Bucureşti, 7 feb /Agerpres/ - România a fost în prima linie a atacurilor Troicii FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană cu privire la drepturile lucrătorilor, iar sfaturile cu privire la piaţa muncii ale FMI au subminat democraţia, a declarat într-un interviu pentru AGERPRES Sharan Burrow, secretar general al Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor (International Trade Union Confederation - ITUC).

Potrivit acesteia, în 2011, Guvernul român, "împins" de Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană, a slăbit dramatic legislaţia muncii, cu consecinţe grave atât pentru sindicate cât şi pentru patronate.

De asemenea, Sharan Burrow a precizat că Indicele ITUC Global al Drepturilor pe 2015 clasează România pe locul 4 pe o scară de 5 şi constată încălcări sistematice ale drepturilor angajaţilor.

AGERPRES: Cum consideraţi activitatea sindicatelor din România?
Sharan Burrow: România a fost în prima linie a atacurilor Troicii FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeana cu privire la drepturile lucrătorilor. Sfaturile cu privire la piaţa muncii ale FMI, ca parte a Troicii, au subminat democraţia şi se apropie de dictatura economică.

Instrumente de distribuţie a bogăţiei, cum ar fi negocierea colectivă, au fost înlăturate. Dovezile arată că ţările cu sindicate puternice, o acoperire mare a negocierii colective şi sisteme de negociere colectivă sincronizate au avantaje economice distincte.

Studiile efectuate de Organizaţia Internaţională a Muncii au constatat că impactul social al reformelor pare să fi fost în dauna parteneriatului social, a negocierii colective şi a calităţii angajării.

Reformele au făcut să fie mult mai dificil pentru sindicate şi organizaţiile patronale să funcţioneze în mod eficient. Din 2011, când Legea Dialogului Social a intrat în vigoare, înscrierea în sindicate a scăzut şi există o reducere considerabilă a numărului de organizaţii patronale care sunt în măsură, în conformitate cu noile criterii legale, de a obţine statutul de "reprezentative".

Reformele au avut un impact negativ asupra instituţiilor naţionale de dialog social, în general, una dintre consecinţele imediate fiind faptul că Consiliul Economic şi Social nu mai funcţionează în mod eficient.

Reglementarea prin negocieri colective în România a fost slăbită în mod semnificativ. Un număr de termeni de angajare şi de condiţii de muncă, inclusiv salariul minim pe economie, au fost anterior negociate şi stabilite printr-un acord colectiv naţional care a acoperit toţi angajaţii din ţară.

Efectul cumulativ al eliminării, în primul rând, a negocierii colective la nivel naţional, în al doilea rând al înăspririi criteriilor de extensie la nivel sectorial şi, în al treilea rând, al necesităţii unei majorităţi absolute a membrilor pentru un sindicat de a se angaja în negocieri colective la nivel de companie, este faptul că peste 1,2 milioane de lucrători, în special cei angajaţi de către companiile cu mai puţin de 20 de salariaţi sunt în mod efectiv excluşi de la negocieri colective, cu un impact negativ imediat asupra nivelurilor salariale şi a condiţiilor de muncă, în general.

AGERPRES: Salariile mici au fost de ani de zile unul dintre cele mai importante avantaje ale economiei româneşti. Cum este posibil ca salariile să crească fără a afecta economia?
Sharan Burrow: Criza economică mondială nu a fost depăşită, iar impactul politicilor de austeritate eşuate afectează încă sistemul internaţional, cu sute de milioane de angajaţi care lucrează lipsiţi de puterea de cumpărare necesară pentru relansarea creşterii economice, iar şomajul şi economia informală au rămas o realitate tragică pentru aproape o jumătate din populaţia lumii.

În 2011, Guvernul Român, împins de FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, a slăbit dramatic legislaţia muncii, cu consecinţe grave atât pentru sindicate cât şi patronate. Ca rezultat, mai mult de un milion de muncitori au fost excluşi din negocieri colective, ceea ce a lovit greu veniturile familiilor lor şi a fracturat în mod efectiv piaţa forţei de muncă. Acesta a fost unul dintre primele exemple de eşuare a politicilor "de austeritate", care au fost catastrofale pentru mai multe economii naţionale din Europa şi au afectat serios familiile muncitorilor.

Lipsa reglementării prin acorduri colective pune o presiune mai mare asupra Guvernului pentru a reglementa locurile de muncă. Într-adevăr, inspectorii de muncă au raportat o creştere semnificativă a muncii la negru, în ultimii ani.

Există un risc de o criză şi mai profundă, care va creşte dacă guvernele nu îşi asumă responsabilitatea de a reglementa sectorul financiar şi de a acţiona în forţă împotriva corupţiei, a evaziunii fiscale la nivel mondial, şi de a crea baza pentru o creştere reală şi de distribuire echitabilă a bogăţiei.

Camera de Comerţ Americană a atacat în mod deschis legislaţia muncii în ţări precum România, Moldova, Portugalia şi Spania. Uitaţi-vă la un atac asupra legislaţiei muncii şi veţi găsi AmCham în spate. Guvernele sunt prea dispuse să se încline în faţa voinţei acesteia.

AGERPRES: Cum aţi caracteriza piaţa europeană a muncii?
Sharan Burrow: Avem un model de afaceri care se bazează pe salarii mici, lucrătorii ştiu că este scandalos; familiile lor ştiu că este scandalos. Guvernele ştiu, dar nu au curajul de a acţiona. Lumea a ajuns la un punct critic, 60 la sută din comerţul mondial este acum condus de afaceri mari, care, fără scuze, folosesc un model de afaceri bazat pe exploatare şi abuz privind drepturilor omului în lanţurile de aprovizionare.

Guvernele ar trebui să implementeze şi să întărească statul de drept, astfel încât companiile să plătească impozite şi să plătească salarii cu care oamenii pot trăi. Şi dacă guvernele acordă prioritate demnităţii nivelului de protecţie socială pentru oamenii lor - venitul de bază şi serviciile publice care asigură sustenabilitatea şi liniştea comunităţii - cursa nesfârşită în jos s-ar opri şi am putea reconstrui dreptatea economică.

AGERPRES: Care ar fi, în opinia dumneavoastră, cele mai eficiente soluţii în problema migranţilor?
Sharan Burrow: Lumea se confruntă cu cea mai gravă criză de refugiaţi, de la al Doilea Război Mondial. Am văzut umanitatea cetăţenilor din Turcia care şi-au deschis porţile pentru oameni din Siria, pe care i-au tratat ca oaspeţi. Sindicatele şi lucrătorii din Europa au oferit sprijin şi asistenţă pentru refugiaţii care aveau nevoie disperată.

Numărul de persoane care au ajuns în Europa este gestionabil, deşi 86% dintre refugiaţii din lume se află în ţările în curs de dezvoltare. Eşecul de a demonstra solidaritatea pentru viaţa umană este respingător şi creşterea xenofobiei în sfera politică este dezolantă. Există frica privind noii sosiţi care ameninţă să ia locuri de muncă, fără niciun plan serios pentru îmbunătăţirea infrastructurii, crearea de locuri de muncă şi producere de creştere economică pentru a crea un viitor mai bun şi a oferi oportunităţi pentru toţi este o miopie.

Refugiaţii trebuie să beneficieze de demnitatea dreptului de a lucra în economia formală, cu respectarea deplină a standardelor de muncă.

AGERPRES: Care sunt cele mai presante probleme cu care se confruntă în prezent Europa şi, în special, Uniunea Europeană, din punctul dumneavoastră de vedere?
Sharan Burrow: Suntem profund îngrijoraţi de atacurile asupra drepturilor de către guvernele din fiecare regiune şi, în general, de închiderea spaţiului democratic. Această tendinţă necesită un răspuns robust - la nivel naţional, regional şi internaţional. Guvernele trebuie să respecte angajaţii şi să înceteze a ceda presiunilor neîncetate pentru slăbirea drepturilor pe care le fac unele dintre cele mai puternice corporaţii din lume.

Congresul European al Sindicatelor a promovat o Europă mai bună bazată pe solidaritate şi egalitate, justiţie socială şi coeziune, pace şi democraţie. Este nevoie de politici pentru creştere economică durabilă, ocupare deplină a forţei de muncă, locuri de muncă de calitate, plată corectă, servicii publice de calitate, educaţie şi formare, impozitare corectă, bună guvernare, mobilitatea voluntară şi echitabilă, egalitatea între sexe şi respectarea drepturilor fundamentale. Este nevoie de un model economic diferit în Europa şi în lume şi un proces de dezvoltare care să respecte oamenii şi mediul.

Indicele ITUC Global al Drepturilor pe 2015 clasează România pe locul 4 pe o scară de 5 şi constată încălcări sistematice ale drepturilor. De la concedierea membrilor de sindicat de către Wizz Air, cerinţe excesive în ceea ce priveşte reprezentativitatea sindicatelor necesară pentru negocierea colectivă şi excluderea unor aspecte din domeniul de aplicare al negocierilor colective toate prezintă un risc pentru angajaţii din România.

Drepturi şi libertăţi democratice - libertatea de asociere, dreptul de a organiza şi dreptul la grevă, separarea puterilor, un sistem judiciar independent - acestea sunt printre ingredientele esenţiale pentru a asigura un viitor drept.

Cu toate acestea, revenirea autoritarismului, chiar şi în democraţii, este mult prea reală atât pentru organizaţiile societăţii civile cât şi pentru sindicate, şi este bariera pentru viitorul pe care îl căutam.

Guvernele represive şi aliaţii lor din cadrul companiilor au intensificat eforturile în distrugerea spaţiului democratic. Sindicatele, organizaţiile societăţii civile şi mişcările sociale care cer drepturi democratice şi libertăţi, salarii echitabile, standarde de mediu şi justiţie climatică, împreună cu eliminarea evaziunii fiscale, a corupţiei şi a altor măsuri de justiţie socială sunt privite ca o ameninţare la adresa concentrării puterii de care beneficiază o elită mică, dar puternică şi bogată. Raţionamentele variază, de la o agendă de securitate raspândită în multe ţări din cauza ameninţărilor teroriste la măsuri de austeritate în alte ţări şi necesitatea de a atrage investiţii străine, dar toate au fost folosite pentru a propaga legi represive şi politici care restricţionează participarea democratică şi acţiunea colectivă.

AGERPRES: Cum credeţi că percep angajaţii rolul sindicatelor?
Sharan Burrow: Sondajul Global realizat de ITUC în rândul populaţiei din 14 ţări arată niveluri uriaşe de sprijin pentru ceea ce înseamnă sindicatele. Oamenii susţin o gamă largă de legi ale muncii, inclusiv dreptul la grevă.

Peste 90 la sută dintre persoane susţin puternic legi care protejează sănătatea şi securitatea lucrătorilor; stabilesc un salariu minim, dau angajaţilor dreptul la negociere colectivă, ajută la întărirea dreptului de a adera la un sindicat şi protejează dreptul la grevă.

Mai mult de doi din trei respondenţi (63%) sunt de acord că locurile de muncă unde există un sindicat ce reprezintă lucrătorii oferă salarii mai bune, condiţii de securitate şi sănătate pentru lucrători. Mai mult de trei din patru respondenţi la nivel mondial (76%) consideră că este important ca sindicatele să joace un rol activ în societate.

AGERPRES: Care sunt cele mai importante obiective ale ITUC pentru perioada următoare?
Sharan Burrow: În timp ce politicile internaţionale pentru climă şi dezvoltarea durabilă au primit un impuls în 2015, cu acordul privind clima de la Paris şi Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU, creşterea inegalităţilor, salariile mici şi creşterea numărului de şomeri vor pune presiuni asupra acordurilor globale.

Industria are nevoie să se transforme într-un ritm pe care nu l-am văzut înainte pentru a asigura un viitor durabil, dar această transformare trebuie să fie o tranziţie pentru toţi lucrătorii şi să includă pensii sigure, protecţie socială, aptitudini şi redistribuire pentru lucrători, cu reînnoirea economică pentru comunităţile vulnerabile.

Sclavia modernă este acum o preocupare internaţională importantă datorită preocupărilor sindicatelor în jurul muncii forţate. România ar putea adera alături de Niger, Marea Britanie şi Norvegia în ratificarea Protocolului privind Munca Forţată al Organizaţiei Internaţionale a Muncii pentru a moderniza legile de combatere a acestei sclavii.

Presiuni asupra statelor din Golf precum EAU şi Qatar din partea fanilor fotbalului, muncitori, oamenilor de afaceri şi guvernelor vor continua să crească în 2016 în condiţiile în care sistemul kafala sub care milioane de muncitori migranţi construiesc economiile din Golf este expus ca sclavie modernă.

Am început să vedem o schimbare aşteptată de mult timp în atitudinea guvernelor cu privire la comportamentul companiilor multinaţionale, care rezultă din acţiunea sindicatelor pentru o soluţionare în scandalul de evaziune fiscală a întreprinderilor şi incapacitatea de a reglementa comportamentul întreprinderilor multinaţionale (MNE-urile), în condiţiile în care acestea caută să îşi sporească profiturile prin sărăcirea muncitorilor.

Cercetare ITUC arată că 50 companii cu un venit combinat de 3.400 miliarde de dolari au o forţă de muncă ascunsă de 116 de milioane de persoane fără drepturi şi protecţie. Aceste companii au puterea de a reduce inegalitatea. ITUC va continua campania sa de a expune modelul de afaceri care sărăceşte milioane de oameni.

Sindicatele vor organiza lucrătorii din fiecare sector şi în fiecare loc, construind puterea sindicatelor de a transforma economia mondială şi apărând democraţia şi drepturile. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi)