WWF: Populația lumii va trebui să consume "pe datorie" resursele naturale ale planetei, în 2014

 •  Economie
1157 afişări

Populația globului este nevoită să consume, până la sfârșitul anului 2014, resursele naturale ale planetei "pe datorie", deoarece deja materia primă oferită pentru un an de către natură s-a epuizat, atenționează World Wide Fund of Nature (WWF) -România, într-un informare referitoare la Earth Overshoot Day - ziua în care populația de pe întreg Pământul a epuizat toate resursele naturale pe care planeta le poate genera timp de 365 de zile.

644b91d0-ec64-4e89-8a6b-7530c1f77c25

Foto: (c) NASA

"Folosim mai mult decât avem, mai mult decât ne poate oferi natura, așa că pentru tot restul anului 2014, consumăm de la natură 'pe datorie" bunurile și serviciile de care avem nevoie ca să supraviețuim. Dacă ar fi să facem o paralelă, ne putem imagina că am moștenit un capital, dar în loc să cheltuim dobânda pe care o obținem în fiecare an pentru fondurile pe care le avem în cont, noi cheltuim dobânda și o parte din fonduri. Astfel, de la an la an capitalul e mai mic, dobânda la fel, iar noi cheltuim mai mult și lăsăm în urmă mai puțin pentru generațiile viitoare. Epuizarea acestui capital de resurse naturale și acumularea de deșeuri și emisii, în special cele de dioxid de carbon, pot continua pe o durată limitată până când ecosistemele încep să se degradeze și, în final, să colapseze", arată organizația de mediu.

Potrivit sursei citate, impactul consumului excesiv se vede, deja, în diverse fenomene: lipsa apei, deșertificarea, eroziunea solului, scăderea productivității solurilor, defrișările și fenomenele negative cauzate de dispariția pădurilor, dispariția speciilor, colapsul unor stocuri de pește și schimbările climatice.

În luna septembrie, WWF a anunțat lansarea "Living Planet Report 2014" (Raportul Planeta Vie), publicație bianuală ce măsoară sănătatea planetei noastre și impactul activității umane.

"În 1961, anul în care a fost fondată organizația WWF, oamenii utilizau doar două treimi din resursele naturale, iar majoritatea țărilor încă aveau rezerve ecologice. Amprenta noastră ecologică era mai mică și putea fi suportată. În ziua de azi, ne aflăm într-o situație total opusă. Cum putem schimba această tendință negativă? Alegând să ne 'reducem datoria', să consumăm cât mai puțin. Alegând energia din surse curate și regenerabile care ajută la reducerea emisiilor ce ne afectează grav clima, oceanele și calitatea aerului. Prin utilizarea puterii enorme pe care o avem ca și consumatori — alegerea produselor locale, ecologice și a celor recunoscute oficial ca produse prietenoase cu mediul, prin certificări, precum FSC (Forest Stewardship Council) pentru produsele din lemn sau MSC (Marine Stewardship Council) pentru pește și fructe de mare", notează WWF.

Earth Overshoot Day este o inițiativă a organizației Global Footprint Network, partener WWF, o zi în care se trage un semnal de alarmă referitor la consumul excesiv. Mesajul pornește de la baza date referitoare la amprenta ecologică — care arată volumul resurselor naturale, indicii demografici, cât de mult consumăm, cât de eficient producem și cine, ce și cât consumă.

Amprenta ecologică (Ecological Footprint) măsoară necesarul de sol productiv și apă pentru producerea bunurilor și resurselor consumate de populație și pentru neutralizarea emisiilor și deșeurilor.

Conform ediției 2012 a Indexului Planeta Vie, România are o amprentă ecologică medie de 2,7 hectare pe cap de locuitor, adică utilizează această suprafață pentru resurse de hrană, combustibil, materiale de îmbrăcăminte și construcții. În termeni comparativi, planeta nu ne poate oferi decât 1,8 hectare de teren și apă.

Raportul 'Planeta Vie' reprezintă o analiză științifică și, în același timp, o sursă globală de referință, care prezintă starea de sănătate a planetei, precum și impactul activităților umane asupra acesteia. Documentul este realizat de către WWF, în colaborare cu Zoological Society of London și Global Footprint Network.

Indexul a fost publicat, pentru prima oară, în 1998 și este reluat o dată la doi ani. Timpul de prelucrare a datelor obținute prin cercetare este de 3 ani — de exemplu, datele prezentate în ediția 2012 sunt cele înregistrate până la sfârșitul anului 2009.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu)

Etichete:

Comentează


Articole recomandate