Bucureşti, 21 ian /Agerpres/ - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013 este unul dintre cele mai bune programe de finanţare europeană derulate în România, care a adus agriculturii şi spaţiului rural din România peste 7,3 miliarde de euro în ultimii 7 ani şi a atins o rată de absorbţie de 83%, a afirmat, într-un interviu acordat AGERPRES, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, David Eugen Popescu.

Şeful AFIR consideră că până la finalul perioadei de programare, respectiv 31 decembrie 2015, rata absorbţiei se va apropia de 100%, chiar dacă este de aşteptat "să fim obligaţi să dejangajăm o mică parte din fondurile europene acordate".

În ceea ce priveşte corecţiile financiare aplicate României în perioada 2007-2013, Eugen Popescu afirmă că suma returnată la bugetul Uniunii Europene este de aproximativ 60 de milioane de euro, aceste corecţii fiind aplicate din cauza identificării de către Comisia Europeană a unor nereguli făcute de beneficiarii PNDR în implementarea proiectelor. Cu toate acestea, sumele reţinute nu depăşesc 1% din totalul plăţilor efectuate, subliniază directorul general al AFIR.

Potrivit sursei citate, primele măsuri din noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 ar putea fi deschise în luna martie 2015, dacă în perioada imediat următoare Comisia Europeană va comunica acordul de principiu în baza unei adrese oficiale transmise de Ministerul Agriculturii.

Eugen Popescu apreciază că fondurile europene nerambursabile, în cei 7 ani de investiţii, au mers către nu mai puţin de 75.000 de fermieri, din care aproape 13.000 sunt tineri, iar numărul locurilor de muncă create în mediul rural la proiectele finalizate este de aproape 42.000.


AGERPRES: Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene este unul dintre obiectivele majore ale anului 2015. Cum stăm în momentul de faţă din acest punct de vedere şi câţi bani au intrat efectiv în agricultură şi în mediul rural din România cu ajutorul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013?

David Eugen Popescu: Sunt peste 7 miliarde de euro care au ajuns în agricultură şi în dezvoltarea mediului rural, fie prin plăţi directe către fermieri, fie prin decontarea cheltuielilor realizate în cadrul proiectelor de investiţii finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Aceste fonduri europene au fost decontate de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale către beneficiarii programului de la demararea lui în martie 2008 şi până la finele anului trecut.
Trebuie spus că prin plăţile făcute de Agenţie am dus gradul de absorbţie al fondurilor acordate de Uniunea Europeană la peste 83% din valoarea totală a acestor fonduri acordate României prin PNDR pentru întreaga perioadă de programare financiară 2007 - 2013.
Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a plătit în 2014 peste 1,3 miliarde de euro către fermieri, investitori şi autorităţi publice locale, ajungând astfel la un total al plăţilor efectuate către beneficiarii PNDR de 7,36 miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile.
În acest moment, Agenţia are cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte calitatea şi gradul de absorbţie al fondurilor comunitare puse la dispoziţia României, raportate la volumul de activităţi prestate. Având în vedere că plăţile pentru proiectele de investiţii şi angajamentele multianuale vor continua până la finele anului 2015, consider că rata absorbţiei la finalul perioadei de programare se va apropia de 100%.
Vreau să menţionez că de la demararea PNDR în anul 2008, AFIR a primit şi verificat peste 149.307 cereri de finanţare conforme prin care s-au solicitat fonduri în valoare de peste 18,4 miliarde de euro, noi având la dispoziţie prin PNDR 6,14 miliarde de euro pentru întreaga perioadă, numai pentru măsurile de investiţii. În aceste condiţii, în limita fondurilor disponibile, am încheiat până în prezent 88.581 de contracte şi decizii de finanţare.

AGERPRES: Există riscuri în ceea ce priveşte dezangajarea unor fonduri pe PNDR sau, dimpotrivă, va fi unul dintre programele de succes în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene?

David Eugen Popescu: Este de aşteptat să fim obligaţi să dezangajăm o mică parte din fondurile acordate, însă cu siguranţă va fi într-o proporţie foarte mică, fără a avea un impact negativ asupra programului. Cu siguranţă această dezangajare nu va priva niciun beneficiar sau fermier de fondurile ce i se cuvin conform contractului sau deciziei de finanţare. Având în vedere solicitările de plată pe care le-am primit până în acest moment, este foarte clar că nu vom putea ajunge la o absorbţie de 100%, în ciuda faptului că 2014 a reprezentat un vârf de plată din ultimii ani pe segmentul de proiecte de investiţii: am decontat plăţi totale de 801,21 milioane de euro pentru investiţiile realizate de beneficiarii PNDR, spre deosebire de 2013 când am plătit 796,44 milioane de euro.
Conform estimărilor făcute ne aşteptăm la o dezangajare de mai puţin de 1% din totalul de aproximativ 7 miliarde de euro fonduri solicitate şi decontate de Comisia Europeană. Vreau însă să subliniez că niciun beneficiar sau fermier nu va avea de suferit în urma acestei dezangajări, fondurile contractate fiind decontate integral conform cererilor de plată care vor fi depuse pentru decontare.
Răspunzând punctual întrebării dumneavoastră, da, riscăm să dezangajăm fonduri într-un procent foarte mic, PNDR fiind unul dintre cele mai bune programe din punct de vedere al modului de gestionare a fondurilor europene şi al impactului social şi economic al proiectelor şi al plăţilor directe realizate. Subliniez că cele două aspecte nu se anulează reciproc. Consider implementarea PNDR ca fiind un succes, cu atât mai mult cu cât ne propunem şi vom reuşi să atingem o rată de absorbţie care să se apropie de 100% la finalul acestui an.
Analizând cifrele privind implementarea celorlalte programe de finanţare europeană pot spune deja că PNDR este unul dintre cele mai bune programe de finanţare pe care ţara noastră le derulează.

AGERPRES: Puteţi oferi detalii în privinţa cauzelor legate de dezangajarea fondurilor?

David Eugen Popescu: Dezangajarea fondurilor este o situaţie în care suntem puşi ca urmare a unui cumul de evenimente care apar independent de capacitatea instituţională a Agenţiei. Aş începe cu imposibilitatea unor beneficiari privaţi de a finaliza proiectele pentru care au fost alocate fonduri europene, AFIR fiind astfel obligată să rezilieze mai multe contracte de finanţare. Principalele cauze în acest sens sunt incapacitatea financiară a beneficiarilor de a realiza investiţiile propuse prin proiect, precum şi nerespectarea condiţiilor contractuale în implementarea proiectelor şi, pe cale de consecinţă, oprirea finanţării respectivelor proiecte. Au fost, de asemenea, şi solicitări din partea beneficiarilor de a rezilia proiectele din motive personale ale acestora.
Un alt fapt care ne-a dus în această situaţie este diminuarea portofoliului de proiecte de investiţii aflate în derulare. Acest aspect este unul tipic pentru final de program, foarte multe proiecte fiind deja finalizate. Astfel, portofoliul de proiecte pentru care se efectuează plăţi este diminuat considerabil rămânând pentru decontarea cheltuielilor mai puţine proiecte.
În fond, dezangajarea de fonduri este inerentă şi prezentă la aproape toate ţările din Uniunea Europeană care derulează programe de finanţare cu fonduri nerambursabile. Este o practică normală, care este generată inclusiv de faptul că situaţia financiară a unor beneficiari ai proiectelor finanţate prin programe europene nu este totdeauna stabilă. Noi sperăm ca numărul acestor proiecte să fie unul foarte mic, iar sumele pe care vom fi nevoiţi să le returnăm Uniunii Europene să se încadreze în marjele de eroare admisibile, fără a avea un impact semnificativ în implementarea programului.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre corecţiile financiare aplicate României de către Comisia Europeană în cei 7 ani de program? Cum stăm în comparaţie cu celelalte state membre?

David Eugen Popescu: Suma returnată la bugetul Uniunii Europene din cauza corecţiilor financiare aplicate în perioada 2007 - 2014 României este de aproximativ 60 de milioane de euro, mai exact 57.518.280,42 euro, iar aceste corecţii au fost aplicate din cauza identificării de către Comisia Europeana a unor nereguli făcute de beneficiarii PNDR în implementarea proiectelor. Până în prezent, sumele reţinute nu depăşesc 1% din totalul plăţilor efectuate.
Este de aşteptat ca aceste sume să mai crească pe măsură ce vor fi derulate misiuni de control din partea Curţii de Conturi Europene (ECA) şi a DG AGRI (Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene) însă putem pleca de la ideea că orice sistem de control este perfectibil, aşa cum întotdeauna pot exista observaţii şi recomandări ale auditorilor.
Nu suntem singurul stat care primeşte corecţii financiare, de altfel nu ştiu dacă este vreun stat membru UE care să nu fi primit astfel de corecţii. Important este să înţelegem recomandările Comisiei Europene şi să luăm măsurile necesare, în timp util, astfel încât să păstrăm aceste corecţii în limite acceptabile.

AGERPRES: Aţi anunţat recent că Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale va rezilia toate proiectele contractate prin PNDR pentru care nu există posibilitatea de a finaliza în timp util investiţia din fonduri europene. Despre câte proiecte şi despre ce sume vorbim?

David Eugen Popescu: Am demarat analiza proiectelor şi vom avea în primul trimestru ale acestui an o primă centralizare. În urma analizei pe care o realizăm şi care trebuie să fie foarte atentă şi în consultare cu beneficiarii implicaţi, în primul trimestru al anului 2015 vom rezilia toate proiectele contractate care nu au depus nicio cerere de plată şi care se află într-un stadiu ce nu permite finalizarea lucrărilor şi depunerea ultimei cereri de plată până la 30 septembrie 2015, acesta fiind termenul limită conform prevederilor contractului de finanţare semnat de către toţi beneficiarii PNDR.
Subliniez că trebuie să luăm această măsură cât mai urgent pentru a permite utilizarea corectă a fondurilor europene pe care România le are la dispoziţie pentru finanţarea agriculturii şi pentru dezvoltarea mediului rural. În urma acestui demers, toate fondurile care acum sunt blocate nefiind solicitate de beneficiari vor fi redistribuite imediat către acele măsuri care au deficit de finanţare. Obiectivul nostru principal este evitarea blocării finanţărilor europene acordate prin PNDR.
Aş dori să punctez faptul că efortul Agenţiei se concentrează în primul rând pe corectitudinea absorbţiei fondurilor şi apoi pe absorbţia integrală a acestora. Din punct de vedere al eficienţei gestionării fondurilor europene, este deosebit de important să asigurăm efectuarea plăţilor după o verificare foarte atentă a respectării procedurilor şi legislaţiei în vigoare, pentru a evita rezilierea ulterioară a proiectelor, ceea ce ar duce la pierderea fondurilor alocate respectivelor proiecte - după decembrie 2015 toate fondurile rezultate în urma rezilierii proiectelor nu mai pot fi utilizate.
Din acest motiv, în noiembrie 2014 am luat decizia de a nu mai aştepta până în ultimul moment. Astfel, în primul trimestru al anului 2015, vom analiza foarte atent toate proiectele pe care le avem în implementare, iar cele care nu au şanse reale şi concrete de a putea fi finalizate corect vor fi reziliate. Fondurile aferente proiectelor reziliate vor fi redistribuite.

AGERPRES: Proiectele din actualul PNDR trebuie implementate şi finalizate până la 30 septembrie 2015 întrucât există riscul ca beneficiarii fondurilor europene să piardă toţi banii obţinuţi până la această dată. Sunt multe proiecte care prezintă un astfel de risc?

David Eugen Popescu: Cererile de plată pot fi depuse de beneficiarii PNDR până cel târziu pe 30 septembrie 2015, acesta fiind termenul limită pentru depunerea ultimului dosar de cerere de plată, atât pentru beneficiarii privaţi, cât şi pentru cei publici, iar ultima plată se face pe 31 decembrie 2015. Decalajul între decembrie 2015 şi septembrie 2015 este dat de termenul legal în care AFIR realizează decontarea cheltuielilor eligibile efectuate - în conformitate cu prevederile legale privind finanţarea Politicii Agricole Comune şi cu manualele de proceduri ale AFIR. Vreau să subliniez faptul că acest termen este ferm şi nu se vor accepta derogări de la acesta indiferent de motivele invocate.
Este foarte important ca beneficiarii PNDR să-şi programeze în mod corect etapele realizării investiţiilor, astfel încât până pe 30 septembrie 2015 investiţiile finanţate prin PNDR 2013 să fie finalizate cu proces verbal de punere în funcţiune pentru a nu ajunge în situaţia rezilierii contractului de finanţare semnat, a constituirii debitului total pentru întreaga investiţie şi a recuperării în integralitate a tuturor sumele acordate anterior.
Pentru că finalizarea implementării proiectelor înseamnă în cele mai multe situaţii demararea şi finalizarea achiziţiilor, AFIR a simplificat şi pentru beneficiarii PNDR 2013 atât procedura de achiziţii, prin crearea bazei de date cu preţuri de referinţă, cât şi procedura de acordare a avansului şi cea de decontare a cheltuielilor eligibile.
Există multe proiecte care au probleme de ordin financiar, iar din această cauză nu se pot realiza investiţiile şi finaliza proiectele. Este greu de estimat care dintre acestea vor reuşi în cele din urmă să poată asigura cofinanţarea investiţiilor, astfel că abia după ce vom încheia analiza proiectelor care nu au şanse reale de finalizare vom putea şti cu exactitate care este numărul proiectelor care nu vor fi finalizate şi valoarea acestora.
Demersul de a rezilia la începutul acestui an toate proiectele care nu mai pot fi finalizate este iniţiat tocmai pentru a nu ajunge în situaţia de a pierde banii, ci de a-i realoca către alte măsuri cu deficit de finanţare.
Menţionez că fondurile care nu se vor putea repartiza până la sfârşitul perioadei de alocare prevăzută de lege vor fi, evident, pierdute.

