Sinaia, 26 nov /Agerpres/ - Iniţiativele legislative care ar afecta disciplina de creditare ar trebui evitate, iar opiniile de genul "lasă că băncile au bani, au de unde să plătească" ar trebui abandonate, având în vedere că până acum, 1 leu din 5 lei acordaţi ca şi credit nu s-a mai întors la bancă, a declarat, miercuri, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, Florin Dănescu, în cadrul unui seminar de specialitate.

"Direcţionarea banilor în creditare este afectată de lipsa de încredere în condiţiile în care, până acum, 1 leu din 5 lei acordaţi ca şi credit nu s-a mai întors. Băncile procedează la eliminarea din bilanţ a creditelor neperformante (write off) pentru care nu există aşteptări rezonabile de recuperare, dar care sunt integral provizionate. În acest context, considerăm că ar trebui evitată orice propunere legislativă care ar afecta disciplina de creditare şi unde aplicabilitatea legii depinde de buna credinţă, mai ales acum când economia are nevoie de stabilitatea sistemului bancar şi de resurse pentru creditare. "Opinia" unora de genul "lasă că băncile au bani, au de unde să plătească" ar trebui abandonată", a mai spus Florin Dănescu.

Preşedintele executiv al ARB a amintit şi faptul că rata creditelor neperformante a fost de 17,23% în august 2014, precizând că necesarul sporit de provizioane pentru acoperirea pierderilor afectează profitabilitatea şi creditarea.

"Ponderea creditelor în valută s-a redus cu 5 puncte procentuale în perioada decembrie 2012 - august 2014, până la 62,1%. Însă sectorul bancar românesc prezintă în continuare o acoperire corespunzătoare: rata fondurilor proprii era de 17% în iunie 2014, gradul de acoperire cu provizioane IFRS a creditelor neperformante generate de populaţie este de 63,5 % (august 2014), iar dacă se iau în calcul şi filtrele prudenţiale, nivelul de acoperire devine 97,2 % (august 2014)", susţine Florin Dănescu.

În plus, numărul persoanelor îndatorate la bănci şi IFN s-a redus uşor până la 4,12 milioane în august 2014, de la 4,31 milioane în iunie 2013 şi reprezenta 43% din populaţia activă la sfârşitul anului 2013. "Valoarea îndatorării populaţiei de la bănci şi IFN autohtone (incluzând şi creditele externalizate) este importantă de 111,8 miliarde de lei în august 2014 (25 miliarde de euro)", a mai spus Dănescu.

Pe de altă parte, în România, ponderea populaţiei nebancarizate este de 52,3%, faţă de 0,6% în Austria, 0,8% în Germania şi 1,3% în Franţa, potrivit raportului "Consumer trends - 2014", publicat de Autoritatea Bancară Europeană, citat de oficialul ARB.

Tot el a amintit şi datele unui studiu al Uniunii Europene din care reiese faptul că, în 2011, populaţia României era supraîndatorată în proporţie de 30%, cu mult peste media europeană de 11,4%.

"Vulnerabilitatea există! 30% din gospodăriile populaţiei din România erau supraîndatorate în 2011, plasând ţara noastră în extrema superioară alături de Bulgaria şi Grecia, media la nivel UE fiind de 11,4% potrivit unui studiu al Comisiei Europene. 90% dintre respondenţi au indicat factorii macroeconomici ca fiind determinanţii principali pentru apariţia supraîndatorării: şomajul, nivelul salariilor, evoluţia cursului de schimb. Supraîndatorarea este o consecinţă a unui optimism exagerat, amplificat de anii de boom economic. În schimb, peste 15% din volumul creditelor totale acordate de bănci sunt restructurate", a explicat oficialul ARB.

Dănescu a mai precizat că, potrivit Raportului asupra Stabilităţii Financiare al Băncii Naţionale a României, debitorii cu cele mai reduse venituri sunt în continuare cei mai îndatoraţi la contractarea unui nou credit. "Aceştia au un grad de îndatorare de circa 39%, faţă de 23% în cazul celorlalţi debitori", a subliniat Florin Dănescu. AGERPRES/(AS - autor: Ana-Maria Vasile, editor: Andreea Marinescu)