Bucureşti, 22 aug /Agerpres/ - O rată de absorbţie de 80% a fondurilor UE ar fi o performanţă pentru România şi ar însemna mult pentru economia naţională, a declarat, într-un interviu acordat Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, Marius Radu - coordonator fonduri europene UniCredit Ţiriac Bank.
Radu susţine că absorbţia de fonduri europene, la nivelul lunii aprilie, a fost de 33,85%, iar cea cu prefinanţare inclusă de 45,20% şi că, de atunci, absorbţia nu a mai evoluat decât la nivelul a unu sau două procente lunar. O posibilă explicaţie ar fi că se aşteaptă strângerea mai multor plăţi interne către beneficiari, pentru a trimite către Comisia Europeana o cerere de rambursare de o valoare foarte mare.
În ceea ce priveşte programele operaţionale pentru perioada 2014-2020, Marius Radu a declarat că România a trimis trei din şapte programe aferente Politicii de Coeziune şi că ar fi rezonabil ca în septembrie să se trimită şi restul către Comisia Europeană.
AGERPRES: Care este în acest moment rata de absorbţie a fondurilor UE în România şi cum aţi comenta evoluţia acesteia în 2014?
Marius Radu: Absorbţia de fonduri europene, la nivelul lunii iulie, este de 36,47%, iar cea cu tot cu prefinanţare este de 46,54%. România a început anul cu aproximativ 27% rată a absorbţiei. Comisia Europeană a rambursat României peste un miliard de euro la începutul anului 2014 pentru cereri depuse în 2013 şi atunci a crescut spre 33%, dar ulterior absorbţia nu a mai evoluat decât la nivelul a unu sau două procente. Nu este niciun program suspendat şi nici Comisia Europeană nu ştiu să aibă vreo problemă în ceea ce priveşte rambursările către România. Singura explicaţie este că România nu a mai cerut atât de mulţi bani între timp. Cred că poate fi o strategie de a efectua mai multe plăţi interne către beneficiari în baza cererilor de rambursare depuse de aceştia şi de a merge cu un calup de o valoare mai mare. Am observat acest lucru anul trecut, când s-a mers cu peste un miliard de euro cereri de rambursare. Mă aştept să fie trimisă o cerere mare undeva prin septembrie şi rambursările să vină de la Comisie în octombrie-noiembrie 2014.
AGERPRES: Care este situaţia în regiune?
Marius Radu: România se află pe ultimul loc din punct de vedere al absorbţiei de fonduri. Croaţia, cu o rată a absorbţiei inferioară, de 21,7%, nu poate fi luată în calcul pentru că a intrat anul trecut în UE şi are o altă structură a programelor operaţionale. Conform datelor publicate de Comisie în aprilie 2014, pe primul loc se află Estonia cu 84,5%, iar pe locul doi Portugalia, cu 83,5%, ceea ce pentru mine a fost o surpriză. Polonia rămâne un exemplu pentru ce înseamnă Europa Centrală şi de Est. Ce este remarcabil la nivelul Poloniei este că are alocate cele multe fonduri din regiune, dar şi o absorbţie consistentă de peste 70%. Estonia, Lituania sau Letonia au absorbţii bune, dar şi mai puţine fonduri alocate. Bulgaria a depăşit în prima jumătate a acestui an 50% rată de absorbţie.
AGERPRES: Care este estimarea dumneavoastră cu privire la fondurile pe care România riscă să le piardă? În ce domenii sunt şi care ar fi cauzele?
Marius Radu: Scenarii pot fi mai multe, dar dacă ne uităm pe stadiul absorbţiei pe fiecare program în parte, putem observa că programele cu ratele de absorbţie cele mai reduse sunt POS DRU - 28,75%, POS Mediu - 32, 25% şi POS Transport - 32,5%. Programul Operaţional Regional merge cel mai bine dintre cele implementate sub Politica de Coeziune, se apropie de o rată de absorbţie de 50%. De asemenea, PNDR-ul are o absorbţie foarte bună, aproximativ 80%. Legat de posibilitatea ca România să piardă anumite fonduri, cred că există acest risc în special pe proiectele mari, pe POS Transport şi POS Mediu. Nimeni nu se aşteaptă ca absorbţia pentru România să fie de 100%, dar un nivel de 80% încă este realist. Chiar şi cu o pierdere de 20%, care este semnificativă dacă ne raportăm la întreaga valoare alocată României, o absorbţie de 80% ar fi o performanţă, ar însemna destul de mult pentru economia românească, mai ales că banii aceştia ar fi injectaţi în 2014 - 2016. Mă aştept ca anul acesta să fie foarte multe cereri de rambursare pe POS DRU şi România să ceară bani mulţi şi pe acest program, dar pe celelalte programe - unde sunt proiecte de infrastructură mari - este vorba de o strategie naţională, de cât de mult vrei să investeşti ca stat în aceste proiecte şi ce capacitate de finanţare ai, plus constrângerea de timp, toate proiectele trebuie implementate până cel târziu la 31 decembrie 2015.
AGERPRES: Cum aţi aprecia implicarea sectorului bancar din Romania în cofinanţarea proiectelor derulate din fonduri UE?
Marius Radu: Proiectele care au fost viabile au beneficiat tot timpul de interes şi au făcut obiectul competiţiei bancare. În momentul de faţă, ceea ce înseamnă fonduri europene este de interes pentru sistemul bancar. Cele mai importante bănci din România se uită cu mare interes pe acest sector pentru că este o zonă în care investiţiile au crescut. Activ sunt implicate în finanţarea acestui sector probabil 15 bănci, dar gradul de implicare este diferit. Evoluţia a fost diferită şi în timp.
AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre programele operaţionale pentru perioada 2014-2020? Ministerul Fondurilor Europene a trimis la Bruxelles până acum 3 din cele 4 programe pe care le va coordona. Există întârzieri din acest punct de vedere?
Marius Radu: România este, din fericire, în eşalonul de 13 State Membre care au depus deja Acordul de Parteneriat şi este deja aprobat de Comisia Europeană. Acordul nostru de Parteneriat a fost depus în martie, a fost aprobat în 6 august şi mai sunt încă 15 state care aşteaptă aprobarea pentru Acordurile de Parteneriat. În ceea ce priveşte numărul de programe operaţionale trimise, vorbind doar de Politica de Coeziune, nu de Agricultură şi Pescuit, România a trimis trei din şapte programe. Din punctul meu de vedere, nu aş spune că suntem în întârziere. Mi se pare o proporţie bună ţinând cont că cele mai multe vin de la Ministrul Fondurilor Europene, iar următorul calup cred că va fi de la Ministerul Dezvoltării. Dacă celelalte programe vor fi trimise peste şase luni atunci se naşte o problemă, dar peste două luni ar fi un start bun în implementare. Ar fi rezonabil ca în septembrie România să trimită aceste programe către Comisia Europeană.
Un alt aspect este că sunt prea puţini bani alocaţi pentru mediul privat, doar 3 miliarde de euro pentru companiile private care vor fi beneficiari direcţi de fonduri, respectiv 10% din totalul fondurilor alocate României (fără a lua în calcul plăţile directe pe ha). În comparaţie cu celelalte state din Europa Centrală şi de Est este foarte puţin. Sunt state care au alocat peste 15%-20%.
AGERPRES: Care este volumul cofinanţării proiectelor din fonduri europene realizat de UniCredit Ţiriac Bank?
Marius Radu: În 2009, aprobările la nivel de UniCredit Ţiriac pentru fonduri europene erau de 27 milioane de euro, iar în 2013 am ajuns să depăşim, cumulat, 600 milioane de euro valoare facilităţi aprobate, inclusiv facilităţi aprobate pentru emitere scrisori de confort. Adiţional, în ceea ce priveşte garanţia JEREMIE, iniţiativa finanţată în România prin POS CCE, Axa Prioritară 1, Domeniul Major de Intervenţie 1.2 'Accesul IMM la finanţare', din resurse financiare provenind de la Fondul European de Dezvoltare Regională, avem alocate 87,5 milioane de euro. Pe JEREMIE am evoluat foarte bine anul acesta, am crescut de la 40% la finalul anului 2013, la aproximativ 80% rată de alocare estimată în prezent. Sperăm ca până la finalul anului să ajungem la 100%.
AGERPRES: Cum estimaţi că va evolua cofinanţarea proiectelor din fonduri UE la nivelul băncii?
Marius Radu: În ceea ce priveşte evoluţia în 2014, acesta a fost foarte bună. Avem foarte multe finanţări, iar dinamica este mai bună decât ne aşteptam. Există o explicaţie logică. Proiectele în implementare ar trebui finalizate până la sfârşitul anului viitor, iar unele dintre ele chiar mai devreme şi atunci foarte mulţi beneficiari a trebuit să ia decizia dacă merg mai departe cu proiectele sau nu. În anii anterior, multe companii nu au fost hotărâte dacă să implementeze proiectele. Am observat, din punctul acesta de vedere, o efervescenţă care s-a tradus prin numeroase solicitări în ceea ce priveşte creditele pentru implementarea proiectelor cu fonduri europene. Anul acesta am avut foarte multe proiecte care au fost aprobate spre finanţare şi care au început implementarea într-un timp foarte scurt. Dacă în 2010 - 2011, de când aprobai finanţarea şi până începea să se utilizeze semnificativ din credit, putea să dureze trei luni sau chiar şase, în momentul de faţă timpul este foarte scurt, este de 2 săptămâni, chiar şi o săptămână în unele cazuri. Datele la 6 luni arată că am ajuns la o valoare totala cumulată a aprobărilor de aproximativ 800 milioane euro, ceea ce pentru mine este o creştere semnificativă. Pentru finalul acestui an, estimarea noastră este de 50 de milioane euro noi aprobări pentru implementarea proiectelor cu fonduri nerambursabile sau facilităţi JEREMIE, deoarece solicitările s-au concentrat în prima jumătate a anului. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu)
Radu susţine că absorbţia de fonduri europene, la nivelul lunii aprilie, a fost de 33,85%, iar cea cu prefinanţare inclusă de 45,20% şi că, de atunci, absorbţia nu a mai evoluat decât la nivelul a unu sau două procente lunar. O posibilă explicaţie ar fi că se aşteaptă strângerea mai multor plăţi interne către beneficiari, pentru a trimite către Comisia Europeana o cerere de rambursare de o valoare foarte mare.
În ceea ce priveşte programele operaţionale pentru perioada 2014-2020, Marius Radu a declarat că România a trimis trei din şapte programe aferente Politicii de Coeziune şi că ar fi rezonabil ca în septembrie să se trimită şi restul către Comisia Europeană.
AGERPRES: Care este în acest moment rata de absorbţie a fondurilor UE în România şi cum aţi comenta evoluţia acesteia în 2014?
Marius Radu: Absorbţia de fonduri europene, la nivelul lunii iulie, este de 36,47%, iar cea cu tot cu prefinanţare este de 46,54%. România a început anul cu aproximativ 27% rată a absorbţiei. Comisia Europeană a rambursat României peste un miliard de euro la începutul anului 2014 pentru cereri depuse în 2013 şi atunci a crescut spre 33%, dar ulterior absorbţia nu a mai evoluat decât la nivelul a unu sau două procente. Nu este niciun program suspendat şi nici Comisia Europeană nu ştiu să aibă vreo problemă în ceea ce priveşte rambursările către România. Singura explicaţie este că România nu a mai cerut atât de mulţi bani între timp. Cred că poate fi o strategie de a efectua mai multe plăţi interne către beneficiari în baza cererilor de rambursare depuse de aceştia şi de a merge cu un calup de o valoare mai mare. Am observat acest lucru anul trecut, când s-a mers cu peste un miliard de euro cereri de rambursare. Mă aştept să fie trimisă o cerere mare undeva prin septembrie şi rambursările să vină de la Comisie în octombrie-noiembrie 2014.
AGERPRES: Care este situaţia în regiune?
Marius Radu: România se află pe ultimul loc din punct de vedere al absorbţiei de fonduri. Croaţia, cu o rată a absorbţiei inferioară, de 21,7%, nu poate fi luată în calcul pentru că a intrat anul trecut în UE şi are o altă structură a programelor operaţionale. Conform datelor publicate de Comisie în aprilie 2014, pe primul loc se află Estonia cu 84,5%, iar pe locul doi Portugalia, cu 83,5%, ceea ce pentru mine a fost o surpriză. Polonia rămâne un exemplu pentru ce înseamnă Europa Centrală şi de Est. Ce este remarcabil la nivelul Poloniei este că are alocate cele multe fonduri din regiune, dar şi o absorbţie consistentă de peste 70%. Estonia, Lituania sau Letonia au absorbţii bune, dar şi mai puţine fonduri alocate. Bulgaria a depăşit în prima jumătate a acestui an 50% rată de absorbţie.
AGERPRES: Care este estimarea dumneavoastră cu privire la fondurile pe care România riscă să le piardă? În ce domenii sunt şi care ar fi cauzele?
Marius Radu: Scenarii pot fi mai multe, dar dacă ne uităm pe stadiul absorbţiei pe fiecare program în parte, putem observa că programele cu ratele de absorbţie cele mai reduse sunt POS DRU - 28,75%, POS Mediu - 32, 25% şi POS Transport - 32,5%. Programul Operaţional Regional merge cel mai bine dintre cele implementate sub Politica de Coeziune, se apropie de o rată de absorbţie de 50%. De asemenea, PNDR-ul are o absorbţie foarte bună, aproximativ 80%. Legat de posibilitatea ca România să piardă anumite fonduri, cred că există acest risc în special pe proiectele mari, pe POS Transport şi POS Mediu. Nimeni nu se aşteaptă ca absorbţia pentru România să fie de 100%, dar un nivel de 80% încă este realist. Chiar şi cu o pierdere de 20%, care este semnificativă dacă ne raportăm la întreaga valoare alocată României, o absorbţie de 80% ar fi o performanţă, ar însemna destul de mult pentru economia românească, mai ales că banii aceştia ar fi injectaţi în 2014 - 2016. Mă aştept ca anul acesta să fie foarte multe cereri de rambursare pe POS DRU şi România să ceară bani mulţi şi pe acest program, dar pe celelalte programe - unde sunt proiecte de infrastructură mari - este vorba de o strategie naţională, de cât de mult vrei să investeşti ca stat în aceste proiecte şi ce capacitate de finanţare ai, plus constrângerea de timp, toate proiectele trebuie implementate până cel târziu la 31 decembrie 2015.
AGERPRES: Cum aţi aprecia implicarea sectorului bancar din Romania în cofinanţarea proiectelor derulate din fonduri UE?
Marius Radu: Proiectele care au fost viabile au beneficiat tot timpul de interes şi au făcut obiectul competiţiei bancare. În momentul de faţă, ceea ce înseamnă fonduri europene este de interes pentru sistemul bancar. Cele mai importante bănci din România se uită cu mare interes pe acest sector pentru că este o zonă în care investiţiile au crescut. Activ sunt implicate în finanţarea acestui sector probabil 15 bănci, dar gradul de implicare este diferit. Evoluţia a fost diferită şi în timp.
AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre programele operaţionale pentru perioada 2014-2020? Ministerul Fondurilor Europene a trimis la Bruxelles până acum 3 din cele 4 programe pe care le va coordona. Există întârzieri din acest punct de vedere?
Marius Radu: România este, din fericire, în eşalonul de 13 State Membre care au depus deja Acordul de Parteneriat şi este deja aprobat de Comisia Europeană. Acordul nostru de Parteneriat a fost depus în martie, a fost aprobat în 6 august şi mai sunt încă 15 state care aşteaptă aprobarea pentru Acordurile de Parteneriat. În ceea ce priveşte numărul de programe operaţionale trimise, vorbind doar de Politica de Coeziune, nu de Agricultură şi Pescuit, România a trimis trei din şapte programe. Din punctul meu de vedere, nu aş spune că suntem în întârziere. Mi se pare o proporţie bună ţinând cont că cele mai multe vin de la Ministrul Fondurilor Europene, iar următorul calup cred că va fi de la Ministerul Dezvoltării. Dacă celelalte programe vor fi trimise peste şase luni atunci se naşte o problemă, dar peste două luni ar fi un start bun în implementare. Ar fi rezonabil ca în septembrie România să trimită aceste programe către Comisia Europeană.
Un alt aspect este că sunt prea puţini bani alocaţi pentru mediul privat, doar 3 miliarde de euro pentru companiile private care vor fi beneficiari direcţi de fonduri, respectiv 10% din totalul fondurilor alocate României (fără a lua în calcul plăţile directe pe ha). În comparaţie cu celelalte state din Europa Centrală şi de Est este foarte puţin. Sunt state care au alocat peste 15%-20%.
AGERPRES: Care este volumul cofinanţării proiectelor din fonduri europene realizat de UniCredit Ţiriac Bank?
Marius Radu: În 2009, aprobările la nivel de UniCredit Ţiriac pentru fonduri europene erau de 27 milioane de euro, iar în 2013 am ajuns să depăşim, cumulat, 600 milioane de euro valoare facilităţi aprobate, inclusiv facilităţi aprobate pentru emitere scrisori de confort. Adiţional, în ceea ce priveşte garanţia JEREMIE, iniţiativa finanţată în România prin POS CCE, Axa Prioritară 1, Domeniul Major de Intervenţie 1.2 'Accesul IMM la finanţare', din resurse financiare provenind de la Fondul European de Dezvoltare Regională, avem alocate 87,5 milioane de euro. Pe JEREMIE am evoluat foarte bine anul acesta, am crescut de la 40% la finalul anului 2013, la aproximativ 80% rată de alocare estimată în prezent. Sperăm ca până la finalul anului să ajungem la 100%.
AGERPRES: Cum estimaţi că va evolua cofinanţarea proiectelor din fonduri UE la nivelul băncii?
Marius Radu: În ceea ce priveşte evoluţia în 2014, acesta a fost foarte bună. Avem foarte multe finanţări, iar dinamica este mai bună decât ne aşteptam. Există o explicaţie logică. Proiectele în implementare ar trebui finalizate până la sfârşitul anului viitor, iar unele dintre ele chiar mai devreme şi atunci foarte mulţi beneficiari a trebuit să ia decizia dacă merg mai departe cu proiectele sau nu. În anii anterior, multe companii nu au fost hotărâte dacă să implementeze proiectele. Am observat, din punctul acesta de vedere, o efervescenţă care s-a tradus prin numeroase solicitări în ceea ce priveşte creditele pentru implementarea proiectelor cu fonduri europene. Anul acesta am avut foarte multe proiecte care au fost aprobate spre finanţare şi care au început implementarea într-un timp foarte scurt. Dacă în 2010 - 2011, de când aprobai finanţarea şi până începea să se utilizeze semnificativ din credit, putea să dureze trei luni sau chiar şase, în momentul de faţă timpul este foarte scurt, este de 2 săptămâni, chiar şi o săptămână în unele cazuri. Datele la 6 luni arată că am ajuns la o valoare totala cumulată a aprobărilor de aproximativ 800 milioane euro, ceea ce pentru mine este o creştere semnificativă. Pentru finalul acestui an, estimarea noastră este de 50 de milioane euro noi aprobări pentru implementarea proiectelor cu fonduri nerambursabile sau facilităţi JEREMIE, deoarece solicitările s-au concentrat în prima jumătate a anului. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.