Bucureşti, 8 sep /Agerpres/ - Camera de Comerţ şi Industrie a României va încerca, într-o perioadă scurtă de timp, să implementeze un cod de bune practici, bazat pe un model austriac, privind responsabilitatea corporativă în societatea românească, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Mihai Daraban, preşedintele CCIR.

'În cadrul conferinţei ^CSR şi Conformitate^ pe care o găzduim primim un know-how austriac vizavi de ceea ce înseamnă responsabilitatea corporativă, nu atât pentru business-ul corporaţiei respective, ci pentru societatea în care îşi desfăşoară activitatea. În plan paralel, se discută despre responsabilităţile din comunitate şi de cele sociale. Am organizat acest eveniment pentru a conştientiza modelul de practică şi în rândul oamenilor de afaceri din România. Vom încerca într-o perioadă, să zicem, scurtă de timp, să implementăm şi eventualul cod de bune practici privind responsabilitatea corporativă în societatea românească', a afirmat Mihai Daraban.

Potrivit acestuia, profitul obţinut de o companie trebuie să ajungă şi în comunitate, pentru ca şi pe orizontală să se simtă beneficiul corporaţiei respective.

'Profitul trebuie să ajungă şi în comunitate, pentru ca şi orizontala să simtă beneficiul corporaţiei respective. În legătură cu direcţionarea a 2% din impozit, toţi folosesc această componentă fiscală, ca s-o numim aşa, însă e greu de spus către ce direcţii. Nu cred că există decât ANAF-ul probabil ca instituţie care să ne prezinte o statistică despre cum îşi distribuie pe de o parte societăţile, pe de altă parte persoanele fizice, acel 2% din impozit', a mai spus preşedintele CCIR.

Mihai Daraban a precizat, totodată, că a semnat, acum două luni, un protocol cu Ministerul Educaţiei, privind sprijinirea şcolilor profesionale.

'Este un proces destul de delicat, ministrul Educaţiei şi-a manifestat întreaga disponibilitate, la fel ca şi staff-ul său. Eu sunt convins că există mulţi anticorpi în sistemul de educaţie românesc, pentru că, din păcate, trebuie să recunoaştem, învăţământul românesc cu economia reală au fost două linii paralele, nu s-au ciocnit niciodată şi nu s-au sfătuit vreodată despre necesarul de forţă de muncă. Anticorpii din Educaţie, care - cu tot respectul - aceşti anticorpi sunt reprezentaţi de profesori, care nu vor să-şi piardă catedrele, şi care în continuare se cantonează în pregătirea unui personal care probabil nu are nimic de-a face cu zona economică respectivă. Se pregătesc mecanici auto pe la Piatra Neamţ şi silvicultori la Mioveni. Din păcate, cifra de şcolarizare şi pregătire în zona respectivă este determinată de existenţa cadrelor didactice şi nu de mediul de afaceri. Învăţământul a rămas, cel puţin cel profesional, cantonat în trecut', a mai spus Daraban.

Preşedintele CCIR a menţionat, totodată, că economia în fiecare zonă a ţării a cunoscut schimbări dramatice, radicale.

'Ştim bine că au fost oraşe înfiinţate pe o industrie, şi o industrie pe un oraş. Lucrurile astea s-au cam volatilizat şi trebuie să fim conectaţi la realităţi. Sistemul german de învăţământ profesional, care a şi demarat în România, bineînţeles cu interese locale specifice, în Braşov, Carei şi alte zone, şi-a arătat deja rata maximă de promovabilitate şi de acceptare ca forţă de muncă. Vorbim de sută la sută angajare post perioadă educaţională. Lucrurile trebuie dezvoltate la nivel de judeţ şi de regiune pentru că există un specific local. De asemenea, suntem un stat hiper social, şi sper că acest lucru se va încheia o dată şi o dată, pentru că nu este în regulă ca nemunca să fie plătită, sub forma ajutoarelor sociale', a adăugat Daraban.

Conferinţa 'CSR şi Conformitate' a fost lansată de Camera de Comerţ şi Industrie a României, alături de Camera de Comerţ Federală a Austriei.

Evenimentul şi-a propus să prezinte particularităţile responsabilităţii sociale corporatiste (CSR), etapele conformităţii corporatiste care ar trebui să fie luate în considerare pentru a minimiza riscurile de răspundere corporativă, pentru a înţelege dinamica dintre teorie şi practică şi cât de important este ca o corporaţie să deţină obiective de CSR.AGERPRES/(AS-autor: Magdalena Tănăsescu, editor: Nicoleta Gherasi)