AGERPRES: Anul 2014 a fost pentru AFIR un an de provocări, dar şi de schimbări radicale. Consideraţi că se putea face mai mult?

David Eugen Popescu: A fost un an cu foarte multe obiective şi cu schimbări radicale. Aş putea spune că a fost anul cu cele mai multe provocări, dar în care am reuşit să atingem majoritatea ţintelor pe care le-am avut. În 2014 a avut loc reorganizarea Agenţiei prin aplicarea unui concept administrativ şi procedural inovativ, prin care ne dorim o simplificare sporită a accesului la fondurile europene acordate prin PNDR şi îmbunătăţirea modului de implementare a proiectelor. A fost o schimbare complexă pentru instituţie şi pentru fiecare dintre noi, însă necesară pentru gestionarea în condiţii de performanţă a viitorului PNDR. Această reorganizare, precum şi celelalte măsuri de simplificare a procedurilor de lucru, pe care le-am pus deja în practică, vin în sprijinul actualilor şi viitorilor beneficiari ai PNDR.
În acelaşi timp am aplicat cu succes o serie de soluţii practice la problemele cu care se confruntă beneficiarii PNDR de ani de zile. Astfel, am facilitat modul de solicitare a fondurilor europene prin aplicarea pentru prima dată a depunerii on-line a Dosarului Cererii de Finanţare specific PNDR. Tot în 2014, Agenţia a întocmit şi a publicat o bază de date cu preţuri de referinţă pentru maşini, utilaje şi echipamente specializate care pot fi achiziţionate cu sprijin financiar prin PNDR, simplificând astfel radical procesul de achiziţie a respectivelor bunuri, de la peste 6 luni cât putea să dureze derularea întregului proces, la doar câteva zile.

AGERPRES: Cum a fost primită de beneficiari baza de date cu preţurile de referinţă?

David Eugen Popescu: Baza de date a fost gândită şi confirmată ca un instrument util pentru beneficiari şi pentru AFIR. Este o premieră la nivel naţional şi asigură o simplificare radicală a procesului de accesare a fondurilor europene acordate prin PNDR, precum şi diminuarea neregulilor legate de procedura de achiziţii. Precizez că această bază este un instrument dinamic, care se va modifica şi actualiza periodic, astfel încât să ne asigurăm că răspundem nevoilor beneficiarilor şi că vom fi în permanenţă într-o directă corelare cu piaţa de profil. În acest sens, AFIR va actualiza periodic această bază de date, atât din punct de vedere al adaptării preţurilor în funcţie de evoluţiile pieţei, cât şi din punct de vedere al introducerii de noi elemente care pot face obiectul unei achiziţii eligibile prin PNDR.
Baza de date are în acest moment peste 10.000 de elemente unice. Baza este în construcţie, fiind adăugate noi elemente continuu, pe măsura ce primim oferte de la producători, importatori sau distribuitori şi acestea sunt validate prin controalele efectuate de către AFIR.
Principalul avantaj pe care îl are utilizarea Bazei de date cu preţuri de referinţă constă în faptul că beneficiarii îşi pot alege exact utilajul pe care îl doresc, îşi pot alege modelul cu dotările care îi vor servi cel mai bine tipului de investiţie pe care o implementează. De asemenea, în favoarea beneficiarilor privaţi, esenţial este faptul că nu se mai aplică procedura de selecţie de oferte, scurtându-se astfel semnificativ timpul de achiziţionare a unui utilaj.

AGERPRES: Care sunt cele mai importante investiţii realizate prin PNDR 2007-2014 în mediul rural din Romania?

David Eugen Popescu: Scopul programului este crearea unei economii rurale durabile şi sustenabile. De aceea, a fost conceput aşa încât să asigure sprijin financiar pentru tot ceea ce înseamnă dezvoltarea spaţiului rural şi a economiei rurale, nu doar investiţii în ferme, iar impactul trebuie măsurat ca atare. Structura economiei rurale văzută prin prisma sprijinul PNDR cuprinde tot ce înseamnă oameni, producţie, procesare, servicii şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă. PNDR a fost gândit ca un program care să acopere toate nevoile de dezvoltare ale spaţiului rural.
Este foarte clar faptul că fondurile acordate prin PNDR 2007 - 2013 au asigurat un impact major în dezvoltarea şi modernizarea agriculturii, fiind acordate fonduri europene nerambursabile pentru investiţii sustenabile către 75.000 de fermieri la nivel naţional dintre care 12.982 de tineri fermieri, către 2.661 de exploataţii agricole din sectoarele vegetal şi animal, precum şi către 1.021 de unităţi de procesare. În aceeaşi ordine de idei, prin proiectele de investiţii finanţate s-au realizat lucrări de modernizare şi reabilitate a infrastructurii de irigaţii pe 335.650 de hectare. Au fost, de asemenea, realizaţi şi reabilitaţi 3.606 kilometri de drumuri agricole şi forestiere.
Totodată, fondurile PNDR au asigurat dezvoltarea şi modernizarea mediului rural prin crearea la proiectele finalizate a 41.955 de locuri de muncă în mediul rural şi a altor 41.601 de locuri de muncă la proiectele în curs de finalizare. Diversificarea activităţilor economice din satele româneşti s-a realizat prin alocarea de fonduri europene către 3.290 IMM-uri non-agricole şi prin finanţarea a 1.861 de proiecte care presupun activităţi turistice în mediul rural.

AGERPRES: Ce noutăţi va aduce viitorul program de dezvoltare rurală pentru beneficiarii români?

David Eugen Popescu: Faţă de perioada anterioară de programare, din punctul de vedere al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, avem în vedere ca fondurile disponibile prin PNDR 2020 să fie mai uşor de accesat şi implicit proiectele să fie mai uşor de implementat. Punctul de vedere pe care Agenţia l-a dat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru construcţia noului Program a avut ca scop tocmai simplificarea procedurilor legate de accesare şi implementare, fără a afecta însă corectitudinea acordării acestor fonduri. Practic, am plecat de la nevoile reale ale beneficiarilor şi am aplicat acţiuni concrete pentru creşterea eficienţei şi reducerea ratei de eroare şi a timpului de procesare a documentaţiei specifice. Pentru asta am recurs la specializarea personalului pe tipuri de investiţii şi am descentralizat o serie de activităţi la nivelul structurilor judeţene ale Agenţiei. Aceste măsuri vor face posibilă utilizarea sistemului informatic integrat la capacitate maximă.
De asemenea, având în vedere că sunt susţinute în continuare principalele tipuri de investiţii pentru care a existat o solicitare foarte mare - dovedind prin aceasta nevoia de fonduri pentru respectivul segment de investiţii - am convingerea că PNDR 2020 va avea un impact semnificativ asupra dezvoltării durabile a agriculturii, cu efecte benefice asupra creşterii calităţii vieţii din mediul rural.

AGERPRES: Când credeţi vor fi deschise primele măsuri din noul PNDR 2014-2020?

David Eugen Popescu: În acest moment PNDR 2020 este în etapa de aprobare de către Comisia Europeană, urmând ca în perioada imediat următoare să ne comunice acordul de principiu în baza Adresei oficiale transmise de Ministerul Agriculturii. Acordul îl aşteptăm pentru demararea Programului şi lansarea primelor măsuri prin care se pot solicita fondurile europene, începând cu luna martie 2015.
Imediat ce Comisia Europeană ne va comunica acordul de principiu, vom publica spre consultare publică Ghidurile Solicitantului, după care vom putea deschide primele sesiuni de cereri de proiecte pentru finanţarea investiţiilor prin PNDR 2020. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu)