INTERVIU Antonescu (RATB): În aprilie vom scoate pe traseu un nou tramvai Bucur LF realizat la uzina proprie

 •  Economie
3875 afişări

Regia Autonomă de Transport București (RATB) intenționează să demareze în 2015, cu sprijinul Primăriei Capitalei, o licitație pentru achiziționarea unui număr de 500 de autobuze, să fabrice în uzina proprie cel puțin 10 tramvaie și să modernizeze alte 10 pentru îmbunătățirea transportului public din București, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES directorul general al regiei, Vincențiu Daniel Antonescu.

366bfe9f-addb-485a-b534-e26a94c9a005

Foto: (c) Radu TUȚĂ / AGERPRES FOTO

Asigurarea resurselor financiare reprezintă principala problemă cu care se confruntă regia la ora actuală, însă concretizarea proiectului privind transformarea regiei în societatea comercială ar permite atragerea de fonduri europene pentru dezvoltare și investiții, consideră șeful RATB.

Acesta a mai vorbit în interviu despre proiectele regiei în 2015, despre necesitatea majorării tarifelor de călătorie, precum și despre posibilitatea introducerii unui sistem limitat de gratuitate pentru pensionari.

Directorul general al RATB afirmă că mijloacele de transport în comun care sunt în circulație nu prezintă niciun pericol pentru siguranța călătorilor, iar sănătatea conducătorilor auto este atent monitorizată.

AGERPRES: Cum arată în 2015 a patra rețea de transport public din Europa și cât de sigur mai este pentru bucureșteni transportul cu mijloacele RATB despre care știm că au un grad de uzură între 60 și 90%?
Vincențiu Daniel Antonescu: RATB este cel mai mare operator de transport public din România și sperăm să și rămânem astfel. Zilnic înregistrăm în medie două milioane de călătorii. În prezent, parcul nostru circulant este format din 287 de tramvaie, 767 de autobuze și 186 de troleibuze.

Toate acestea deservesc un număr de 146 de linii, respectiv 23 de linii de tramvai, 17 de troleibuz și 116 de autobuz. Întreținerea vehiculelor de transport public se realizează în 20 de unități RATB compuse din 8 depouri de tramvaie, 3 depouri de troleibuze și un depou mixt, iar pentru reparațiile de întreținere și chiar pentru producție avem uzina de reparații care este a noastră. Avem trasee de zi și trasee de noapte, dar și liniile preorășenești pe care le asigurăm și pe care dorim să le extindem.

În legătură cu siguranța transportului cu mijloacele RATB vă asigur că toate mijloacele de transport care sunt în circulație nu prezintă niciun pericol pentru siguranța călătorilor. Nu negăm însă apariția unor defecte, însă aceste defecte sunt semnalate de conducătorii auto, în vederea remedierii. Noi nu ținem în circulație vehicule care reprezintă un potențial pericol pentru călători. Ținem foarte mult și la sănătatea conducătorilor auto care fac obligatoriu controale periodice și sunt atent monitorizați.

AGERPRES: Ce considerați că ar trebui făcut pentru a-i determina pe bucureșteni să renunțe la mașina personală în favoarea transportului public, în condițiile în care ne confruntăm cu întârzieri, aglomerație, dar și cu lipsa curățeniei în unele mijloace de transport în comun?
Vincențiu Daniel Antonescu: Cu sprijinul partenerilor noștri din Consiliul General și al Primăriei București ne-ar fi de un real folos multiplicarea benzilor unice pentru transportul public, care pe anumite bulevarde sunt deja implementate. De asemenea, ar fi nevoie și de o sincronizare a semafoarelor astfel încât vehiculele RATB să aibă prioritate în intersecții.

Ne-ar ajuta foarte mult, tot cu sprijinul Consiliului General, construcția unor parcări la capete de linie, respectiv pe Autostrada București-Pitești, capăt de linie spre Militari, pe Autostrada București-Constanța, capăt de linie înspre Titan sau capătul liniei 21. Acolo ar putea exista pe viitor niște parcări pentru cei care tranzitează Capitala, dar și pentru bucureșteni, astfel încât aceștia să își poată lăsa mașina și să circule cu mijloacele de transport în comun, așa cum am văzut și cum se întâmplă în alte țări. Cred că așa am atinge și un alt aspect: cel legat de reducerea poluării. Reducând sursa de poluare, toți bucureștenii și cei care tranzitează Capitala ar avea șansa la un mediu mai curat.

AGERPRES: Cât de fezabile sunt astfel de proiecte pentru 2015?
Vincențiu Daniel Antonescu: Noi am trimis note de fundamentare către Primărie, care încearcă să vină în întâmpinarea noastră. Cred că un posibil start pentru aceste proiecte ar putea fi anul 2015.

AGERPRES: Care este strategia regiei pentru îmbunătățirea transportului public de suprafață și ce planuri de investiții aveți pentru 2015?
Vincențiu Daniel Antonescu: Planul total de investiții pentru anul 2015 depășește 366 de milioane de lei, dar aș începe cu subvenția planificată de la bugetul local care însumează 600 de milioane de lei. Aceste sume sunt necesare pentru acoperirea diferenței între costurile și veniturile operatorului de transport public de persoane.

Noi am luat în calcul pentru investiții de la bugetul local suma de 360 de milioane de lei pentru fabricarea unor mijloace de transport, respectiv pentru un număr de 10 tramvaie Bucur LF (Low Floor), modernizarea altor 10 tramvaie și fabricarea unui prototip tot LF, dar cu podea coborâtă în proporție de 80%. Toate acestea sunt proiecte care se vor realiza la uzina noastră de reparații.

AGERPRES: Cum arată parcul circulant al regiei? Din câte știu parcul de tramvaie ar trebui înlocuit aproape în totalitate, cel de troleibuze, cel puțin jumătate, iar pe partea de autobuze câteva sute stau "pe butuci" din lipsa pieselor de schimb.
Vincențiu Daniel Antonescu: Pentru 2015, la capitolul investiții avem prevăzută demararea unei licitații pentru achiziționarea unui număr de 500 de autobuze pe un program multinațional de patru ani. Autobuzele pe care le avem cumpărate în anii 2006-2007 au îmbătrânit și în jur de 200 nu mai pot fi scoase pe traseu. Nu sunt probleme grave care necesită investiții majore ci doar de genul: lipsa unor curele care au cedat sau a unor radiatoare care au crăpat, elemente de caroserie și componente mecanice.

Cred că dacă am avea în jur de 900 de autobuze pe traseu, adică un plus de 100 de autobuze față de ceea ce avem acum, ar fi suficient. Parcul nostru este de 1.000 de autobuze și dacă le-am putea scoate pe toate pe traseu cred că oamenii și-ar lăsa mașinile acasă.

AGERPRES: Ce proiecte de viitor aveți strict pentru parcul de autobuze?
Vincențiu Daniel Antonescu: Din 15 martie vor intra în teste pe o linie două autobuze electrice provenite de la o firmă din China, iar ulterior un alt autobuz, tot în testare, de la un furnizor din Cehia. Vrem să vedem cum funcționează și să vedem și feedback-ul din partea călătorilor. Un astfel de autobuz are un preț dublu, dacă nu chiar triplu, față de unul normal, costă peste 400.000 de euro, însă întreținerea lui este mai puțin costisitoare și ar rezolva și problema poluării. Acumulatorii sunt, de asemenea, ceva mai scumpi, între 50.000 și 60.000 de euro, însă pot fi schimbați doar anumiți elemenți, anumite celule, nu în totalitate.

Traficul din București are un specific anume și de aceea trebuie să le testăm, să vedem cât sunt de fiabile. Cred că trebuie să flexibilizăm programul de circulație și să ne adaptăm în funcție de ceea ce se întâmplă în stradă. Cel puțin pe zona centrală a Capitalei, vrem să intrăm cu un sistem de transport electric.

Sunt anumite trasee care pot fi optimizate, unele la care ar trebui să renunțăm și altele pe care ar trebui să le creăm. Trebuie să ne gândim și la achiziția unor minibusuri, care pot pătrunde pe străduțe mai mici pentru că avem deja companii private care ne fac concurență pe liniile preorășenești, dar care intră destul de mult și în oraș.

De asemenea, suntem în discuție cu operatorii de telefonie mobilă pentru introducerea Wi-Fi cel puțin pe liniile care merg către centrele universitare, precum și montarea de camere de supraveghere pentru mai multă siguranță în rândul pasagerilor.

AGERPRES: Ce ne puteți spune despre parcul de tramvaie?
Vincențiu Daniel Antonescu: Într-adevăr, vechimea parcului de tramvaie își spune cuvântul și este nevoie de intervenția celor din uzina de reparații, care reușesc să le resusciteze. Cred că este foarte important ca în viitoarea transformare a regiei uzina să rămână a noastră pentru că fără oamenii de acolo nu am putea să rulăm parcul existent. Uzina are acum 950 de angajați, deși au lucrat chiar și 3.000 de oameni.

La ora actuală circulă pe trasee 280 de tramvaie. Și aici avem un program multianual pe 4 ani în care ne-am propus să producem 55 de tramvaie, ceea ce ar însemna o reactualizare a parcului de tramvaie plus modernizările.

Nu aș vrea să greșesc, dar cred că în aprilie vom scoate pe traseu un nou tramvai Bucur LF. Tramvaiul revine foarte puternic în circulație în multe orașe europene și este foarte important că tinerii agreează deplasarea cu tramvaiul. Au devenit mai atractive, cu un design futurist. Cred că tramvaiul își pune amprenta pe o capitală și trebuie să fie reprezentativ.

Foto: (c) Radu TUȚĂ / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Pe partea de troleibuze, care sunt proiectele regiei?
Vincențiu Daniel Antonescu: Circulăm cu 186 de troleibuze și, din păcate, și aici durata de viață este depășită. Mai reparăm și aici ce putem. Nu avem în plan să achiziționăm troleibuze, dar avem un studiu pentru modernizarea lor la uzină.

AGERPRES: Ce încasări a avut regia în anul 2014 și cum arată bugetul pentru 2015?
Vincențiu Daniel Antonescu: Totalul veniturilor proprii în anul 2014 a fost de 357,6 milioane lei, iar acestea au fost constituite din vânzarea titlurilor de călătorie, circa 163,5 milioane lei, din publicitate și închirieri spații sau utilaje, segmente care reprezintă o sumă importantă de venituri pentru noi, respectiv 5,95 milioane lei, iar din alte venituri în jur de 188,18 milioane lei.

Cred că publicitatea poate fi făcută să funcționeze mai agresiv pentru că sunt foarte multe linii care vin din centru și pleacă către marile rețele comerciale, către mall-uri și există deschidere din partea comercianților de a mediatiza produsele și serviciile pe care le vând. În afară de publicitatea de pe mijloacele de transport în comun mai este și partea de stâlpi, pe care o putem închiria pentru bannere. Pe stații, avem însă o problemă pentru că ele sunt ale Primăriei, noi le avem doar în administrare. Însă ar putea reprezenta o nouă sursă de venit, dacă ar fi în totalitate ale noastre. Deocamdată suntem în discuții.

Un alt proiect care ne-ar ajuta foarte mult este legat de validarea titlurilor de călătorie pe partea de refugii la tramvaie. Este unul de viitor. Dacă refugiile ar fi ale Regiei, am putea gândi și o altă modalitate de validare: accesul pe refugiu să se realizeze prin turnicheți, pe baza unui validator. Practic, atunci când călătorul este pe refugiu are călătoria deja validată când vine tramvaiul.

De asemenea, suntem în tratative avansate cu companii de carduri și cu bănci pentru introducerea unui sistem revoluționar în București, implementat deja în Cluj. Este vorba de cardul de credit pe care îl avem cu toții, dar este unul contactless, și care îi permite călătorului să își valideze călătoria într-un mod foarte rapid, fără a-l mai scoate din buzunar, ci atunci când trece pe lângă stâlpul special conceput pentru plata contactless.

AGERPRES: Cu câte bănci sunteți în discuții pentru implementarea acestui proiect?
Vincențiu Daniel Antonescu: În momentul de față cu două bănci. Mari și importante. Suntem în discuții avansate, interesul este foarte ridicat și din partea băncilor nu doar din partea noastră și probabil că se va întâmpla acest lucru, undeva în mijlocul verii. Pentru noi ar fi un beneficiu pentru că avem foarte mulți călători frauduloși.

AGERPRES: Din informațiile deținute, 75% dintre călători nu plătesc călătoria, iar 98% dintre aceștia fac frecvent acest lucru. Sunt reale aceste cifre?
Vincențiu Daniel Antonescu: Da, într-adevăr, avem un procent ridicat de călători care nu plătesc călătoria, iar toate acestea se regăsesc și în neputința noastră de a oferi un transport civilizat pentru că din 100% avem un procent mic de călători plătitori și pe aceștia îi mai și înghesuim în mijloacele de transport. Este clar că o să apară nemulțumiri din rândul celor care sunt călători corecți.

Consider că, dacă am reuși să gestionăm problema validărilor, cu siguranță și mijloacele de transport în comun ar avea un anumit grad de fluență, ceea ce ar duce și la un grad de mulțumire din partea călătorilor și de atragere a lor către acest tip de transport.

AGERPRES: Dacă tot vorbim de gradul de mulțumire a călătorilor, când ar putea fi pus în aplicare proiectul panourilor orare în stațiile de autobuz sau de tramvai?
Vincențiu Daniel Antonescu: Și pentru acest proiect am trimis o notă de fundamentare către Primăria Municipiului București și există speranța de implementare, dar probabil se va începe cu zonele centrale ale Bucureștiului. După mine, cred că sunt trei factori importanți ca totul să se întâmple așa cum ne dorim și cei trei factori suntem noi, Consiliul General și călătorii până la urmă.

Dacă noi, ca și persoane fizice, ca șoferi, vom încălca mereu liniile dedicate ale RATB, vom produce clar întârzieri ale mijloacelor de transport în comun. De asemenea, sunt foarte multe cazuri de parcări neregulamentare care blochează mijloacele de transport public și accesul la calea de rulare. Sunt întârzieri care contează. De aceea trebuie sa ne sincronizăm toți trei. Nu este vorba doar de un efort susținut, doar al Primăriei sau al RATB. Trebuie să fim toți corecți, dacă ne dorim ceva, inclusiv ceilalți participanți la trafic.

AGERPRES: Pe câte trasee cu cale liberă pot circula mijloacele RATB în 2015?
Vincențiu Daniel Antonescu: În afară de tramvaie, gen metrou ușor, sunt câteva linii de autobuze, vreo trei sau patru trasee, dar ar mai fi nevoie. Ne-ar ajuta foarte mult și intervenția Poliției rutiere sau a Poliției locale pentru că sunt niște benzi dedicate doar pentru autobuze, dar nu se respectă și unele au fost ușor avariate, iar stâlpișorii de delimitare nu mai există.

AGERPRES: Prețul biletelor de călătorie a rămas neschimbat din anul 2008. Credeți că 1,3 lei pentru o călătorie reflectă ceea ce oferă în prezent RATB? Se impune o majorare a tarifului de călătorie în 2015?
Vincențiu Daniel Antonescu: Cred că din punct de vedere social ar fi mai bine ca acest preț să rămână pe loc sau transportul în comun să fie gratuit, de ce nu? Însă din punct de vedere economic, noi nu mai reușim să ne acoperim aceste cheltuieli.

Din 2008 au crescut costurile cu carburanții, au crescut și costurile salariale dar și TVA. Încercăm să ținem un echilibru și pe partea salarială pentru că noi nu am intervenit în jos cum s-a întâmplat în alte ramuri ale economiei. Am păstrat oamenii pe aceleași salarii.

Un bilet de călătorie a rămas tot la un preț de 1,3 lei, și, repet, pentru cei care își validează biletul de călătorie. Eu cred că o ajustare la 1,8 lei sau 2 lei pe o călătorie ar putea să ne mai resusciteze pe partea de încasări.

AGERPRES: Ați făcut o solicitare către Consiliul General în acest sens?
Vincențiu Daniel Antonescu: Da! Și suntem în tratative. Așteptăm un semnal pozitiv din partea lor.

AGERPRES: Veți oferi în continuare gratuitate pensionarilor pe partea de transport?
Vincențiu Daniel Antonescu: Consider că o formă de gratuitate trebuie să existe, însă sub o formă un pic controlată. Aș restricționa la un interval orar, să zicem 9,00—15,00, pentru că, până în ora 9,00, majoritatea oamenilor activi pleacă la muncă și mă gândesc că pentru cei care s-au retras din activitate este suficient timp să își rezolve problemele.

De asemenea, mă gândesc la acordarea unor carduri de călătorie deoarece în prezent nu știm câți pensionari transportăm, pentru că ei circulă acum în baza talonului. În primul rând, dacă vom introduce aceste carduri vom ști exact câți călători pensionari avem, iar în al doilea rând am putea oferi această gratuitate sub formă de 90 de călătorii, în intervalul orar stabilit și dacă îl depășesc vor plăti suplimentar. În niciun caz nu ne gândim să le luăm acest drept.

AGERPRES: RATB a achitat integral datoriile către Metrorex. Când va fi redeveni funcțional sistemul comun de taxare RATB-Metrorex?
Vincențiu Daniel Antonescu: Ne-am achitat toate datoriile față de Metrorex și acum suntem în negocieri, suntem la a doua întrevedere. Am venit și noi cu un draft de contract prin care le solicităm ca serviciul pe care îl prestăm să fie contra unui comision. Rămâne doar să ne înțelegem. Cred că se va reporni, cel mai probabil, spre sfârșitul lunii martie. Este până la urmă și un gest de imagine pentru cele două societăți față de călători.

AGERPRES: Primăria Capitalei încearcă de câțiva ani transformarea regiei în societate comercială pentru că statutul de regie autonomă nu vă permite să accesați fonduri europene. Ce presupune acest lucru, ce avantaje vedeți și când estimați că se va întâmpla?
Vincențiu Daniel Antonescu: Suntem în faza întocmirii drafturilor de statut și a celor privind contractele de servicii publice pe care va trebui să le încheiem cu Primăria Capitalei fără de care nu am putea să asigurăm transportul de pasageri. Transformarea regiei în societate comercială este legată de aceste contracte de servicii publice de transport.

Trebuie să precizez că transformarea regiei în societate comercială nu înseamnă restructurare de personal. Dimpotrivă, este posibil să facem angajări. Acum avem un număr de 10.625 de angajați, dar avem personal subdimensionat pe anumite departamente. Totul depinde însă de viziunea pe care o avem noi, dar și de cei din Primăria Capitalei.

AGERPRES: La ora actuală se vehiculează mai multe scenarii, respectiv transformarea într-o singură societate comercială sau în mai multe societăți...
Vincențiu Daniel Antonescu: Da, sunt mai multe scenarii, dar în prima etapă cred că varianta cea mai corectă ar fi ca noua societate să rămână în continuare cu un acționar unic, respectiv Primăria Capitalei și abia după 4-5 ani, dacă există și alte variante de finanțare și de susținere să ne gândim la un alt scenariu.

În aceste condiții, dacă Primăria ar fi acționar unic, am putea atrage și noi fonduri europene și ar reprezenta o gură de oxigen care ne-ar ajuta foarte mult la producția de tramvaie, la modernizarea și repararea parcului actual. Vom avea un alt grad de libertate. Evident că a fost făcut un studiu și se pare că aceasta este cea mai bună variantă: transformarea regiei într-o societate comercială cu acționar unic, Primăria Capitalei.

AGERPRES: Credeți că se va întâmpla acest lucru în 2015?
Vincențiu Daniel Antonescu: Este un target. Este cu "trebuie" să începem anul acesta. Dacă nu ne transformăm în societate, există riscul, într-o variantă pesimistă, ca în 2019 să rămânem doar cu tramvaie și troleibuze, dar există și posibilitatea să pierdem chiar și această parte de transport electric. Cred că ar fi păcat pentru că vom pierde peste 140 de ani de istorie și de tradiție până la urmă, dar vom avea și o problemă socială și economică.

AGERPRES: Autobuzele liniei turistice 'Bucharest City Tour' vor circula și în 2015?
Vincențiu Daniel Antonescu: Da, bineînțeles și sperăm să avem și o lansare mai în forță anul acesta. Ne gândim să păstrăm traseul actual și să mai introducem un alt traseu în care să includem și alte obiective de interes.

AGERPRES: Ce nemulțumiri au la ora actuală angajații regiei?
Vincențiu Daniel Antonescu: Ne-au reproșat că salariile nu s-au majorat din 2009, dar am încercat să le explicăm că traversând perioada grea pe care am traversat-o, nu doar noi ci toată Europa, este OK că nu s-a umblat în minus la salarii și nici nu s-au dat oameni afară. Ținem pasul cu tot ceea ce se poate face legal.

AGERPRES: La cât se ridică un salariu mediu în RATB?
Vincențiu Daniel Antonescu: Salariu mediu brut este de 2.800 de lei, iar salariul net undeva la 2.200 de lei.

AGERPRES: Aveți un exemplu, un oraș european, care ar putea fi un model și pentru București, în ceea ce privește transportul public de persoane?
Vincențiu Daniel Antonescu: Madrid. Este o metropolă cu puncte de mobilitate și de interconectare foarte bine puse la punct. Cobori din autobuz și poți să te urci foarte ușor și rapid în metrou sau într-un tren de suprafață. Îi ajută și faptul că au bulevarde foarte largi, patru benzi de dus și patru de întors. Au benzi de circulație care sunt ale lor, ale societății de transport, și dacă faci imprudența să circuli pe ele, apare de undeva un echipaj de poliție, care te îndrumă pe coridorul corect. Poliția se implică și municipalitatea se implică foarte mult.

De asemenea, la Praga am văzut cum de la metrou urci direct în stația de autobuz. Este un lucru foarte bun. Fie că este iarnă sau vară, călătorul a ieșit din stație și a intrat în stație. Cred că este realizabil și la noi. Este doar o chestie de voință, iar statul ar trebui să fie un pic mai curajos. Cred că trebuie ca toate cele trei părți despre care vorbeam: Consiliul General, RATB și călătorii să se implice într-un astfel de proiect.

AGERPRES/(A — autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Economie

Cele mai citite din Economie

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres