Bucureşti, 25 nov /Agerpres/ - Proiectul de interconectare Bulgaria, România, Ungaria şi Austria (BRUA) este menit să asigure interconectarea noastră într-o piaţă regională, dar trebuie să convingem Uniunea Europeană că avem intenţia să exportăm gaze, pentru a ne acorda finanţare, a declarat, miercuri, Otilia Nuţu, analist de politici publice în energie, la un eveniment de specialitate.

"Pentru a ne creşte şansele de a primi finanţare pentru infrastructura noastră de gaze trebuie dat un semnal clar ca România vrea sa participe ca un actor serios în piaţa regională. România trebuie să transmită un semnal puternic că va deschide realmente piaţa către export, nu în ultimul rând pentru faptul că CE nu va accepta ca orice interconectare pentru care ne dă bani să fie într-un singur sens, de import, cum se întâmplă de 5 ani pe Arad-Szeged. Trebuie să facem parte din piaţa regională pentru a beneficia realmente de o piaţă concurenţială din care au de câştigat consumatorii şi contribuabilii români. Cele 3 surse existente (Petrom, Romgaz şi gazul de import din Rusia prin Ucraina sau Ungaria), chiar dacă permit concurenţa, nu sunt suficiente pentru o piaţă pe deplin lichidă şi vom rămâne izolaţi dacă nu ne conectăm la dezbaterea europeană", a declarat Otilia Nuţu, la Expert Forum, cu prilejul lansării unui raport referitor la interconectarea pieţei de gaze şi liberalizarea pieţei de energie.

Potrivit documentului, România nu şi-a construit până acum o piaţă funcţională de gaze din cauza amânării liberalizării pieţei (în beneficiul unor consumatori cu relaţii privilegiate cu statul). Lichiditatea pe platforme de tranzacţionare centralizate trebuie favorizată prin introducerea de instrumente de tranzacţionare pe termen scurt şi o piaţă de echilibrare.

"România poate contribui concret şi, mai ales, profitabil la siguranţa energetică a regiunii. În România avem şi capacitate de înmagazinare şi posibilitatea dublării acestei capacităţi cu costuri rezonabile. Această capacitate ar deveni mult mai uşor exploatabilă comercial într-o piaţă interconectată. Construcţia conductelor ca TAP sau a terminalelor GNL (Croaţia, Grecia) e mai puţin probabilă şi mai scumpă decât accesul la depozitele din Marea Neagră pentru diversificarea surselor de aprovizionare pentru ţările din regiune", se menţionează în raport.

Conform sursei citate, odată cu scăderea consumului în România, producătorii autohtoni riscă să aibă o problemă reală în a-şi valorifica gazul pe piaţa internă în anii următori, ceea ce va reduce şi încasările din impozite la buget. Acest lucru va descuraja şi investiţiile noi în explorare şi producţie, iar accederea producătorilor mai noi de gaze, precum Amromco sau Stratum Energy, care în prezent se confruntă cu exporturi posibile semnificative de gaze, nu ar limita accesul consumatorilor români la energie.

"România trebuie să depună eforturile necesare pentru a susţine producţia internă de gaze şi pentru a stimula industria de petrol şi gaze, unul din cei mai mari angajatori din România", se mai spune în raport.

În opinia autorilor raportului, priorităţile României în dezbaterile europene privind construcţia pieţei de gaze trebuie să fie întărirea reţelei româneşti (prioritate CESEC), interconectarea cu Bulgaria plus staţii de comprimare (investiţie şi în BRUA şi în Eastring, dar nu este prioritate CESEC), interconectarea cu Ungaria plus staţii de comprimare (investiţie în BRUA şi conectare cu Coridorul Nord-Sud, dar nu este prioritate CESEC), conectarea depozitelor din Marea Neagră (actualmente doar prioritate "condiţionată" CESEC), interconectarea cu Moldova - finalizarea proiectului Iaşi-Ungheni cu staţii de comprimare şi extinderea capacităţii conductelor.

CESEC este un grup de lucru format în februarie 2015 din 15 ţări din Centrul şi Estul Europei (UE şi state membre ale Comunităţii Energetice). AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică)