Bucureşti, 11 feb /Agerpres/ - Rata de absorbţie a banilor europeni va ajunge până la sfârşitul acestui an la 80%, în condiţiile în care la finalul anului 2014 se situa la 52%, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul pentru Societatea Informaţională, Sorin Grindeanu.

Acesta a vorbit, de asemenea, despre Soarta Palatului Telefoanelor, proiectul Ro-Net, privatizarea Poştei Române, precum şi controversatele legi "Big Brother'.

AGERPRES: Domnule ministru, aţi preluat la finele anului 2014 portofoliul Ministerului pentru Societatea Informaţională, minister-cheie din cadrul aparatului guvernamental. Probabil că aveţi proiecte şi planuri de implementat, iar acestea nu se pot concretiza fără o alocare bugetară importantă şi despre care aş vrea să ne spuneţi câteva cuvinte.
Sorin Grindeanu: Cred că este cea mai mare creştere de buget dintre toate ministerele în 2015. Vorbim despre o creştere de 400 şi ceva la sută /413%, n.r./ faţă de bugetul pe anul 2014. Creşterea se datorează, în primul rând, implementării unui proiect extrem de important pentru noi, şi anume Ro-Net, care, până la finalul acestui an, trebuie nu numai implementat, ci şi absorbite fondurile europene. Este un proiect care duce infrastructura pentru internet de mare viteză în 783 de localităţi din ţara noastră. Ro-Net e un proiect important şi pentru minister, dar cred că şi pentru România. Aceste localităţi au fost alese în urmă cu aproximativ doi ani de pe o listă de 'zone albe', pe care noi o avem în acest moment. Localităţile respective nu reprezintă interes din punct de vedere economic pentru operatorii privaţi şi de aceea statul vine şi aduce aceste facilităţi. Mie mi se pare că e un lucru bun, care, sperăm, să se finalizeze cu bine.

AGERPRES: Practic, spuneaţi că aceste localităţi au fost alese strict după criteriul nerentabilităţii economice stipulat de către companiile de telefonie mobilă...
Sorin Grindeanu: Corect, aveţi absolută dreptate. A existat o listă furnizată, dacă nu mă înşel, de ANCOM /Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, n.r./ de peste 2.000 de localităţi /2.268 localităţi, n.r./, dintre care tot ANCOM a selectat aceste 783 de localităţi. Împreună cu cei care au câştigat această licitaţie, dorim să facem ceea ce vă spuneam mai devreme. E o provocare pentru noi. În acest moment există o anumită întârziere în implementarea acestui proiect, trebuie să vă recunosc acest lucru. În ultima perioadă, noi am 'ars' mai multe perioade, astfel încât să recuperăm timpul pierdut pe parcursul anului trecut, iar la finalul anului să putem să-l implementăm şi să şi absorbim banii europeni, nu puţini... în jur de 100 de milioane de euro.

AGERPRES: Care este situaţia la ora actuală în privinţa ratei de absorbţie a fondurilor europene la minister?
SORIN GRINDEANU: La finalul anului 2014 ne aflam cu rata de absorbţie în jur de 52%, la nivelul ministerului. Cei de la OIPSI /Organismul Intermediar Pentru Societatea Informaţională, n.r./, şi care funcţionează în coordonarea ministerului, în urma evaluărilor pe care le-au făcut stadiilor de implementare a proiectelor până la sfârşitul acestui an, s-au angajat în faţa mea că vor avea 110% rată de absorbţie. Eu le-am spus că ar fi bine să fie măcar 100%, oricum peste media pe care Guvernul şi-a pus-o ca şi ţintă, şi anume 80% stadiu de absorbţie. Sunt convins că vom reuşi să absorbim mai mult de 80%. Ca sumă, asta ar însemna câteva sute de milioane de euro. Gândiţi-vă doar la proiectul Ro-Net cu o sumă în jur de 100 de milioane de euro. Mai avem un proiect extrem de important - Registrul Agricol, care se adresează autorităţilor locale. Şi acolo există o întârziere şi s-au depăşit anumite etape. Sunt şi acolo în jur de 60 de milioane de euro. Altfel, rata de contractare, în acest moment, este de 125%. Dacă reuşim să facem şi absorbţia, sigur că ceea ce şi-au propus colegii de la Organismul Intermediar e o ţintă care stă în picioare.

AGERPRES: Unul dintre subiectele discutate la începutul acestui an a fost legat de plata acelei tranşe către Microsoft, iar ministerul a solicitat instanţei anularea acestei plăţi pe motive întemeiate. Când credeţi că se va rezolva această problemă şi când vor fi viraţi banii către cesionarul de drept?
Sorin Grindeanu: Termenul-limită era 31 octombrie /2014, n.r./. Sigur, eu am preluat mandatul la final de decembrie şi am găsit această situaţie care însemna ceva de tipul următor: pe de o parte, plata acestei rate s-a făcut pe parcursul anului 2013, în sumă de 50 de milioane de lei, apoi pe 2014 alte 50 de milioane de lei, pentru 2015 alte 50 de milioane. Contractul pentru neplata acestei rate /din octombrie 2014, n.r./ prevedea 0,1% pe zi penalităţi pentru orice întârziere. În 19 sau 20 decembrie s-a dat drumul la o anchetă internă şi am găsit motive întemeiate pentru care nu am cerut rezilierea contractului, ci am cerut în instanţă suspendarea contractului. Ca termene de rezolvare, nu ştiu ce să vă spun. Depinde de instanţe. Noi credem că am furnizat date care ne îndreptăţesc să cerem această suspendare. Dacă instanţa va hotărî suspendarea, vom intra într-un cu totul altă logică. Dacă nu, vom face această plată şi cea aferentă anului trecut, şi pentru anul în curs. Cred că cei mai în măsură să ia această decizie sunt cei din instanţe. De aceea, cred că decizia pe care noi ca minister am luat-o şi anume de a înainta instanţei tot ceea ce ţine de istoricul acestui contract, nu cu Microsoft, ci cu resellerii Microsoft, să ducă la suspendarea acestei plăţi.

AGERPRES: Din 31 octombrie, de când era termenul-limită pentru plata unei tranşe şi până la momentul în care solicitat instanţei suspendarea plăţii s-au plătit penalizări?
Sorin Grindeanu: Nu s-au plătit penalizări. Părerea mea este că se putea face mai rapid această întâmpinare în instanţă. Poate că instanţa va hotărî că acest contract poate merge mai departe şi atunci vom plăti. Dacă nu, discutăm de cu totul alte lucruri.

AGERPRES: Belgienii de la bpost au depus o ofertă neangajantă pentru Poşta Română şi Comisia care se ocupă de privatizare a acceptat această ofertă. Când preconizaţi că bpost va înainta oferta angajantă?
Sorin Grindeanu: În acest moment vorbim despre o ofertă neangajantă şi mă bucur că aţi menţionat acest lucru, pentru că văzusem pe parcursul săptămânii trecute că Poşta s-a privatizat şi că, gata, e dată la belgieni. Deocamdată, vorbim despre o ofertă neangajantă care, în această etapă, înseamnă că noi, în speţă Poşta, am acceptat să intrăm în dialog cu cei care au depus această ofertă, considerându-i eligibili şi având forţa necesară să poată să continue procesul de privatizare. În ultimii ani, Compania Naţională Poşta Română şi-a îmbunătăţit tot ceea ce înseamnă cifre de afaceri, profit. Sunt lucruri care, din punctul nostru de vedere, ar însemna un plus ca şi venituri pentru statul român. Dintr-un scadenţar pe care l-am discutat cu conducerea Poştei Române, undeva pe la jumătatea anului am putea vorbi de privatizare, dar numai dacă belgienii de la bpost vor veni cu o ofertă care să fie conform aşteptărilor, conform valorii din acest moment a companiei. În acest moment, intrăm în dialog cu bpost. De aici încolo, sigur că se intră în amănunte şi ei vor avea acces la diverse informaţii, ca bilanţ sau balanţe.

