Atena, 17 nov /Agerpres/ - Grecia a ajuns marţi la un acord privind reformele cu creditorii săi, care vor debloca 12 miliarde de euro din pachetul de asistenţă financiară, transmit Reuters şi 'Wall Street Journal' (WSJ).

Plata primei tranşe din cel de-al treilea plan de asistenţă pe trei ani acordat Greciei, în valoare de 86 de miliarde de euro, a fost amânată din cauza divergenţelor privind procedurile de executare silită a locuinţelor (foreclosure) şi rezolvarea problemei impozitelor neachitate către stat.

'Am fost de acord în toate problemele divergente', le-a declarat jurnaliştilor ministrul elen de Finanţe, Euclid Tsakalotos, după întâlnirea cu reprezentanţii instituţiilor financiare europene şi ai FMI. Oficialul a adăugat că Parlamentul de la Atena va trebui acum să ratifice noile reglementări astfel încât Grupul de lucru pentru Eurogrup (organismul care oferă asistenţă în pregătirea discuţiilor miniştrilor de Finanţe din zona euro) să le aprobe vineri. Astfel, Grecia va primi următoarea tranşă de două miliarde de euro din ajutorul internaţional şi fonduri de 10 miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor elene, a explicat Euclid Tsakalotos.

Necesarul de capital al băncilor din Grecia se ridică la 14,4 miliarde de euro (15,9 miliarde de dolari), potrivit scenariului negativ al testelor de stres anunţat recent de Banca Centrală Europeană, şi la 4,4 miliarde de euro, conform scenariului de bază. Multe dintre băncile greceşti sunt deţinute de stat şi mai au doar puţini acţionari privaţi.

Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) - principalul acţionar al băncilor elene - va furniza 75% din ajutorul necesar prin intermediul obligaţiunilor convertibile contingente şi 25% în schimbul acţiunilor noi ce vor fi emise de creditori. Dacă băncile acoperă deficitul de capital de 4,4 miliarde de euro de la investitorii privaţi, ajutorul de stat de la HFSF va acoperi restul de până la 14,4 miliarde de euro, au anunţat autorităţile elene.

Este a doua oară în ultimele 18 luni când băncile elene solicită fonduri de la investitori. După testele de stres derulate de BCE anul trecut în rândul băncilor din zona euro, necesarul de capital al creditorilor eleni a depăşit opt miliarde de euro. În ultimii ani, situaţia băncilor elene s-a înrăutăţit pe fondul declinului economiei şi al majorării valorii creditelor neperformante.

După ce premierul Alexis Tsipras a introdus restricţii asupra mişcărilor de capital, retragerile de depozite din băncile greceşti au încetinit, în condiţiile în care, în primele luni ale anului, deponenţii greci au scos peste 43 de miliarde de euro din conturile lor bancare, sau 26,5% din totalul economiilor.

National Bank of Greece, cel mai mare grup bancar elen după active, are un deficit total de capital de 4,6 miliarde de euro, din care 1,6 miliarde de euro în cazul scenariului de bază.

A doua bancă din Grecia, Piraeus, are cel mai ridicat deficit de capital, de 2,2 miliarde de euro conform scenariului de bază şi 4,9 miliarde de euro în total. Necesarul Alpha Bank este de doar 263 de milioane de euro în scenariul de bază şi 2,7 miliarde de euro în scenariul negativ.

Cel mai mic necesar de capital se înregistrează la Eurobank, în valoare totală de 2,2 miliarde de euro, din care 339 milioane de euro corespund scenariului de bază.

Cele patru mari bănci greceşti - National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank - sunt prezente şi pe piaţa din România. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu)