Bucureşti, 6 mai /Agerpres/ - Comisia Europeană a observat gradul de birocraţie pe fonduri europene şi a cerut Ministerului Fondurilor Europene adoptarea unor proceduri de cost simplificate, pe anumite programe operaţionale, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica.

"Suntem într-un blocaj în sensul în care Comisia Europeană vede foarte bine şi observă că gradul de birocraţie pe fonduri europene a ajuns la un nivel foarte înalt. Solicitările din partea lor în ce priveşte derularea anumitor programe operaţionale din 2014-2020 sunt în sensul de a adopta nişte proceduri de cost simplificate astfel încât, pentru anumite categorii de cheltuieli pe care le avem foarte bine definite, să nu mai fie necesară prezentarea tuturor acelor documente de suport care face ca un decont pentru o conferinţă de presă să fie reprezentat de 2-3 bibliorafturi", a spus Nica.

El a mai vorbit despre sistemul informatic la care lucrează împreună cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, prin care beneficiarii Programului Operaţional Capital Uman şi Programului Operaţional Competitivitate vor putea depune online cererile de finanţare, despre absorbţia pe actualul şi următorul cadru financiar, problemele din administraţia publică în ceea ce înseamnă bani europeni şi declaraţiile de cheltuieli ce urmează să fie transmite în a doua parte a anului.

AGERPRES: Având în vedere proiectul de lege privind decontarea din fonduri europene a proiectelor finanţate din surse naţionale în sectorul de apă/apă uzată, mai există un demers asemănător şi în alte domenii?

Marius Nica: Comisia Europeană a ridicat un semn de întrebare legat de situaţia din statele membre care prezintă un grad scăzut de absorbţie. Este vorba despre un număr de opt state membre, printre care se află şi România, sens în care, începând cu luna ianuarie a acestui an, a fost creat un nou grup de lucru şi un plan de acţiuni care vizează demersuri pe care statele membre le pot întreprinde astfel încât să recupereze acest decalaj în procesul de absorbţie a fondurilor europene. Una dintre aceste priorităţi o reprezintă şi proiectele acestea retrospective care au fost derulate din alte surse de finanţare, vorbim de bugetul de stat sau împrumuturi contractate de către beneficiari, şi pe care acum le putem trece pe partea de fonduri europene spre a le deconta de la Comisie. Nu este un proces simplu, pentru că acest demers presupune verificare, în primul rând, a tuturor procedurilor de achiziţie publică pentru a se încadra în tipul de cheltuieli eligibile pe care Comisia le poate deconta. Suntem în proces de verificare a acestor investiţii. Am identificat atât pentru sectorul de mediu cât şi pentru cel de transporturi. Avem la ora actuală un portofoliu de proiecte de aproximativ un miliard euro, respectiv 800 milioane de euro pe partea de transporturi şi aproximativ 300 milioane euro pe partea de mediu. Aceste tipuri de proiecte investiţii au fost trimise la Comisia Europeană. Au existat discuţii tehnice preliminare la sfârşitul lunii trecute. Suntem într-un stadiu avansat cu analiza tehnică şi procedurală a acestor tipuri de investiţii.

AGERPRES: Sumele vehiculate de dumneavoastră reprezintă valoarea proiectelor sau partea care se decontează?

Marius Nica: Vorbim de sume care vor fi decontate integral, dar putem să avem o imagine a acest sume pe care le vom de conta după ce finalizăm procedurile de verificare a achiziţiilor publice şi a aspectelor tehnice.

AGERPRES: Într-o declaraţie recentă de-a dumneavoastră spuneaţi că vreţi să atingeţi 80% absorbţie a fondurilor europene, iar domnul Teodorovici anterior spunea că vrea să depăşească acest prag. Credeţi că atingeţi acest nivel? Acum ne aflăm în jurul a 50%.

Marius Nica: A fost un optimism moderat acel 60-80%, dar este foarte important să definim la ce ne referim când spunem proces de absorbţie. Sunt diferite tipuri de raportare şi fiecare prezintă acel instrument care pare mai convenabil. Eu, când vorbesc de absorbţie, mă refer la sume efectiv rambursate de către Comisia Europeană.

AGERPRES: Verificând documentele postate pe site-ul instituţiei pe care o conduceţi, absorbţia curentă reprezintă declaraţiile de cheltuieli transmise la CE...

Marius Nica: Există practic trei tipuri de raportări, respectiv sume pe care Comisia le-a rambursat României, sume care se află în prezent la Comisie şi care urmează să le ramburseze României, şi sume pe care noi le-am plătit către beneficiar şi urmează să le trimitem la Comisie. Fireşte, cea mai mare sumă se regăseşte la ce am plătit către beneficiar şi cel mai mic procent, puţin sub 50%, reprezintă sume pe care Comisia le-a rambursat. Când am dat procentul de 60-80% m-am referit la sumele rambursate de către CE. Având în vedere că 31 decembrie 2015 este data până la care beneficiarii pot efectua plăţi, aceste facturi putând fi aduse la autorităţile de management, organismele intermediare inclusiv anul viitor, probabil că o imagine a absorbţiei, un procent, nu îl vom avea decât anul viitor.

AGERPRES: Când trimiteţi declaraţiile de cheltuieli la Comisia Europeană pe POS DRU şi POS CCE?

Marius Nica: Pe POS DRU din luna decembrie nu s-au mai trimis plăţi către Comisia Europeană. Avem un plan de măsuri agreat cu Comisia pe care trebuie să-l implementăm. Acest plan urmează să fie verificat de autoritatea de audit, după care Comisia Europeană are posibilitatea de a veni în control sau să se bazeze pe raportul de control al autorităţii de audit. Estimăm un termen realist, undeva în luna iunie spre sfârşit, poate chiar în prima parte a lunii iulie, să vină Comisia Europeană să verifice îmbunătăţirile pe care le-am produs noi în sistemul de management şi control. Pe POS CCE avem trei axe întrerupte. Pe celelalte axe putem trimite declaraţiile la Comisie. Pentru aceste 3 axe s-a întocmit planul de măsuri. Săptămâna trecută s-a discutat cu reprezentanţii Comisiei Europene. Tot în a doua parte a anului vom putem trimite şi aceste declaraţii. Şi POS Mediu are anumite întreruperi pe anumite axe, pe acelaşi grafic, undeva în a doua parte a anului estimăm că vom trimite declaraţii de cheltuieli.

AGERPRES: Ministerul pe care îl conduceţi lucra cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale la un sistem informatic pentru depunerea documentelor online de către beneficiari. În ce stadiu se află?

Marius Nica: Este un demers care reprezintă unul dintre obiectivele mele în acest mandat. Vorbim în special de Programul Operaţional Capital Uman şi Programul Operaţional Competitivitate, unde îmi doresc ca noile ghiduri pe care le vom lansa şi depunerile de proiecte, care se vor realiza undeva în a doua parte a lunii iunie, tot acest proces ce priveşte depunerea cererilor de finanţare, evaluarea, contractarea şi implementarea proiectului, inclusiv circuitul financiar, să se deruleze electronic. Este un proces de simplificare atât pentru noi cât şi pentru beneficiari. Este unul dintre dezideratele acestui mandat.

AGERPRES: Credeţi că pe noul cadru financiar reuşim să atragem nişte bani anul acesta?

Marius Nica: Avem pe Programul Operaţional Capital Uman o sumă de aproximativ 212 milioane euro pe care doar anul acesta o putem contracta. Nu înseamnă că trebuie să şi cheltuim, deşi ne dorim acest lucru. Trebuie să le contractăm pentru a nu le pierde. Cu siguranţă în luna iunie, a doua parte a lunii, vom avea lansate ghidurile astfel încât până la sfârşitul anului să contractăm această sumă. La fel, pe Programul Operaţional Competitivitate nu avem o sumă efectivă cuantificată pe care o pierdem, dar, la fel, cererile de finanţare vor putea fi depuse în a doua parte acestui an. Avem Programul Operaţional Infrastructură Mare unde mai avem câteva condiţionalităţi de îndeplinit pe sectorul de apă şi pe cel de transporturi astfel încât să avem aprobat acest proiect. Ştiu că Programul Operaţional Regional mai are foarte puţine elemente de clarificat şi în perioada imediat următoare va fi aprobat. Programul Operaţional pentru Sprijinul Persoanelor Defavorizate este în derulare şi produce absorbţie în perioada aceasta.

AGERPRES: Pe partea de legislaţie, ce pregătiţi în perioada următoare?

Marius Nica: Săptămâna aceasta venim cu un memorandum în Guvern astfel încât la gradul de implementare pe POS DRU să atingem dezideratul să ajungem la 80%. Asta înseamnă că vom acorda posibilitatea de a se prelungi perioadele de implementare a proiectului, rămânând în calendarul asumat - 31 decembrie 2015. Au existat foarte multe motive care ne sunt imputabile şi nouă, ca structuri ale fondurilor europene, vorbesc de minister, autorităţi de management, organisme intermediare, sunt motive care ţin de beneficiar, fiind un număr foarte mare. Am găsit această soluţie de a extinde perioada de implementare. Ea rămâne până la finalul anului, dar erau anumite proiecte care se terminau în iunie şi indicatorii nu erau îndepliniţi.

Suntem într-un blocaj în sensul în care Comisia Europeană vede foarte bine şi observă că gradul de birocraţie pe fonduri europene a ajuns la un nivel foarte înalt. Solicitările din partea lor în ce priveşte derularea anumitor programe operaţionale din 2014-2020 sunt în sensul de a adopta nişte proceduri de cost simplificate, astfel încât, pentru anumite categorii de cheltuieli pe care le avem foarte bine definite, să nu mai fie necesară prezentarea tuturor acelor documente de suport care face ca un decont pentru o conferinţă de presă să fie reprezentat de 2-3 bibliorafturi. Este o solicitare din partea Comisiei de a simplifica aceste tipuri de cheltuieli care nu au un procent foarte mare în indicele de corupţie, în fraudarea bugetului UE. Atunci, noi trebuie să găsim mecanismul acesta pentru anumite tipuri de cheltuieli.

Pe partea română avem problema din administraţie, unde, pe fondul luptei împotriva corupţiei, pe care o consider normală, chiar dacă mie la fonduri europene îmi produce un minus, pentru că acele sume sunt dezangajate până la terminarea verificărilor, intervine teama funcţionarului public de a-şi asuma semnătura pe anumite document financiare fără a vedea acel noian foarte mare de documente. Între viziunea Comisiei şi realitatea din administraţia publică din România avem de manageriat astfel încât să găsim mecanismul acesta de balansare, să simplific viaţa beneficiarilor şi să ofer siguranţa celor din administraţia publică că pot semna acele documente fără să vadă acele 3-5 bibliorafturi în spate. Este principala provocare pe care o văd pentru perioada viitoare de programare. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bărbuţă, editor: Nicoleta Gherasi)