Bucureşti, 10 iun /Agerpres/ - Experţii români şi cei sârbi caută soluţii pentru asigurarea producţiei de energie electrică la Porţile de Fier, astfel încât să nu existe excese care ar determina scăderea accentuată a nivelului apelor Dunării şi care ar putea duce la probleme de mediu şi de navigaţie, a anunţat, miercuri, ministrul Energiei, Andrei Gerea.

Acesta a precizat s-a întâlnit miercuri cu omologul său din Serbia pentru a discuta aceste probleme, subliniind că nu există niciun conflict între România şi Serbia privind situaţia de la Porţile de Fier.

"Nu este un conflict, sub nicio formă nu este un conflict între România şi Serbia. Practic este o neînţelegere între cele două companii, Hidroelectrica şi omologii din Serbia, legat de un anumit contract, înţelegere cadru de acum câţiva ani de zile. (...) am discutat şi cu ministrul Energiei din Serbia să ne asigurăm un moratoriu cu privire la producţia de energie electrică la Porţile de Fier, adică să nu facem excese în această perioadă, excese care ar putea duce la scăderea accentuată a nivelului apelor Dunării şi care să fie o problemă şi de mediu şi de navigaţie, urmând ca experţii în ambele părţi să discute şi să rezolve această problemă. Noi le-am dat un termen, probabil că va fi agreat, între trei şi şase luni pentru a închide acest subiect", a declarat Andrei Gerea.

Încălcarea convenţiilor dintre România şi Serbia referitoare la exploatarea apei Dunării a condus la afectarea florei şi faunei din sectorul fluvial situat în perimetrul Parcului Natural Porţile de Fier, a declarat marţi pentru AGERPRES directorul respectivei arii protejate, ing. Marian Jiplea.

Potrivit sursei citate, atât energeticienii români, cât şi sârbi s-au abătut de la protocolul semnat şi de la graficul comun de uzinare a apei la hidrocentrale Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II de pe Dunăre, fapt care "a generat nejustificat scăderea nivelelor lacurilor de acumulare cu aproximativ patru metri şi, astfel, a morţii a sute de kilograme de peşte".

"Au fost afectate multe specii de peşte, unele protejate. De exemplu, în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică din Diviş-Pojejena, diminuarea cotei apei Dunării a făcut ca peştii şi racii să rămână, în perioada de prohibiţie, pe uscat, unde au murit", a afirmat Jiplea.

La rândul său, liderul de sindicat al Hidroelectrica-Serv Porţile de Fier, Cristinel Popescu, a precizat pentru AGERPRES că şi producţia de energie electrică la centralele de pe Dunăre "a fost afectată, situaţie creată de administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, care a refuzat plata unei sume de bani către partea sârbă reprezentând echivalentul a 138 GWh anual destinată, conform înţelegerilor, lucrărilor de protecţie a malurilor".

"Este greşită informaţia că partea sârbă ne-ar datora cel puţin 175 milioane de dolari pentru cantitatea de apă uzinată în plus, în afara înţelegerilor. Suma menţionată este incorectă. S-a luat în calcul menţinerea unei cote a apei în aval de barajul Porţile de Fier I/Gerdap I de 70,3 metri, şi nu de 69,5 metri cât s-a stabilit la intrarea în funcţiune a sistemului", a spus Popescu.

El a arătat că, într-adevăr, hidroenergeticienii sârbi "au uzinat mai multă apă şi că din această cauză în amonte de kilometrul 942+950 s-a produs scăderea volumului de apă, fenomen cu grave urmări pentru biodiversitatea Dunării".AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica)