COD PORTOCALIU: 07-06-2025 ora 10 Intre 7 și 8 iunie, intervalul orar 12-21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate, disconfort termic accentuat, caniculă
Bucureşti, 11 feb /Agerpres/ - Sumele obţinute din eventuala vânzare a Palatului Telefoanelor, dar şi de pe urma altor clădiri din patrimoniul naţional, ar trebui să rămână în România pentru investiţii şi crearea de noi locuri de muncă, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul pentru Societatea Informaţională, Sorin Grindeanu.
"Statul român, în principiu, poate să-şi exercite dreptul de preempţiune din punct de vedere legal nu doar în ceea ce priveşte Palatul Telefoanelor, ci pe orice imobil care face parte din patrimoniul naţional (...) Dacă statul român sau Guvernul îşi declină acest drept, se poate merge către autorităţile locale, în cazul de care aminteaţi dvs. (vânzarea Palatului Telefoanelor - n. r.), Primăria Municipiului Bucureşti (...) Îmi doresc (...) ca toate aceste venituri care s-ar câştiga din valorificarea unor proprietăţi imobiliare să rămână în România, să poată fi utilizate pentru creşterea competitivităţii acestei companii (Telekom România - n. r.), unde statul român deţine 46%, şi pentru crearea de noi locuri de muncă. Am solicitat reprezentanţilor noştri din Consiliul de Administraţie să solicite companiei strategia pe care o are - sau dacă nu o are - să o elaboreze, astfel încât aceste condiţii, pe care vi le-am amintit mai devreme, să se îndeplinească. Altfel, doar valorificarea unor anumite proprietăţi imobiliare şi îmbunătăţirea anumitor indici ai acestei companii din vânzarea acestora pe mine nu mă satisface şi nici nu vom fi de acord (...)', a explicat Grindeanu.
Întrebat în ce stadiu se află interesul Telekom de a valorifica Palatul Telefoanelor, ministrul pentru Societatea Informaţională a precizat că, la momentul actual, nu e nimic clar în privinţa ofertei.
"În ceea ce priveşte Palatul Telefoanelor, nu prea a mai fost interes din partea companiei respective. Îmi spuneau colegii noştri din Consiliul de Administraţie că nu s-a mers până la capăt la sfârşitul anului trecut, astfel încât nu a mai fost pe ordinea de zi (...) Ceea ce pot să vă spun în acest moment este că, din informările pe care mi le-au făcut colegii noştri din Consiliul de Administraţie, e că acest proces a părut foarte rapid pe finalul anului trecut, dar lucrurile nu mai par aşa de prioritare. Nu e nimic clar legat de oferta respectivă. Cert este că eu îmi doresc câteva lucruri nu doar vizavi de acest imobil, ci şi faţă de orice alt imobil din ţara noastră, care este gestionat în acest mod. Îmi doresc un proces transparent, astfel încât orice dezvoltator imobiliar să poată să acceseze informaţiile rapid, să poată să facă o ofertă conformă cu realitatea", a adăugat el.
În data de 17 octombrie 2014, s-a finalizat dezbaterea publică privind procesul decizional de exercitare din partea MSI a dreptului de preempţiune al statului cu privire la Palatul Telefoanelor, clădire scoasă la vânzare de Telekom Romania Communications, în proprietatea căreia se află. Nota de analiză tehnică urma să fie prezentată într-una dintre şedinţele de Guvern.
Telekom Romania Communications a informat, pe 24 septembrie 2014, că scoate la vânzare prin licitaţie trei proprietăţi din centrul Bucureştiului, respectiv Palatul Telefoanelor, clădirea Tandem şi proprietatea din strada Matei Millo, preţul de pornire fiind de 21,6 milioane de euro.
Valoarea de piaţă a pachetului este la nivelul altor proprietăţi similare ca dimensiune şi relevanţă şi a fost stabilită de evaluatori independenţi. Tranzacţia urma să fie derulată prin intermediul unei licitaţii, iar câştigătorul să fie entitatea cu cea mai avantajoasă ofertă atât în ceea ce priveşte preţul, cât şi alte condiţii relevante în context.
MSI a atras, atunci, atenţia asupra faptului că, în conformitate cu ordinul ministrului Culturii nr. 2314/2004, imobilul 'Palatul Telefoanelor" se află pe lista monumentelor istorice, iar clădirile monument istoric pot fi vândute numai după permiterea exercitării dreptului de preempţiune al statului român (în cazul în care Ministerul Culturii nu îşi exercită acest drept în termenul prevăzut de legislaţie, acest drept se transferă autorităţii locale), sub sancţiunea nulităţii absolute a vânzării.
Potrivit MSI, printr-o notă trimisă în luna iunie 2014, societatea Romtelecom a informat ministerul cu privire la faptul că Palatul Telefoanelor este clădire monument istoric şi că, după obţinerea aprobării vânzării de la Consiliul de Administraţie al societăţii, Romtelecom are obligaţia de a înştiinţa statul român, prin Ministerul Culturii, asupra intenţiei de vânzare.
Ministerul de resort a menţionat că, în prezent, în imobilul ''Palatul Telefoanelor" sunt în funcţiune echipamente critice de comunicaţii a căror co-locare este deosebit de costisitoare, iar din punct de vedere tehnic necesită măsuri speciale.
Hellenic Telecommunications Organization, OTE, deţine 54,01% din Telekom România. La jumătatea lunii august 2014, Romtelecom şi Cosmote România au anunţat că vor fi reprezentate comercial prin intermediul brandului Telekom România, iar produsele şi serviciile vor fi oferite sub brand-ul 'T'. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică)
"Statul român, în principiu, poate să-şi exercite dreptul de preempţiune din punct de vedere legal nu doar în ceea ce priveşte Palatul Telefoanelor, ci pe orice imobil care face parte din patrimoniul naţional (...) Dacă statul român sau Guvernul îşi declină acest drept, se poate merge către autorităţile locale, în cazul de care aminteaţi dvs. (vânzarea Palatului Telefoanelor - n. r.), Primăria Municipiului Bucureşti (...) Îmi doresc (...) ca toate aceste venituri care s-ar câştiga din valorificarea unor proprietăţi imobiliare să rămână în România, să poată fi utilizate pentru creşterea competitivităţii acestei companii (Telekom România - n. r.), unde statul român deţine 46%, şi pentru crearea de noi locuri de muncă. Am solicitat reprezentanţilor noştri din Consiliul de Administraţie să solicite companiei strategia pe care o are - sau dacă nu o are - să o elaboreze, astfel încât aceste condiţii, pe care vi le-am amintit mai devreme, să se îndeplinească. Altfel, doar valorificarea unor anumite proprietăţi imobiliare şi îmbunătăţirea anumitor indici ai acestei companii din vânzarea acestora pe mine nu mă satisface şi nici nu vom fi de acord (...)', a explicat Grindeanu.
Întrebat în ce stadiu se află interesul Telekom de a valorifica Palatul Telefoanelor, ministrul pentru Societatea Informaţională a precizat că, la momentul actual, nu e nimic clar în privinţa ofertei.
"În ceea ce priveşte Palatul Telefoanelor, nu prea a mai fost interes din partea companiei respective. Îmi spuneau colegii noştri din Consiliul de Administraţie că nu s-a mers până la capăt la sfârşitul anului trecut, astfel încât nu a mai fost pe ordinea de zi (...) Ceea ce pot să vă spun în acest moment este că, din informările pe care mi le-au făcut colegii noştri din Consiliul de Administraţie, e că acest proces a părut foarte rapid pe finalul anului trecut, dar lucrurile nu mai par aşa de prioritare. Nu e nimic clar legat de oferta respectivă. Cert este că eu îmi doresc câteva lucruri nu doar vizavi de acest imobil, ci şi faţă de orice alt imobil din ţara noastră, care este gestionat în acest mod. Îmi doresc un proces transparent, astfel încât orice dezvoltator imobiliar să poată să acceseze informaţiile rapid, să poată să facă o ofertă conformă cu realitatea", a adăugat el.
În data de 17 octombrie 2014, s-a finalizat dezbaterea publică privind procesul decizional de exercitare din partea MSI a dreptului de preempţiune al statului cu privire la Palatul Telefoanelor, clădire scoasă la vânzare de Telekom Romania Communications, în proprietatea căreia se află. Nota de analiză tehnică urma să fie prezentată într-una dintre şedinţele de Guvern.
Telekom Romania Communications a informat, pe 24 septembrie 2014, că scoate la vânzare prin licitaţie trei proprietăţi din centrul Bucureştiului, respectiv Palatul Telefoanelor, clădirea Tandem şi proprietatea din strada Matei Millo, preţul de pornire fiind de 21,6 milioane de euro.
Valoarea de piaţă a pachetului este la nivelul altor proprietăţi similare ca dimensiune şi relevanţă şi a fost stabilită de evaluatori independenţi. Tranzacţia urma să fie derulată prin intermediul unei licitaţii, iar câştigătorul să fie entitatea cu cea mai avantajoasă ofertă atât în ceea ce priveşte preţul, cât şi alte condiţii relevante în context.
MSI a atras, atunci, atenţia asupra faptului că, în conformitate cu ordinul ministrului Culturii nr. 2314/2004, imobilul 'Palatul Telefoanelor" se află pe lista monumentelor istorice, iar clădirile monument istoric pot fi vândute numai după permiterea exercitării dreptului de preempţiune al statului român (în cazul în care Ministerul Culturii nu îşi exercită acest drept în termenul prevăzut de legislaţie, acest drept se transferă autorităţii locale), sub sancţiunea nulităţii absolute a vânzării.
Potrivit MSI, printr-o notă trimisă în luna iunie 2014, societatea Romtelecom a informat ministerul cu privire la faptul că Palatul Telefoanelor este clădire monument istoric şi că, după obţinerea aprobării vânzării de la Consiliul de Administraţie al societăţii, Romtelecom are obligaţia de a înştiinţa statul român, prin Ministerul Culturii, asupra intenţiei de vânzare.
Ministerul de resort a menţionat că, în prezent, în imobilul ''Palatul Telefoanelor" sunt în funcţiune echipamente critice de comunicaţii a căror co-locare este deosebit de costisitoare, iar din punct de vedere tehnic necesită măsuri speciale.
Hellenic Telecommunications Organization, OTE, deţine 54,01% din Telekom România. La jumătatea lunii august 2014, Romtelecom şi Cosmote România au anunţat că vor fi reprezentate comercial prin intermediul brandului Telekom România, iar produsele şi serviciile vor fi oferite sub brand-ul 'T'. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.