Bucureşti, 4 sep /Agerpres/ - Micii, brânzeturile, berea şi vinul românesc au fost "vedete" în Parlamentul European, unde peste 100 de reprezentanţi din ţările membre UE au participat, joi, la o conferinţă referitoare la promovarea produselor cu tradiţie, urmată de o degustare de produse tradiţionale româneşti.
"Am dorit să facem un eveniment în Parlamentul European în care să poată fi degustat micul românesc care a primit 'undă vede' în 25 iunie pentru comercializarea pe piaţa europeană. Micii româneşti sunt foarte apreciaţi nu numai în Spania şi Italia, unde sunt comunităţi mari de români, ci şi în alte ţări europene şi, de aceea, cred că pot deveni un brand european, nu doar naţional", a declarat, joi, pentru AGERPRES, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Daniel Botănoiu.
Acesta a precizat că peste 100 de oficiali europeni au participat la masa tradiţională românească din Parlamentul European, în condiţiile în care, vineri, 5 septembrie, va avea loc Reuniunea extraordinară a Consiliului Uniunii Europene (Agricultură şi Pescuit) pe tema interdicţiei impuse de Federaţia Rusă asupra importului de produse agricole din Uniunea Europeană.
Comisia Europeană a publicat la începutul lunii iunie Regulamentul privind categoriile de carne şi utilizarea anumitor aditivi alimentari în preparatele din carne, care a intrat în vigoare din 25 iunie, şi prevede, printre altele, fabricarea pastei de mici după reţeta originală şi comercializarea micilor realizaţi din aceasta pe piaţa naţională, dar şi la nivel european.
Potrivit datelor furnizate de Federaţia Pro Agro, în România, se consumă anual între 20.000 şi 25.000 de tone de mici, ceea ce înseamnă că pe mesele românilor ajung în jur de 440 de milioane de mici.
România se află în prezent, în plin proces de reatestare a produselor tradiţionale, 110 de astfel de produse primind până la data de 24 august certificarea, iar alte 119 documentaţii au fost respinse pentru că nu îndeplineau condiţiile noii legislaţii din domeniu.
Data limită până când mai pot fi atestate produsele tradiţionale, conform noii legislaţii, este 11 septembrie 2014. Acest sistem de înregistrare este unul voluntar, netaxabil şi nu beneficiază de protecţie naţională sau comunitară.
Potrivit datelor MADR, dinamica înregistrării produselor tradiţionale a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, numărul acestora dublându-se sau chiar triplându-se în decursul unui singur an. Dacă în 2005 au fost înregistrate la MADR 280 de produse, numai în anul 2011, numărul acestora a explodat până la 1.050.
La finele lui 2013, România avea atestate 4.400 de produse tradiţionale şi era, probabil, ţara cu cel mai mare număr de produse atestate din Uniunea Europeană. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică)