COD GALBEN: 18-06-2025 ora 10 Intre 19 iunie, intervalul orar 12 – 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic
Bucureşti, 22 oct /Agerpres/ - Ultimii 3 ani de transformare a economiei româneşti validează afirmaţia că ţara noastră este unul dintre exemplele de succes privind relaţia cu Fondul Monetar Internaţional, susţine consilierul premierului pe probleme macroeconomice, Cristian Socol.
Acesta precizează, de asemenea, că Romania a îndeplinit aproape integral condiţionalităţile la care s-a angajat faţă de FMI şi Comisia Europeană.
"Ultimii 3 ani de transformare a economiei româneşti validează afirmaţia ca ţara noastră este unul dintre exemplele de succes privind relaţia cu FMI. România a reuşit să atingă o creştere economică sustenabilă în timpul unei consolidări fiscale calitative de amploare. România a îndeplinit aproape integral condiţionalităţile la care s-a angajat faţă de FMI şi Comisia Europeană. Implementarea reformelor structurale este o provocare continuă, atât în România cât şi în UE sau SUA. Reformele structurale de implementat ating domenii strategice ale economiei româneşti şi trebuie aplicate gradual şi echilibrat având în vedere efectele pe care le pot avea asupra economiei şi societăţii româneşti", a declarat, pentru AGERPRES, Cristian Socol.
Potrivit acestuia, România a respectat integral principalele condiţionalităţi de natură fiscal bugetară şi monetară şi o mare parte dintre condiţionalităţile structurale. Deficitul bugetar a ajuns în 2014 la 1,4% din PIB, minim istoric din ultimii 10 ani.
"România are al 6-lea cel mai mic deficit bugetar ca pondere în PIB din UE28 şi a patra cea mai mică datorie publică ca pondere în PIB din UE 28, în timp ce 14 ţări din UE au deficite bugetare de peste 3% din PIB şi 16 ţări din UE 28 depăşesc 60% din PIB ca pondere a datoriei publice. România are un buffer în Trezorerie de peste 6 miliarde euro care asigură peste 5 luni din necesarul de finanţare al ţării (FMI recomandă 4 luni). Rezervele valutare internaţionale BNR sunt peste nivelurile de confort după toate criteriile folosite la nivel internaţional. Sistemul bancar este lichid şi solvabil", arată Socol.
Acesta susţine că s-a reuşit refacerea plasei de siguranţă socială deteriorată în urma crizei economico-financiare, ultimele date arătând creşteri ale puterii de cumpărare a câştigului salarial mediu de aproape 10% şi a pensiei medii de 7%.
"Anul 2014 a fost primul an când România şi-a finanţat cheltuielile din veniturile obţinute deci deficitul a venit doar din plata dobânzilor la împrumuturile luate în anii anteriori. Anul acesta avem excedent bugetar la 8 luni şi ne vom încadra în ţinta de deficit bugetar chiar dacă am adoptat măsuri de relaxare fiscală. România va respecta la anul şi în 2017 încadrarea în ţinta de deficit bugetar de sub 2,5% din PIB şi menţinerea datoriei publice la niveluri sustenabile, pe fondul randamentelor de împrumut la minim istoric, creşterii maturităţii împrumuturilor şi a diversificării bazei de investitori", a mai spus Cristian Socol. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu)
Acesta precizează, de asemenea, că Romania a îndeplinit aproape integral condiţionalităţile la care s-a angajat faţă de FMI şi Comisia Europeană.
"Ultimii 3 ani de transformare a economiei româneşti validează afirmaţia ca ţara noastră este unul dintre exemplele de succes privind relaţia cu FMI. România a reuşit să atingă o creştere economică sustenabilă în timpul unei consolidări fiscale calitative de amploare. România a îndeplinit aproape integral condiţionalităţile la care s-a angajat faţă de FMI şi Comisia Europeană. Implementarea reformelor structurale este o provocare continuă, atât în România cât şi în UE sau SUA. Reformele structurale de implementat ating domenii strategice ale economiei româneşti şi trebuie aplicate gradual şi echilibrat având în vedere efectele pe care le pot avea asupra economiei şi societăţii româneşti", a declarat, pentru AGERPRES, Cristian Socol.
Potrivit acestuia, România a respectat integral principalele condiţionalităţi de natură fiscal bugetară şi monetară şi o mare parte dintre condiţionalităţile structurale. Deficitul bugetar a ajuns în 2014 la 1,4% din PIB, minim istoric din ultimii 10 ani.
"România are al 6-lea cel mai mic deficit bugetar ca pondere în PIB din UE28 şi a patra cea mai mică datorie publică ca pondere în PIB din UE 28, în timp ce 14 ţări din UE au deficite bugetare de peste 3% din PIB şi 16 ţări din UE 28 depăşesc 60% din PIB ca pondere a datoriei publice. România are un buffer în Trezorerie de peste 6 miliarde euro care asigură peste 5 luni din necesarul de finanţare al ţării (FMI recomandă 4 luni). Rezervele valutare internaţionale BNR sunt peste nivelurile de confort după toate criteriile folosite la nivel internaţional. Sistemul bancar este lichid şi solvabil", arată Socol.
Acesta susţine că s-a reuşit refacerea plasei de siguranţă socială deteriorată în urma crizei economico-financiare, ultimele date arătând creşteri ale puterii de cumpărare a câştigului salarial mediu de aproape 10% şi a pensiei medii de 7%.
"Anul 2014 a fost primul an când România şi-a finanţat cheltuielile din veniturile obţinute deci deficitul a venit doar din plata dobânzilor la împrumuturile luate în anii anteriori. Anul acesta avem excedent bugetar la 8 luni şi ne vom încadra în ţinta de deficit bugetar chiar dacă am adoptat măsuri de relaxare fiscală. România va respecta la anul şi în 2017 încadrarea în ţinta de deficit bugetar de sub 2,5% din PIB şi menţinerea datoriei publice la niveluri sustenabile, pe fondul randamentelor de împrumut la minim istoric, creşterii maturităţii împrumuturilor şi a diversificării bazei de investitori", a mai spus Cristian Socol. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.