AGERPRES: Vorbeaţi despre aşteptări din partea belgienilor referitoare la ofertă. Care ar fi acelea?
Sorin Grindeanu: Sincer, chiar nu pot să vă spun aşteptările, pentru că ar însemna că aş interveni în ceea ce înseamnă procesul de privatizare. În mod clar, însă, aşteptările noastre faţă de ceea ce a însemnat începutul procesului de privatizare, cu acea celebră listă de companii pe care Guvernul Boc o propunea prin 2011 într-un acord cu FMI, se referă la indicatorii actuali care s-au îmbunătăţit.

AGERPRES: Referitor la datele financiare ale Poştei Române, cum arătau la finele anului trecut şi care sunt previziunile pentru 2015?
Sorin Grindeanu: Din ce mi-au furnizat cei de la Poşta Română, avem un plus de 75 de milioane de lei, ceea ce înseamnă, dacă luăm minusurile istorice din anii 2010, 2011, că pe parcursul anului 2013 şi mai ales în 2014, a existat un punct de inflexiune undeva. În acest moment, intrăm pe o curbă ascendentă, ceea ce ne îndreptăţeşte să spunem aceste lucruri celor care vin cu oferte pentru pachetul majoritar de la Poşta Română. Aş vrea să subliniez că managementul din ultimii ani de la Poşta Română a dus la această inversare a curbei de pe minus pe plus.

AGERPRES: Apropo de datoriile istorice ale Poştei Române, care ar urma să fie convertite în acţiuni. La cât se cifrează acestea?
Sorin Grindeanu: Există aceste datorii istorice acumulate din acea perioadă. Vorbim de câteva sute de milioane, dar toate aceste lucruri au fost negociate şi cu cei de la ANAF /Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, n.r./, şi cu ceilalţi datornici. Există un scadenţar de plăţi, iar toate lucrurile sunt aşezate în acest moment, bazându-ne pe o continuare a acestei linii de profit la Compania Naţională Poşta Română. Pe parcursul anului 2015, din ceea ce mi s-a prezentat de către managementul acestei companii, diversificând oferta către cetăţean, părţi din piaţă care nu au fost atinse până acum de Poşta Română şi servicii care nu au fost făcute, vor aduce venituri importante.

AGERPRES: În ce stadiu se află Strategia Naţională pentru Agenda Digilată 2014-2020?
Sorin Grindeanu: În acest moment suntem în stadiul de avizare. Noi am propus aceasta Strategie Naţională pentru Agenda Digitală 2020 spre dezbatere publică. Suntem în concordanţă cu Strategia pentru Europa Digitală 2020. Ne aflăm pe circuit de avizare şi sper ca, în următoarele săptămâni, să putem să o aprobăm în şedinţa de Guvern. Mai sunt câteva discuţii pe care le avem, dar doar de acord fin cu un singur minister. Sunt extrem de optimist în ceea ce priveşte aprobarea Strategiei Digitale 2020. Aceasta este baza pe care vom construi tot ceea ce înseamnă strategia noastră ca ţară pentru orizontul de aşteptare 2020. Documentul este bazat pe patru piloni ce vor duce, într-un final, la creşteri pe toate sectoarele. În primul rând la o creştere a PIB-ului României, până în 2020, până în jur de 10%. Apoi, crearea unui număr de aproximativ un milion de locuri de muncă, inclusiv în industriile conexe. Comparativ cu ceea ce înseamnă Uniunea Europeană, aproximativ 5-6% dintre români folosesc comerţul electronic spre deosebire de 60-70%, la nivel de Uniune. Jumătate dintre români nu au folosit internetul. Sigur, pentru noi poate pare ciudat. La nivel de Uniune Europeană, procentul celor care utilizează internetul este undeva de peste 95%. Vorbim, de asemenea, de continentul conectat, parte a Strategiei pentru Agenda Digitală Europa 2020, un concept comun. Din punctul meu de vedere nu e de neglijat un alt aspect, respectiv reducerea cheltuielilor bugetare printr-o informatizare, interoperabilitate a tot ce înseamnă baze de date. Operaţiunile online vor conduce la o scădere a costurilor bugetare, la o reducere a birocraţiei şi, până la urmă, la o reducere a numărului persoanelor angajate în sectorul bugetar, deci la o presiune mai mică pe cheltuielile bugetare, fie că vorbim de autorităţile publice centrale, fie că vorbim de autorităţile publice locale.

AGERPRES: Înţeleg că, practic, ţinta este ca, până în anul 2020, România să aibă servicii online în aşa fel încât să nu mai vedem cozi pentru plata taxelor...
Sorin Grindeanu: Şi asta, dar şi toate celelalte lucruri care ţin de exemplu de e-Sănătate, e-Learning sau e-Cultură. De asemenea, semnătura digitală, domeniu în care suntem extrem de în urmă. Semnătura digitală ar simplifica foarte multe alte lucruri care duc la această birocraţie de care ne lovim cu toţii. În martie, cred că putem să lansăm inclusiv ghidurile pe programele 2014-2020, astfel încât să nu se mai piardă ani, cum s-au pierdut în 2007, 2008 şi 2009. Dacă îmi aduc bine aminte, în 2012 rata de absorbţie pe fonduri europene la nivel naţional era de sub 10 procente. S-au pierdut cinci ani doar pe vorbe, iar implementarea efectivă s-a întâmplat în 2012, 2013 şi 2014. De la un procent de 7-8%, sper să nu greşesc, s-a ajuns astăzi la 52%, urmând ca sfârşitul anului 2015 să ne ducă la peste 80%. Nu vrem să mai pierdem timpul. Vrem să lansăm din timp ghidurile şi beneficiarii să ştie la ce ne referim, să poată să-şi facă din timp proiectele, astfel încât să intre cu turaţie maximă încă din prima zi.

AGERPRES: Mai este statul român interesat de Palatul Telefoanelor?
SORIN GRINDEANU: Statul român, în principiu, poate să-şi exercite dreptul de preemţiune din punct de vedere legal, şi nu doar în ceea ce priveşte Palatul Telefoanelor, ci pe orice imobil care face parte din patrimoniul naţional. Conform legii, poate să-şi exercite dreptul de preemţiune prin Ministerul Culturii. Dacă statul român sau Guvernul îşi declină acest drept, se poate merge către autorităţile locale, în cazul de care aminteaţi dvs. Primăria Municipiului Bucureşti. În ceea ce priveşte Palatul Telefoanelor, nu prea a mai fost interes din partea companiei respective /Telekom, n.r./. Îmi spuneau colegii noştri din Consiliul de Administraţie că nu s-a mers până la capăt la sfârşitul anului trecut, astfel încât nu a mai fost pe ordinea de zi. Legea e aceeaşi, adică în momentul în care se spune că se acceptă o ofertă din mediul privat, statul român poate să-şi exercite dreptul de preemţiune la suma respectivă şi are întâietate. Dacă îşi declină acest drept, atunci cei care au făcut această ofertă poate să cumpere. Ceea ce pot să vă spun în acest moment este că, din informările pe care mi le-au făcut colegii noştri din Consiliul de Administraţie, e că acest proces a părut foarte rapid pe finalul anului trecut, dar lucrurile nu mai par aşa de prioritare. Nu e nimic clar legat de oferta respectivă. Cert este că eu îmi doresc câteva lucruri nu doar vizavi de acest imobil, ci şi faţă de orice alt imobil din ţara noastră care este gestionat în acest mod. Îmi doresc un proces transparent, astfel încât orice dezvoltator imobiliar să poată să acceseze informaţiile rapid, să poată să facă o ofertă conformă cu realitatea. Îmi doresc şi altceva, şi anume ca toate aceste venituri care s-ar câştiga din valorificarea unor proprietăţi imobiliare să rămână în România, să poată fi utilizate pentru creşterea competitivităţii acestei companii unde statul român deţine 46% şi pentru crearea de noi locuri de muncă. Am solicitat reprezentanţilor noştri din Consiliul de Administraţie să solicite companiei strategia pe care o au sau dacă nu o au să o elaboreze, astfel încât aceste condiţii, pe care vi le-am amintit mai devreme, să se îndeplinească. Altfel, doar valorificarea unor anumite proprietăţi imobiliare şi îmbunătăţirea anumitor indici ai acestei companii din vânzarea acestora pe mine nu mă satisface şi nici nu vom fi de acord. Orice companie poate să decidă modul în care îşi gestionează lucrurile, în schimb dacă aceste sume rămân în România ajută la dezvoltarea companiei pe domeniul pe care îl are şi se creează noi locuri de muncă. Doar o vânzare simplă nu mi se pare că e în folosul companiei, în primul rând.

AGERPRES: România a elaborat o Lege a securităţii cibernetice care a fost declarată, recent, neconstituţională de către Curtea Constituţională a României. Ce părere aveţi despre acest subiect?
SORIN GRINDEANU: Aici vorbim despre un pachet: de o decizie a Curţii Constituţionale şi pe Legea securităţii cibernetice, şi pe stocarea de date, şi pe cartelele prepay. Există un element comun în ceea ce înseamnă toate aceste trei puncte şi anume că deciziile Curţii Constituţionale trebuie să fie aplicate. Noi avem la nivel de minister un grup de lucru care elaborează pachetele legislative în domeniul comunicaţiilor. Acest grup de lucru a fost convocat, inclusiv săptămâna trecută, de două ori. Se lucrează la proiect, nu s-a ajuns la o formă finală. La proiectele la care se lucrează trebuie să se respecte deciziile Curţii Constituţionale, care este o decizie obligatorie. În al doilea rând, cred că trebuie să existe un proces cât mai transparent, la care să participe nu doar statul, ci şi marii operatori din România, cât şi societatea civilă. Astfel, pot fi înlăturate anumite suspiciuni, unele dintre ele îndreptăţite, astfel încât balanţa între nevoia de securitate a cetăţeanului şi drepturile şi libertăţile acestuia să fie într-un echilibru perfect.

AGERPRES: Acest echilibru a fost deja găsit în alte ţări europene...
Sorin Grindeanu: Sunt de acord cu dvs. Vorbim despre un alt cadru legislativ pe pachetul de legi în ansamblu de securitate naţională. La noi, tot acest pachet e un pic depăşit din punct de vedere al provocărilor pe care nu doar ţara noastră, dar şi Uniunea Europeană s-a confruntat în ultimii ani. Dacă nu mă înşel, pachetul de legi pe securitate şi pe siguranţă naţională este din secolul trecut, din anii '90. Nu cred că priorităţile anului 2015 sunt aceleaşi cu cele din anii '90. Sunt convins că, cel puţin în următoarea sesiunea parlamentară, se va discuta, dar într-un mod transparent.

AGERPRES: Vorbim, de fapt, despre două segmente care au stârnit controverse: stocarea datelor şi cumpărarea cartelelor prepay cu buletinul...
Sorin Grindeanu: Dacă vorbim, de exemplu, de cartelele prepay pot să vă spun că există multe alte exemple de care nu ne dăm seama, în care dăm buletinul fără să realizăm acest lucru. În momentul în care ai bonuri de masă şi te duci la orice supermarket care le acceptă, trebuie să le completezi cu nume, prenume, CNP şi le laşi la casă, la oricine. Acolo se încalcă vreun drept sau vreo libertate? Nu. Cred că lumea nu a înţeles de fapt, iar asta este şi vina noastră, şi a iniţiatorilor legii că nu au explicat foarte bine acest proces. Eu nu văd o mare problemă în momentul în care îţi iei o cartelă să dai buletinul. Repet, dai buletinul în multe alte locuri fără a considera că ţi se aduce atingere drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Cred că e mai mult o discuţie falsă, dar şi în acest caz există o decizie a Curţii Constituţionale a României de care trebuie să se ţină cont în elaborarea noului pachet.AGERPRES/(A - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica)