Modifică dimensiunea fontului:
Bucureşti, 20 mai /Agerpres/ - Reprezentanţii misiunilor noastre diplomatice au nevoie de o pregătire corectă şi concretă, pentru că în momentul de faţă priorităţile şi fişa postului unui consilier economic s-au schimbat, însă oamenii au rămas aceiaşi ca acum 10 ani, a afirmat, miercuri, Florin Vodiţă, secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, într-o conferinţă de specialitate.
,,Din 1990 încoace am trecut prin mai multe etape. După aderarea la UE şi la NATO, priorităţile misiunilor diplomatice s-au schimbat. Dacă înainte diplomaţii se concentrau pe declaraţii care să sprijine aderarea noastră, în momentul de faţă, agenda unui diplomat s-a schimbat. În mare parte, ei se ocupă de promovarea relaţiilor economice bilaterale. Din păcate, noi nu am ţinut pasul şi cu pregătirea. Oamenii noştri care pleacă în exterior au nevoie de o pregătire corectă şi concretă. Fişa postului unui consilier economic s-a schimbat, din păcate oamenii au rămas aceiaşi. La unii există apetit pentru a se perfecţiona, la alţii inerţia este o dominantă şi în viaţa profesională. Trebuie să ne mulţumim cu aceiaşi oameni pe care îi avem de mai mulţi ani, dar pe care trebuie să îi învăţăm să cânte o partitură nouă, mult mai sofisticată, la mai multe instrumente odată, lucru care din păcate ne creează un mic blocaj mental', a spus Florin Vodiţă.
Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) a organizat, miercuri, conferinţa "Capital autohton: România producătoare - România exportatoare", ca parte a programului său de susţinere a întreprinzătorilor români.
,,Am venit la această dezbatere pentru a vedea cum sunt percepute lipsurile Departamentului de comerţ exterior pentru că, altfel, dintr-un narcisism instituţional aş putea să văd lucrurile roz. Dacă la începutul anilor '90 la modă era dorinţa noastră stringentă de a avea investitori străini, cu orice preţ, cu orice concesie, după aderarea la UE ne-am dat seama că, totuşi, capitalul autohton este cel care îţi oferă o siguranţă mai mare decât investiţia străină care poate pleca oricând. Capitalul autohton este legat de realitatea economiei noastre, a crescut odată cu economia, îi cunoaşte parametrii de funcţionare şi se adaptează mai bine la această realitate. În plus, capitalul autohton poate deveni un factor de presiune constructivă. O presiune constructivă asupra celor care construiesc şi întreţin cadrul legal. Un cadru legal care trebuie să servească economiei şi nu viceversa', a mai spus Florin Vodiţă.
În opinia acestuia, între mediul privat şi mediul guvernamental încrederea este un liant care trebuie amplificat. Mediul guvernamental trebuie, în opinia oficialului MECT, să obţină încrederea că doreşte să servească interesele mediului privat pentru că acesta este motorul economiei.
,,Eu încerc să fac asta în cadrul Consiliului de Export. Consiliul de Export are o vârstă. Dacă acum vreo 10 ani, aveam un un cadru de funcţionare inovativ, în momentul de faţă are nevoie de o actualizare la cerinţele prezentului. Este paradoxal să încercăm să promovăm produse româneşti în străinătate, atâta vreme cât acestea sunt necunoscute în ţară. Este paradoxal că prin Consiliul de Export nu putem organiza acţiuni de promovare a exportului în ţară, la târgurile internaţionale. La Departamentul de Comerţ Exterior avem o carenţă. Noi ştim ce dorim să oferim însă nu cuantificăm exact ceea ce şi-ar dori şi potenţialii investitori', apreciază Vodiţă.
În ceea ce priveşte exportul românesc pe pieţele extracomunitare, oficialul MECT afirmă că aceste pieţe nu au fost pierdute, ele fiind abandonate la un moment dat. Strategia MECT are în vedere o reorientare către pieţele din sfera de influenţă a Rusiei în momentul în care situaţia politică şi strategică se va linişti. Prin aceste pieţe, exportatorii români vor putea reintra şi pe piaţa Rusiei. AGERPRES/(AS - autor: Carmen Marinescu, editor: Mariana Nica)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.