INTERVIU George Turtoi: Vrem să nu dezangajăm mai mult de un miliard de euro la finalul PNDR 2007-2013

 •  Economie
843 afişări

Sumele dezangajate la finalul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013 nu vor depăși un miliard de euro, iar rata de absorbție va fi de peste 90%, ceea ce înseamnă că în sector au intrat peste 9 miliarde de euro din fonduri europene și naționale, a declarat George Turtoi, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), într-un interviu acordat AGERPRES.

e11be020-7dc1-4349-85ef-b2c4795da5aa

Acesta afirmă că, din lecțiile învățate din implementarea PNDR, s-a mers în noul program pe cerințe mult mai simple, astfel încât "să nu tentăm beneficiarii să ocolească regulile".

Reprezentantul Ministerului Agriculturii a mai vorbit în interviu despre motivele rezilierii contractelor de către beneficiarii privați, modul de realocare a banilor dezangajați, dar și despre condițiile din noul PNDR 2014-2020 și măsurile de investiții lansate.

AGERPRES: Sfârșitul anului 2015 înseamnă și închiderea PNDR 2007-2013. Cum arată absorbția fondurilor europene pe acest program și ce sume riscăm să le pierdem?
George Turtoi: Cred că vom ajunge, ca și grad de absorbție, la peste 90%, iar acest lucru înseamnă peste 9 miliarde de euro atrași din fonduri europene și naționale. Estimăm că vom recupera peste 240 de milioane de euro din cele 800 de milioane de euro dezangajate, din cauza contractelor reziliate de beneficiarii privați la finele lui 2014 și începutul lui 2015. În total, pe tot programul PNDR, rezilierile nu depășesc 1,3 miliarde de euro. Noi vrem să nu dezangajăm mai mult de un milion de euro la finalul programului.

Nu putem să atingem o rată de absorbție de 100%, pentru că pe Axa 2 de agromediu fermierii au avut posibilitatea să își închidă angajamentele prematur, deoarece s-au schimbat cerințele în regulamentele europene pe zona de plăți directe pentru agromediu, agricultura ecologică și partea de fermieri activi. Acest lucru înseamnă că fermierii pot să nu mai continue până în anul 5 cu angajamentele pe agromediu, le pot închide, și anul următor să le deschidă din nou, dar pe angajamentele noului program, dacă se încadrează pe noile reguli. Am avut și aici o foarte mare surpriză: față de 280 de milioane de euro, cât era estimată plata pe agromediu, am ajuns să fie depuse cereri care acopereau doar 70 de milioane de euro. De patru ori mai puțin. Și chiar nu am mai avut unde să realocăm acești bani în ultimul an, astfel încât să reușim să-i absorbim. De aceea în programul nou vrem să închidem contractarea undeva în 2019, astfel încât să avem timp până în 2023, pentru că avem regula 'n plus 3', adică trei ani de plată, să facem toate realocările și reglajele pe sume și să nu mai avem surprizele pe care le avem acum la final de program.

AGERPRES: Concret, unde au fost realocați cei 800 de milioane de euro din contractele reziliate la finalul lui 2014 și începutul lui 2015?
George Turtoi: O parte, după cum am spus, pe Axa 2, iar o parte pentru contractarea de proiecte pentru beneficiarii publici. Ei au finanțare de 100% și astfel nu mai avem surpriza lipsei de cofinanțare pe care am avut-o în cazul beneficiarilor privați. Deja s-a publicat raportul pe măsura 125, cea referitoarea la drumurile agricole, și acum se intră în contractare, dar s-a publicat și raportul pe măsura 322 de investiții în infrastructura rurală, pentru jumătate din proiecte, respectiv pentru cele care nu mai au avut nevoie de re-evaluare, pentru că s-au menținut în forma inițială, fără să apară modificări. Va urma și raportul al doilea pe 322, ultimul dintre ele, pentru celelalte tipuri de proiecte. Toate contractele care semnează acum pe măsurile publice au obligația ca beneficiarii să încaseze avans de minimum 40% până la sfârșitul anului. Am negociat la Comisia Europeană ca proiectele care primesc avans pe programul actual să poată continua pe tranziție ca și plăți ordinare, adică diferența de 60% să poată fi făcută pe viitorul program.

AGERPRES: Care au fost motivele principale pentru care beneficiarii privați au reziliat contractele într-un termen relativ scurt?
George Turtoi: Peste 90% dintre motivații au fost legate de lipsa cofinanțării.

AGERPRES: Considerați că au găsit condiții mai bune în noul program?
George Turtoi: Asta am intuit noi, deși motivația pe care au scris-o a fost lipsa cofinanțării. Noi am intuit că o parte dintre ei, pentru că avem discuții în fiecare zi cu oamenii care au proiecte în sistem, își exprimau dorința să se retragă de pe actualul program și să depună pe noul program pentru că sunt finanțări mai mari, sunt condiții de selecție mai clare, iar partea de asigurare a cofinanțării este mai facilă. Noi am îmbunătățit totul în programul nou și de aceea a devenit mult mai tentant decât programul vechi. Tocmai de aceea am introdus în legislația pentru implementarea programului nou condiția de a nu mai putea depune un proiect pe noul program, dacă soliciți rezilierea pe cel vechi.

Încercăm să protejăm absorbția vechiului program (PNDR 2007—2013 n.r.) de tentația noului program. Vrem să cheltuim sumele din programul vechi într-o proporție cât mai mare pentru că altfel banii sunt pierduți de către România, dar să și cheltuim banii programului viitor. Vrem să absorbim cât mai multe fonduri, nu să renunțăm la programul vechi și să începem deja finanțări pe aceleași lucruri, dar pe programul nou.

AGERPRES: Cum stă România la absorbția fondurilor pe agricultură și dezvoltare rurală, comparativ cu celelalte state membre?
George Turtoi: Singura comparație pe care o putem face este cu Bulgaria, pentru că Polonia, de exemplu, are foarte mult din alocare axată pe zona de plăți directe, mai mult de jumătate din fonduri, sume pe care le cheltui foarte ușor. Ei au făcut deja investiții, au partea de mecanizare adusă la zi. Pe zona de investiții este mult mai complicat să cheltui banii decât pe zona de plăți directe. La plăți directe respecți unele condiții și primești banii automat, dar la partea de investiții trebuie să ai selecție de proiecte, proceduri de achiziții, trebuie să ai cereri de plată, verificări de lucrări. Sunt lucruri mult mai complicate decât o plată directă care nu presupune nici construcții, nici achiziții și nici selecții.

AGERPRES: Ce lecții considerați că am învățat din implementarea PNDR 2007-2013?
George Turtoi: Am învățat că trebuie să facem selecție, să mergem pe cerințe mult mai simple, să nu complicăm inutil programul și să nu tentăm beneficiarii să facă fel și fel de condiții ca să ocolească regulile. Am învățat că trebuie să ne punem la punct sistemul de control al achizițiilor, ușurând cât mai mult munca beneficiarilor, deși poate a fost cam incomod când s-a lansat prima dată acea bază de date și sistemul de licitații de pe site-ul AFIR pentru beneficiarii privați. Consider, însă, că era total transparentă licitația respectivă și putea oricine să realizeze lucrări sau servicii în orice colț al țării.

De asemenea, am învățat că nu trebuie să stăm până în ultimul moment să selectăm proiecte, că trebuie să ne asigurăm foarte clar că proiectele care sunt depuse, ori sunt bancabile, ori au partea de cofinanțare certă și utilizată în scopul proiectului și nu în alte scopuri. Cred că acesta a fost cel mai important lucru: certitudinea că beneficiarul are resursele financiare să continue proiectul și să-l implementeze.

Un alt lucru important pe care l-am învățat a fost acela că mai bine prelungești puțin perioada de contractare și ulterior intri în derularea proiectului, decât invers: contractezi repede și oricum proiecte, și, ulterior, ai în partea de derulare o groază de probleme și modificări de soluții tehnice sau de sume. Pe noul program, contractarea o să fie pe partea de proiect tehnic, adică atunci când ai stabilite detaliile de execuție. Astfel pot să mai apară doar foarte puține acte adiționale. Noi considerăm că pe noul program au fost înjumătățite față de numărul actelor din trecut, iar derularea proiectelor va fi mult mai rapidă, la fel și efortul administrativ și efortul beneficiarilor.

AGERPRES: Care au fost măsurile cele mai accesate din vechiul program și care fost, să zicem, preferată de către beneficiari?
George Turtoi: Toate măsurile au avut un grad de accesare de peste 200% față de cât erau alocările. Cea mai mare accesare a fost, însă, pe zona de infrastructură rurală (măsura 322 n.r.), unde am avut aproape 3.000 de proiecte și nu am putut contracta decât 800. Cu ce vom contracta acum la final de program poate ajungem la 1.000 de proiecte, deci o foarte mare cerință pe infrastructură. Și pe noul program banii alocați pentru infrastructura din mediul rural nu acoperă mai mult de 20%.

AGERPRES: Cum a mers LEADER, programul adresat Grupurilor de Acțiune Locală?
George Turtoi: LEADER a fost la început o neîncredere totală pentru că presupunea un parteneriat public-privat care nu exista în România. A fost greu să se constituie și ulterior a fost greu să demareze. Toți au așteptat să li se dea fonduri în avans. Foarte puțini au avut inițiativa să ia o cotizație și să demareze activitatea grupului. Dar, până la urmă, au reușit cu schema de garantare să li se dea avansuri pentru funcționarea GAL-urilor, ceea ce nu era în regulamentul inițial. Până la urmă s-a rezolvat și observ cu mare bucurie că partea privată a preluat inițiativa. Pe GAL-uri avem selecția anul viitor, ei vor primi pe noul program de două ori mai mulți bani decât pe vechiul PNDR, respectiv aproape 700 de milioane euro.

În prezent, avem sprijinul pregătitor pentru GAL-uri, pentru a putea scrie strategia de dezvoltare locală. Acum se vor contracta toate proiectele pentru care s-a finalizat și raportul de contestații. Deși toți au fost selectați, unii au făcut contestații, pentru că au vrut un punctaj mai mare și de aceea s-a întârziat puțin. E ca studentul care, chiar dacă ia bursă, nu vrea nota 9, ci vrea 10. Așa a fost și la noi pe contestații. În noul program avem avem deja acoperit pe GAL-uri cam 80% din teritoriu față de 60%, în programul anterior.

AGERPRES: Mulți beneficiari se plâng că fondurile europene nu sunt pentru cei săraci, ci pentru oameni bogați. Cum comentați?
George Turtoi: Programul Național de Dezvoltare Rurală este un program de investiții. Este pentru cei care au posibilitatea să investească. Nu este pentru cei care nu au niciun euro. Sunt câteva măsuri din program cu finanțare sută la sută pentru beneficiarii privați, dar și aici vrem ca selecția să fie cât de serioasă și aici mă refer la tinerii fermieri și la fermele mici, dar și în aceste situații tot trebuie să dețină ceva, o exploatație, chiar dacă este mică. În rest, nu există o măsură de finanțare care să nu necesite să ai o posibilitate de investire.

AGERPRES: Agricultura României este foarte polarizată, adică foarte mulți fermieri mici, peste 86%, dețin jumătate din suprafața agricolă a țării, iar diferența aparține marilor agricultori. S-a schimbat ceva în cei 7 ani de derulare a programului?
George Turtoi: În acești 7 ani procentul de teren deținut de cei mici a scăzut și a crescut procentul pentru cei mari, dar numărul lor nu s-a modificat. Poate au dispărut o parte dintre fermierii mici, prin arendare sau prin alte metode. Decizia pentru viitor a fost să ne axăm pe asocierea și comasarea celor mici, fără ca ei să își cedeze exploatațiile și să formeze forme asociative care ulterior să realizeze investiții pentru toți membri și să reușească să își integreze producția cu procesarea, astfel încât să existe pe piață într-un mod sănătos, nu doar cu o întreținere continuă din partea statului. Cred că, în primul rând, este vorba de mentalitate, iar în al doilea rând este nevoie de foarte multă muncă ca să creezi astfel de asocieri în România.

AGERPRES: Ați anunțat introducerea unor facilități fiscale pentru înființarea de cooperative.
George Turtoi: Avem o inițiativă legislativă în Parlament în acest sens. A fost nevoie de o lege pentru a da aceste facilități fiscale, dar pe lângă acestea am modificat și Legea cooperativelor pentru că pe legea vechea erau anumite condiții care nu stimulau înființarea cooperativelor de producție. Vă dau un exemplu: o cooperativă de gestiunea producției avea pe legea veche drept de uzufruct asupra terenurilor membrilor, ceea ce însemna că toate producția o vindea doar cooperativa, iar membrul nu dispunea de propria producție. Acest lucru făcea ca nimeni să nu înființeze cooperative de gestiune a producției, ci doar cooperative de comercializare, pentru că au mult mai mare libertate. Am eliminat acest uzufruct și am introdus o condiție ca orice membru să vândă mai mult de 50% din producție prin intermediul cooperativei, dar producția este a lui: o vinde cu ce preț dorește și în momentul în care dorește. Cred că legea va fi introdusă în sesiunea parlamentară de la începutul anului viitor, deși noi speram chiar până la finele acestei sesiuni parlamentare, și este posibil, pentru că există voință politică.

AGERPRES: Ce ne puteți spune despre noul PNDR 2014-2020? Cum a debutat noul program?
George Turtoi: Eu zic că bine. Suntem printre primii în Europa care au lansat noul program. Am deschis sesiunile chiar înainte de alte state care se lăudau cu absorbție și cu rezultate bune pe fonduri. În plus, a fost primul cel mai complex program aprobat la nivelul Comisiei Europene, al 28-lea din 118 programe depuse la nivelul Uniunii Europene. E o performanță foarte bună față de perioada anterioară când programul nostru și cel al Bulgariei au fost ultimele aprobate la nivelul UE și am pierdut aproape doi ani de programare. Acum am scos programul exact în anul în care au apărut și ultimele regulamente europene. De aceea regula de cheltuire a banilor 'n plus 2' a devenit 'n plus 3' din cauza întârzierii cu care au fost emise regulamentele europene.

AGERPRES: Câte măsuri au fost deschise până în prezent din noul program?
George Turtoi: Au fost deschise 13 măsuri, respectiv 12 măsuri de investiții plus toată fosta Axă 2 din vechiul program. S-a deschis o dată cu campania de plăți directe de la APIA, măsura de agromediu, de agricultură ecologică, de zone defavorizate etc. Dacă le luăm separat, asta înseamnă în total 17 măsuri de finanțare.

AGERPRES: Ce măsuri importante din noul PNDR vor mai fi deschise în 2016?
George Turtoi: Cele foarte importante sunt schemele de ajutor de stat care vin în paralel cu măsurile existente din program, cum ar fi procesarea produselor procesate, așa cum a fost schema pentru panificație din programul trecut, adică nu procesezi grâul, ci procesezi făina. Mai este și partea de consultanță, partea de investiții în sectorul pomicol pentru procesare și marketing, partea de infrastructură silvică, adică drumurile forestiere, și procesarea produselor forestiere.

Mai avem două măsuri importante pe programul viitor, una pe care o lansăm la începutul anului 2016, și una care este mai dificil de implementat și cred că o să mai dureze puțin până se va reuși lansarea. Este vorba despre măsura pentru împădurirea terenurilor agricole și măsura de silvomediu, respectiv acele plăți pentru proprietarii de păduri care respectă anumite cerințe suplimentare. Amândouă sunt obligatorii de derulat prin IACS, conform regulamentelor, dar la ora actuală în sistem avem numai terenuri agricole. Prima măsură putem să o gestionăm pentru că terenurile agricole sunt în IACS, dar pentru plățile de silvomediu va trebui să introducem pădurile în sistem. Sunt lucruri destul de complicate. Este ca și cum ne-am întoarce înapoi în 2007 să facem zboruri, să redesenăm hărți, să le vectorizăm, să le introducem în sistem, să facem ortofotoplanuri. Sper să demareze până la jumătatea anului viitor sau măcar până la finele anului. Este foarte complicat pentru că trebuie să completezi hărțile, să reconstruiești de la zero sistemul deoarece nu există pădurile în cadrul IACS.

De asemenea, mai avem o măsura frumoasă: măsura de cooperare, adică aceea în care se fac consorții între cercetători, mediul didactic și producători, astfel încât pe baza unei teme de inovare să se introducă inovarea în producție. Cred că o vom deschide tot la începutul anului viitor. Măsura de formare profesională încercăm să o deschidem chiar de la sfârșitul acestui an, deoarece ghidul este deja pe site pentru consultare. Tot la începutul anului viitor mai avem de lansat măsura de grupuri de producători și mai avem selecția GAL-urilor. Toate măsurile din programul trecut vor fi activitate și în programul nou, însă majoritatea măsurilor de investiții așteptate de beneficiari au fost deja lansate.

AGERPRES/(AS — autor: Mariana Nica, editor: Daniel Badea)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Economie

Cele mai citite din Economie

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres