, sunt interesați și dânșii în realizarea acestui proiect, dar și noi suntem foarte interesați, pentru că în toate capitalele europene — și eu am susținut și susțin în continuare — trebuie să existe acest mijloc de transport care leagă două mari sisteme de transport — feroviar și aerian. Și nu ne rezumăm aici. Dacă ne uităm pe traseul liniei 6 de metrou, veți vedea că acest traseu urmează și zone aglomerate din București, care ar trebui să beneficieze de acest mijloc de transport eficient, rapid și nepoluant. În toată lumea civilizată, în toate orașele mari, există legătură de metrou din centrul orașului până la aeroport. În plus, linia 6 de metrou va trece și prin orașul Otopeni, prin zona centrelor comerciale. Și încă ceva: existența metroului dezvoltă zona extraordinar. S-a dovedit în București că zonele s-au dezvoltat fantastic după ce s-a construit o linie de metrou prin anumite cartiere.

Suntem ambițioși și vrem să rezolvăm cât mai multe. Noi ne propunem.

AGERPRES: Ce spuneți de extinderea stațiilor Aurel Vlaicu și Pipera, care au doar o ieșire, având în vedere că acolo au apărut foarte multe clădiri de birouri și ansambluri rezidențiale?
Marin Aldea: Noi avem în vedere extinderea liniei 2 cu două stații de la Pipera. Încă două stații în sus. Sunt multe stații la care poți să mai iei în calcul — acolo unde se mai poate — să realizezi încă un acces. Am început cu Tineretului. Ne gândim, dar deocamdată nu avem în plan. V-am spus ce vrem să facem în 2016.

AGERPRES: Ați pomenit printre proiecte despre modernizarea accesului la metrou. În acest sens, veți relua colaborarea cu RATB pentru a reintroduce acel sistem integrat de călătorie?
Marin Aldea: Eu vreau să îl reluăm. Am avut în acest sens o discuție cu conducerea RATB, anul trecut, însă și la ei s-a schimbat conducerea. Cu cei noi nu am apucat să discutăm pe tema aceasta. Vom discuta. Urmează să ne întâlnim și voi redeschide acest subiect, mai ales că, odată cu modernizarea instalațiilor de control-acces, situația dintre noi poate fi mai ușor de implementat în sensul colaborării acestor două mijloace de transport. Sigur vom găsi soluții, pentru că e normal să avem un sistem integrat de călătorie. În multe orașe europene am văzut că sistemul de transport este integrat. Îți iei un bilet și mergi și cu trenul și cu tramvaiul și cu metroul și cu troleibuzul — și e benefică. Da, avem în vedere să reluăm colaborarea.

AGERPRES: După ce modernizați sistemul la metrou, intenționați să reintroduceți cartela de 62 de călătorii, în condițiile în care foarte mulți bucureșteni au fost nemulțumiți că s-a renunțat la acest titlu de călătorie?
Marin Aldea: Aici sunt teorii și teorii. Este adevărat că acest titlu de călătorie era foarte utilizat și benefic pentru călători și am analizat mult până să luăm decizia de a scoate din portofoliu cartela de 62 de călătorii. Decizia a fost pur economică.

Vă pot spune că decizia de modificare a tarifelor, inclusiv de a renunța la acest titlu, a condus la creșterea veniturilor lunare ale Metrorex cu circa 4 milioane de lei, ceea ce este important. Este adevărat că acest titlu de călătorie era destul de utilizat. În jur de 35-40% dintre călători îl foloseau, deci un procentaj destul de mare, în detrimentul abonamentului lunar, care aproape dispăruse din paleta noastră de oferte — ajunsese la un procentaj de utilizare de 2-3%.

În urma unei analize, am constatat că tariful de călătorie, costul real de călătorie cu metroul se învârte în jurul a 4 lei. Din acest cost, o parte este susținut din subvenții de la buget, o parte este susținut de călători, o parte este susținut din alte venituri proprii ale societății. Adunând toate acestea, nu reușeam să acoperim acest cost. Variantele erau fie modificarea tarifului, fie majorarea subvențiilor de la bugetul de stat. Subvenția de la buget alocată în anul în care am făcut noi modificarea era insuficientă.

De asemenea, înainte de decizia de ajustare a titlurilor de călătorie am făcut o serie de analize. Astea nu se văd, pentru că nu ai cum să le spui și să le transmiți nici în presă, nici în comunicate. Sunt analize care se fac, stau în mâna managerilor unor companii. Deci, ca o măsură imediată, a fost eliminarea costurilor care nu sunt absolut necesare a fi efectuate în perioada aia. Am reanalizat veniturile; ce venituri suplimentare putem aduce înainte de a modifica tarifele, ținând cont că subvenția alocată e o sumă fixă. După ce am făcut operațiunile acestea, am ajuns la o diferență care nu putea fi acoperită. Diferența asta însemna cam în jur de 40 de milioane de lei, în 2014. Deci, din variantele luate în calcul am constatat că pentru a nu scoate din uz cartela de 62 de călătorii ar fi trebuit să măresc prețul și la titlul ăsta și la abonament cu mai mult față de cât a fost modificat. Văzând cum stau lucrurile, a fost aleasă varianta aceasta, de eliminare a cartelei de 62 de călătorii, care nu a fost bine primită în rândul călătorilor, dar poate nici nu s-a înțeles că nu am avut altă soluție.

În final, la dezbaterea publică (pentru majorarea tarifelor la călătoriile cu metroul — n. r.), după ce am adus toate argumentele, nici măcar o abținere nu a fost. Toți au votat în unanimitate — de la ONG-uri, la sindicate. Și-au dat seama că nu aveam altă soluție. Nu are de unde să știe călătorul ce se întâmplă, dar trebuia să acoperim cheltuielile astea pentru materiale, piese, tot pentru siguranța călătorului, în definitiv.

Decizia a fost să scoatem cartela, iar abonamentul nu l-am mai mărit cu 10 lei, ci doar cu 5 lei. Soluția a funcționat din punct de vedere economic. Că au mai existat nemulțumiri...bănuiam că vor exista.

Metroul este o companie subvenționată. Statul subvenționează călătorul cu o anumită sumă.

AGERPRES: Care este tariful mediu pe care îl practicați?
Marin Aldea: Tariful mediu practicat de Metrorex este de 1,25 lei. Deci, asta înseamnă total venituri din transportul călătorilor, raportat la numărul de călători transportați. Atât plătește un călător. Restul, până la 4 lei, este subvenție și alte venituri.

AGERPRES: La nivelul companiei se desfășoară un proces de recrutare pentru manager pe OUG 109. V-ați depus CV-ul?
Marin Aldea: Da, mi l-am depus, nu este niciun secret. Eu mă ocup de zona asta, de tot ce a însemnat bugete, contracte de administrare, contracte de mandat, plan de administrare de cel puțin 15 ani.

AGERPRES: De curând ați fost amendați de ANPC cu 20.000 de lei. Ce măsuri ați luat sau veți lua pentru remedierea situației?
Marin Aldea: Aș vrea să explic un pic cum a stat situația. În urmă cu mai bine de o săptămână, joi (28 ianuarie 2016), am fost sunat pe la ora 9,30 — 10,00 și anunțat că avem un control de la ANPC. Am invitat comisarii de la ANPC, care erau la intrare în minister, la sediul nostru și am desemnat doi colegi, specialiști pe zona de exploatare și de infrastructură, să discute cu dânșii. Comisarii au spus că au o reclamație depusă pe data de 20 ianuarie de la o doamnă, care s-ar fi accidentat pe data de 12 ianuarie. Au prezentat reclamația colegilor și, în scurt timp, dânșii au început să scrie că ne amendează. Colegii au venit să îmi spună și m-am dus să stau de vorbă cu comisarii, văzând că parcă erau hotărâți să ne dea amendă și să ne sancționeze neapărat. ''Hai să încercăm să lămurim situația! Dvs. aveți o reclamație. Nu vreți întâi să verificăm dacă se confirmă? Noi avem camere de luat vederi care supraveghează întreg peronul de la un cap la altul. Avem agenții de pază în tren, care ne pot spune dacă au intervenit, dacă au făcut raport, pentru că ei au obligația să facă raport dacă unui călător i se întâmplă ceva. Se lovește, cade, ei trebuie să facă un raport".

Din verificările pe care le-am făcut, nu am găsit pe camere că s-ar fi întâmplat așa ceva nici la Stația Piața Victoriei 1, nici la stația Piața Victoriei 2. Am cerut în scris la firmele de pază să îmi spună dacă a fost semnalat un astfel de incident și am primit de la ei răspunsul că niciun agent de pază nu a făcut niciun raport în data de 12 ianuarie că s-ar fi întâmplat ceva.

Nu mai zic că reclamația e un pic exagerată — că a căzut cu piciorul până nu știu unde...nu știu dacă e posibil să cazi așa. Dar, hai să presupunem că așa a fost! Doamne ferește! Am cerut să se facă verificări conform instrucțiilor tehnice și le-am spus comisarilor ANPC că distanțele de la marginea peronului la vagon variază, pentru că unele stații sunt în curbă, iar noi avem aici diverse valori. Pe de altă parte, noi suntem autorizați de Autoritatea Feroviară Română (AFER) de a funcționa. Ei verifică dacă e ceva legat de siguranța circulației, a călătorului, altfel nu ne dau autorizație de funcționare. Noi avem autorizație. Pe de altă parte, a mai fost un control al Corpului de control al Ministrului Transporturilor, atunci când s-a făcut tam-tam-ul ăla că am luat trenurile mai late, mai înguste, că am tăiat din peroane — fel de fel de afirmații—, care au concluzionat că nu sunt probeleme. Ei au verificat și au comunicat că se înscriu în datele respective.

Trecând peste asta, comisarii ANPC au fost hotărâți să ne dea amendă. În timp ce eu discutam și încercam să le explic, unul dintre comisari îmi spunea: ''Domnule, mie mi s-a părut că distanța e mare!'', ''Domnule, nu te supăra, și mie mi se pare că înălțimea la care suntem noi aici e mare, dar care e relevanța? Ce, noi mergem aici după cum mi se pare sau nu mi se pare? Eu mă gândesc că dvs când veniți și faceți un control — eu cel puțin așa aș proceda — mă uit, văd o instrucție, iau în calcul ce-mi spun colegii, specialiștii, datele tehnice... Domnule, aici scrie așa, aici e altceva. Deci, nu e bine cum e aici, că nu e cum e în documentație. Eu mă gândesc că așa ar fi trebuit făcut. Ăsta e punctul meu de vedere!''

În timp ce discutam, a apărut la televizor că Metrorex a luat amendă și stația de metrou Piața Victoriei este închisă. ''Domnule, ia veniți un pic încoace! Dvs. știți ceva de treaba asta?'' ''Păi nu, că nu am discutat...'' ''Păi, domnule, nu s-a terminat controlul''.

Noi eram în timpul controlului, în jurul orelor 12,00, când s-a făcut anunțul la televizor. Toată lumea era bulversată. ''Ce, s-a oprit metroul?'' "Deci, dvs. ați consemnat asta acolo, că vreți să închideți stația?" Ei nu terminaseră de scris procesul verbal.

Deci, asta a fost situația. Nu am vrut să comentez. Zic: ''Noi, oricum, să știți că un proces verbal din ăsta pe care îl scrieți după datele de la tv sau invers nu o să-l semnăm''.

Când au auzit, nu au mai scris niciun proces verbal. Am mai stat încă vreo jumătate de oră și le-am mai explicat că verificările trebuie făcute după documentele tehnice, să vadă dacă sunt corespunzătoare sau nu. Dacă s-a întâmplat, nimeni nu a vrut. Se mai întâmplă, sunt tinerii ăștia cu telefoanele, nu sunt atenți, se împiedică și scapă piciorul acolo. Doamne ferește! Nu vrea nimeni. E evident că ne-am gândit să facem ceva.

Ei au plecat, iar a doua zi am discutat cu președintele ANPC și l-am întrebat legat de amendă. I-am zis: "Domnule, dar nu am primit nicio amendă". "V-am lipit procesul verbal pe geam, că așa este procedura la noi la sediu". "Domnule, noi nu suntem un magazin, un restaurant! Unde l-ați lipit, că sunt mai multe intrări în ministerul ăsta! Ce, noi ne uităm pe geamuri să vedem procese verbale?! Există registratură, puteați să îl depuneți acolo!" Când am auzit, l-am luat de acolo, l-am înregistrat la Metrorex și am plătit jumătate din minimul amenzii, adică 1.000 de lei.

Ulterior, am analizat situația împreună cu colegii să încercăm să punem în trenuri niște pictograme, să dăm anunțuri gen ''Atenție la urcare și coborârea din vagon!'', ca să venim în sprijinul călătorilor. Nu putem să umblăm nici la vagoane, nici la peroane. Aici nu ai ce face.

Pe de altă parte, legat de amendă, vom vedea. Noi nu vom lăsa așa. O vom contesta cu argumente tehnice, așa cum se procedează. Noi am mai avut amenzi, controale și de la Inspecția Fiscală. Am contestat în instanță și am câștigat. Dânșii au legislația lor, procedurile dânșilor, noi le respectăm, dacă putem să facem ceva...Asta am discutat și cu domnul președinte (al ANPCA — n. r.): "Dacă identificăm o măsură, care poate fi bună pentru călători, o luăm imediat. Doar să nu fie o măsură care nu poate fi realizată tehnic. Și financiar, dacă e bună, căutăm resurse de finanțare și o luăm".

Noi vom încerca să îndesim anunțurile pentru călători — deja de câteva zile au început să fie făcute — însă ne temem și de comunicarea auditivă excesivă. Nu trebuie agresat călătorul. Sunt persoane care ne scriu tot timpul: ''Nu suntem tâmpiți! Nu mai dați atâta regulile alea de circulație, că știm să circulăm, vedem, știm să citim, ne uităm în trenuri, că sunt afișate peste tot în vagoane. Dacă mă interesează, mă duc să citesc". Sunt și telefoane și petiții din astea. E clar că nu poți mulțumi pe toată lumea! Dar și noi trebuie să fim un pic atenți la peron, la scara rulantă. Vezi o bordură, vezi un lac sau un șanț, tu calci în el?!

Oricum, vom lua niște măsuri, vom pune niște pictograme pe ușile trenurilor. Ele există și acum, dar sunt mici. Asta pe unii probabil o să îi deranjeze, o să iște comentarii, stări de ilaritate.

Vom pune și pe jos ceva, ne gândim, poate tot niște pictograme. Au venit colegii cu soluția cu banda colorată, care nu a fost cea mai fericită, dar a fost temporară. Eu mă gândeam că banda asta e mai lată, că nu am văzut-o, ca să fie ceva să atragă atenția: Este pus acolo un pai. De ce este paiul ăla pus acolo?
Până acum, nu am mai avut astfel de probleme, iar metroul circulă de 37 de ani.

AGERPRES: Ați redat traficul la suprafață în totalitate în Drumul Taberei? Era anunțat că de la sfârșitul lunii decembrie se va putea circula la suprafață în Drumul Taberei.
Marin Aldea: Încă nu s-a reluat în totalitate. Mai sunt ceva probleme, dar le vom rezolva cât de curând, repede.

AGERPRES/(AS — autor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Economie

Cele mai citite din Economie

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres