Bucureşti, 31 dec /Agerpres/ - Sindicatele apreciază ca pozitive majorările salariale obţinute în 2015, fie că este vorba despre majorarea salariului minim, a salariilor bugetarilor sau de cele din sănătate şi învăţământ, însă trec la restanţe Legea dialogului social şi a salarizării unitare.

"În anul 2015 au fost făcuţi câţiva paşi de îmbunătăţire a relaţiilor de muncă, dar foarte mici şi de multe ori în sensuri contrare. Un an care ar fi trebuit să fie mai bun la toate capitolele, dar nu a fost decât în câteva domenii", apreciază preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Iuliu Hossu.

Potrivit acestuia, în 2015 piaţa muncii a fost "afectată" pozitiv de legea specială a salarizării bugetare (OUG 83/2014), cu toate completările realizate, mai puţin completarea salariilor pentru înalţi demnitari, care a condus la creşterea salariilor din domeniu între 10%-25%. De asemenea, 2015 a însemnat modificarea legii pensiilor prin modificarea în sensul luării în calcul de la 2 ani vechime a grupei I de muncă (în loc de 6 ani), şi valorificarea stagiilor în grupa I şi grupa II în condiţii deosebite, indexarea cu 5% a punctului de pensie, modificarea Legii 62/2011 (Legea dialogului social) prin precizări referitoare la strângerea cotizaţiei sindicale, participarea sindicatelor la negociere prin obţinerea reprezentativităţii ca afiliat la o federaţie reprezentativă precum şi creşterea salariului minim pe economie cu 150 lei în două tranşe şi creşterea indemnizaţiei de inserţie la 400 lei.

Începutul anului 2015 a adus o majorare a salariului de bază minim brut cu 75, ajungând la 975 de lei pe lună şi o mărire a pensiilor cu 5%, iar pensia minimă ajunge la 400 de lei. Tot de la 1 ianuarie 2015, indemnizaţiile pentru persoanele cu handicap s-au majorat cu 16%. A doua majorare a salariul de bază minim brut a avut loc de la 1 iulie 2015, cu alţi 75 de lei, ajungând astfel la 1.050 de lei. Următoarea majorare a salariul minim era programată pentru 1 ianuarie 2016, cu 150 de lei, acesta ajungând astfel la 1.200 de lei, însă noul guvern a decis creşterea acestuia la 1.250 lei, decizie cu care sindicatele nu au fost de acord.

"Partea sindicală a spus următorul lucru: noi ne dorim ca 1 ianuarie să fie data de aplicare. Noi nu putem să aşteptăm până în luna mai pentru că partea privată, sectorul privat, are nevoie de această creştere de salariu minim. Atâta vreme cât în partea bugetară s-a acţionat la creşterea de salarii, în sectorul privat salariile sunt de mizerie şi sectorul privat trebuie să beneficieze de la 1 ianuarie (de creşterea salariului minim n.r) şi acela era 1.200 de lei, aşa cum noi am stabilit cu mai multă vreme înainte, când s-a stabilit calendarul creşterilor de salariu minim cu Guvernul anterior. Aceasta susţinem în continuare şi cerem să se ia act de acest lucru, că data trebui să fie 1 ianuarie. Iar dacă este 1 mai, atunci trebuie să se aplice 1.275 de lei, care să acopere fix faptul că în lunile ianuarie, februarie, martie şi aprilie nu se acordă o creştere de salariu. De aici rezultă acel 1.275 de lei, începând cu 1 mai", a afirmat Liviu Apostoiu, vicepreşedinte CNS Cartel Alfa, după şedinţa din 29 decembrie a consiliului Economic şi Social, în care reprezentanţii guvernului şi cei ai patronatelor au votat majorarea salariului minim la 1.250 lei, din luna mai 2016.

Anterior, Bogdan Hossu anunţase că, în cazul în care nu creşte salariul minim de la 1 ianuarie, probabil din 15 ianuarie, CNS Cartel Alfa va organiza mişcări sindicale.

La rândul său, Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical, a declarat că de majorarea salariului minim pe economie va fi afectată industria de lohn care se va delocaliza în momentul în care vor creşte presiunile salariale, dar că nu aceasta ar trebui să consolideze România ca model economic. De asemenea, liderul sindical consideră că mediul privat va fi principalul beneficiar al măsurilor de relaxare fiscală care se vor aplica de la 1 ianuarie 2016, de aproximativ 7 miliarde de lei.

Finalul anului a adus şi majorări salariale pentru angajaţii din învăţământ, care au beneficiat de o creştere salarială de 15%. Cei din unităţile sanitare au beneficiat de o majorare de 25%, de la 1 octombrie. De asemenea, de la 1 decembrie a avut loc creşterea salariilor pentru întregul aparat bugetar cu 10%.

Referitor la rezultatele obţinute de Federaţia Sanitas în anul 2015, reprezentanţii acesteia consideră că a fost un an bun, în condiţiile în care s-a obţinut o creştere salarială de 100 de lei începând cu luna ianuarie 2015 pentru personalul din cadrul sistemului public sanitar, inclusiv unităţi medico-sociale şi sistemul public de asistenţă socială.

În data de 2 septembrie 2015 s-a publicat Ordonanţa de urgenţă nr. 35 care modifică şi completează OUG. Nr 84/2014, prin care cuantumul brut al salariilor de bază pentru personalul din sistemul public de sănătate s-a majorat cu 25% (începând cu 1 octombrie 2015), iar în data de 25 noiembrie 2015 a fost publicată Legea nr. 293 prin care, începând cu 1 decembrie 2015, cuantumul brut al salariilor de bază se majorează cu 25% şi pentru personalul din sistemul public de asistenţă socială şi Direcţiilor de Sănătate Publică.

Reprezentaţii Federaţiei Sanitas văd ca pozitive creşterea salariului minim pe economie la 1.050 lei lunar, dar şi creşterile salariale pentru angajaţii din sistemul sanitar public şi cei din asistenţa socială, inclusiv Direcţiei de Sănătate Publică (DSP), cu 100 de lei la1 ianuarie 2015 şi 25% de la 1 octombrie 2015. În opinia acestora, alte măsuri subsecvente care au avut un impact pozitiv au fost emiterea cardului de asigurat, programul ATI din spitale, dar şi reducerea preţului la medicamente.

Pentru anul 2016, Federaţia Sanitas îşi propune să continue negocierile pentru creşterea salariilor din sistemul sanitar şi de asistenţă socială cu încă 25%.

În domeniul învăţământului, presedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hăncescu, susţine că cea mai importantă schimbare legislativă din 2015 a fost Ordonanţa de Urgenţă prin care Ministerul Educaţiei recunoaşte diplomele absolvenţilor de studii universitare neautorizate.

"Ministerul Educaţiei a luat această decizie, avându-se în vedere faptul că a pierdut peste 7.400 de procese prin care aceste diplome au fost recunoscute. Din păcate, această recunoaştere, forţată, nu înseamnă şi plus valoare în competenţele profesionale ale celor care sunt angajaţi în diverse domenii. În cazul unora, asta a însemnat reîncadrarea pe posturi cu studii superioare şi este posibil să dea statul în judecată, cerând salarii mai mari retroactiv, având în vedere că au fost plătiţi cu studii medii", a declarat Simion Hăncescu.

În ceea de priveşte majorările salariale din acest sector, reprezentantul FSLI afirmă că, în anul 2015, a fost făcut un mic pas înainte.

"S-au acordat trei majorări salariale pentru personalul didactic, care, cumulate, înseamnă o creştere la finalul anului, comparativ cu începutul acestuia de 26,78%, iar pentru personalul nedidactic de 27,80%, fiind cele mai mari creşteri salariale obţinute, într-un singur an, calculând din anul 2004", spune Hăncescu.

Acesta afirmă că în comparaţie cu nivelul salariilor din administraţie şi ordine publică, în momentul de faţă, salariul mediu în învăţământ este cu 54% mai mic.

Reprezentanţii Federaţiei Sanitas susţin că un impact negativ a avut prorogarea aplicării prevederilor OUG nr. 83/2014, care a condus la apariţia suprapunerilor salariale, menţinerea unei legislaţii ambigue în domeniul relaţiilor de muncă în ceea ce priveşte Legea Dialogului Social a condus la imposibilitatea extinderii Contractului Colectiv de Muncă la nivel de sector de activitate, precum şi desfiinţarea Ministerului pentru dialog social şi înfiinţarea Ministerului Consultării Publice şi Dialogului Civic.

La rândul său, preşedintele Cartel Alfa afirmă că în 2015 piaţa muncii a fost afectată negativ de: nemodificări substanţiale ale Legii dialogului social (L 62/2011); unificarea inspecţiei muncii cu asistenţa socială, proces nefinalizat încă; acordarea salariilor înalţilor demnitari; acordarea indemnizaţiilor pensiilor pentru parlamentari şi aleşi locali; decizia Curţii Constituţionale referitoare la dreptul militanţilor sindicale de a fi protejaţi de abuzurile angajatorului din noiembrie 2015; sistem de impozitare (cod fiscal) demotivant pentru capitalul uman (forţa de muncă) şi foarte avantajos pentru deţinătorii de capital.

Bogdan Iuliu Hossu susţine că în 2016 piaţa muncii va fi afectată de forma deciziilor luate de actualul guvern referitor la punerea în funcţie a disfuncţionalităţilor sesizate pentru 2015.

Reprezentantul Cartel Alfa afirmă că printre priorităţile Ministerului Muncii ar trebui să se afle politicile de ocupare, de păstrare şi creare de locuri de muncă, dar şi modificarea Legii dialogului social, Legea noua de salarizare a sectorului bugetar, separarea inspecţiei muncii de asistenţa socială, întărirea inspecţiei muncii ca instrument de combatere a evaziunii fiscale pe piaţa muncii, întărirea şi funcţionarea efectiva a dialogului social tripartit la toate nivelele, implicarea partenerilor sociali în deciziile din domeniu în toate instituţiile statului care afectează piaţa muncii (sănătate, şomaj, pensii), corelarea bazelor de date din piaţa muncii cu cele legate de fiscalitate.

"Ţinând cont că guvernul actual este pe un an, nu cred ca începerea a multor linii de reforma sunt benefice dacă ele nu se pot finaliza până în noiembrie 2016, deoarece experienţa a arătat că un nou guvern nu continuă programele guvernului precedent. Preferăm să avem lucruri începute şi finalizate", a menţionat Hossu.

De asemenea, reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS) susţin că legislaţia muncii, în special Codul Muncii şi Legea Dialogului Social se impun a fi revizuite, proiecte în acest sens fiind în dezbatere în Parlamentul României.AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica)