Bucureşti, 30 iul /Agerpres/ - Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că îşi doreşte să aducă pe profit operaţional toate companiile din subordinea instituţiei în termen de doi ani şi pledează pentru manageri 'capabili să înţeleagă şi apoi să decidă în cunoştinţă de cauză într-o lume în care competiţia este la loc de frunte'.
De asemenea, Rus vorbeşte despre obiectivele şi priorităţile pe care le are în mandatul său, despre situaţia în care se află companiile aflate în subordine şi despre absorbţia fondurilor europene.

AGERPRES: Care sunt obiectivele pe care vi le-aţi propus pentru mandatul dumneavoastră în fruntea Ministerului Transporturilor?
Ioan Rus: Pe termen scurt, o prioritate este reducerea risipei, atât în ceea ce priveşte utilizarea resursei umane pe care acest minister şi companiile din subordinea sa o au, cât şi a celei materiale - resurse materiale existente azi. Lucrăm cu ceea ce avem - şi apoi resurse adiţionate la ceea ce noi avem de la bugetul de stat, adiţionate prin proiecte valide depuse la Comisia Europeană şi prin colaborări pe care le putem avea cu sistemul bancar european. Şi aici există o sumă de proiecte care au în acest moment aprobare/finanţare de la Uniunea Europeană, sunt altele care îşi urmează cursul logic şi în perioada 2014 - 2020, unele 2020 - 2027, deci pe următorul exerciţiu financiar al UE. Există, de asemenea, probleme care sunt o prioritate a mea pe termen mediu, anul acesta şi anul următor, şi anume aducerea tuturor companiilor din subordinea ministerului în situaţia de a avea profit operaţional.
Am discutat aceste lucruri cu Banca Europeană pentru Investiţii, cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cu Banca Mondială, cu FMI, cu Comisia Europeană. Companiile noastre trebuie aduse pe profit operaţional. Sigur că acest lucru nu este suficient.

AGERPRES: Cum veţi aduce companiile din subordinea Ministerului Transporturilor pe profit operaţional?
Ioan Rus: De exemplu, luăm CFR Marfă, companie care are pierderi. Prin măsuri interne, de la management la organizare şi utilizarea optimă a resurselor, o putem face să facă profit un leu sau 100 de lei. Cu suta aia de lei ea intră în faliment în următoarele luni, pentru că nu-i ajunge pentru dezvoltare. Pe de o parte. Pe de altă parte, însă, având profit operaţional egal cu 1 leu sau 100 de lei, ea este bancabilă, deci dispune de ceea ce îi este necesar pentru ca orice bancă solidă din lumea aceasta să vină alături de ea pe un proiect de dezvoltare. Şi obiectivul acesta este unul extrem de important, pentru că va da posibilitatea companiilor din subordinea MT să aibă acces facil la credite pe termen mediu şi lung, care să le asigure dezvoltarea.
Eu sunt împotrivă şi mi se pare o imensă prostie să spunem tot timpul că statul e cel mai prost gestionar. În realitate, privatizările mari care s-au făcut în România sunt alte state care au cumpărat companii româneşti. State mai puternice au cumpărat state mai slabe. Noi trebuie să ne depăşim statutul de stat slab şi să devenim un stat puternic. Statul este o noţiune simbolică. El există prin instituţiile sale - ministere, care există prin companiile lor. În consecinţă, plecând de la Ordonanţa 109 privind managementul corporativ, va însemna să aducem în companii manageri, consilii de administraţie capabile să înţeleagă şi apoi să decidă în cunoştinţă de cauză într-o lume în care competiţia este la loc de frunte. După aceea, încet-încet, prin măsuri legate inclusiv de sistemul de salarizare a oamenilor, să creştem şi în România respectul faţă de muncă, respectul faţă de proprietate, respectul reciproc. Acestea vor fi procese, nu vor fi întâmplări. Procesele au nevoie de timp fizic, de aceea spun că, până la finele anului viitor, mi-am propus eu, dacă voi fi până atunci ministru, să aduc toate companiile în situaţia de profit operaţional, cu management corporativ capabil să decidă în cunoştinţă de cauză ce se întâmplă în jurul nostru şi, alături de el, băncile româneşti sau străine doritoare să finanţeze procesul de dezvoltare al companiilor noastre.
Şi atunci, încet-încet, acest lucru va face ca România să treacă de la faza de creştere economică, în care este acum, la faza de dezvoltare a economiei, care înseamnă altceva. Înseamnă politici proactive în fiecare domeniu de activitate şi dezvoltarea economică ar fi cea care ar genera şi la nivelul individului lucruri care să se vadă, pe care omul să le simtă şi care să îi asigure o bunăstare suplimentară faţă de ceea ce se întâmplă azi. Creşterea economică pe care o avem azi este o premisă a unei dezvoltări economice pe care trebuie să o promovăm în continuare cu acest guvern sau cu următoarele guverne.

AGERPRES: Care au fost primele măsuri luate în minister, după preluarea mandatului?
Ioan Rus: Am fost şi m-am întâlnit cu toate companiile, cu toţi cei care au atribuţii de conducere în acest minister şi împreună cu ei am făcut evaluări pe fiecare companie, pe fiecare domeniu de activitate. Pe seama acestor evaluări, care de altfel sunt în curs şi în acest moment, am avut discuţii cu sistemul bancar şi încet-încet încercăm să identificăm soluţii care să ne permită să facem altceva decât ce am făcut până acum. Ce am făcut până acum ştim. Suntem pe pierderi cu mai toate companiile noastre. De la tovarăşul Marx ştim că esenţa raţiunii de a exista a societăţii capitaliste este obţinerea profitului. În situaţia în care eşti pe pierdere înseamnă că noi nu facem capitalism, or în jurul nostru este un capitalism extrem de bine dezvoltat şi noi fie devenim sclavi ai capitalismului dezvoltat, fie noi înşine suntem competitivi în acest mediu concurenţial şi eu cred în această variantă, că putem deveni competitivi şi noi.

AGERPRES: Vorbind de competitivitate, cum se explică faptul că, de exemplu, pe o rută cum ar fi Bucureşti - Galaţi, un transportator privat operează la un preţ al biletului de 32 de lei, în timp ce compania CFR Călători are un tarif dublu, de 67 de lei?
Ioan Rus: CFR Călători este cumva, în anumite momente ale discuţiei noastre pe această temă, în situaţia de a compara mere cu pere. CFR Călători este o companie care dezvoltă şi alte activităţi în sensul că face curse care sunt internaţionale, curse inter-regionale, pe care nu le poate face altcineva. În acest fel, are costuri legate de dotări, amortizări, impozite, taxe, gări mai mari decât trebuie... Noi am scos la licitaţie pe bursă, săptămâna trecută, 1.100 de kilometri de linii neinteroperabile, pe care CFR face pierderi din start. Am discutat şi eu cu un privat să-l întreb cum face el profit. El face profit pentru că are o mai mare elasticitate în organizare decât o firmă mare de stat. El poate să controleze biletele din tren, poate să facă în aşa fel încât să se vândă biletele de tren, deci poate să-şi optimizeze costurile la nivelul veniturilor sau sub nivelul veniturilor. Şi firmele mari pot să facă acest lucru, însă, deocamdată, suntem şi pe o infrastructură materială care produce costuri şi pe o supra-structură umană la volumul de activitate pe care îl avem. Aici sunt mai multe tipuri de măsuri pe care încercăm să le luăm şi unele sunt cronicizate. Vom încerca să facem acest lucru în perioada următoare.

AGERPRES: Aveţi în vedere şi o reducere de personal?
Ioan Rus: Sunt două variante: fie creşte activitatea, fie reduci personalul. Dacă reuşim prin alte măsuri să creştem volumul activităţii, iar eu de la această idee plec, de a ne creşte prestaţia, atunci nu este nevoie de niciun fel de reducere de personal. Dacă acest lucru nu-l reuşeşti, atunci, vrând-nevrând, pentru a menţine o societate în viaţă, trebuie să umbli la reducerea costurilor. Trebuie să vezi despre ce costuri e vorba, dacă poţi reduce de la o categorie de costuri sau ajungi şi la costuri salariale. În general, ajungi şi la aceste costuri care presupun reduceri de personal.

AGERPRES: În ceea ce priveşte TAROM, unul dintre oficialii companiei spunea, la finele anului trecut, că se analizează două direcţii: fie o eventuală poziţionare a companiei în rândul operatorilor low-cost fie accesarea de noi pieţe. Cum vedeţi situaţia?
Ioan Rus: Cele două direcţii identificate nu se exclud. Adică pot să faci şi curse low-cost şi îţi poţi extinde şi activitatea în zonă. Eu am discutat şi cu managementul TAROM şi cu sindicatele. Au o sumă de probleme, de divergenţe între ei. Am primit în această dimineaţă /miercuri, 30 iulie 2014, n.r./ un raport referitor la ce au de făcut. Avem experienţa unor companii similare, precum Malev. Ştim cum să dispari, în consecinţă nu avem niciun motiv să repetăm această experienţă. Sunt erori pe care companii din jurul nostru le-au făcut şi au dispărut. Prin ceea ce vom face, sigur de acord cu ei, analizăm cu mare atenţie posibilitatea de a dezvolta TAROM, inclusiv prin privatizarea unei cote părţi din acţiunile pe care statul român le deţine acolo, pentru a aduce un partener capabil să inducă un alt tip de management, mai bun decât cel pe care noi am ştiut să-l facem până acum şi care e cu pierderi. Sunt discuţii, este principial să fie un obiectiv. Poate să nu aibă nume şi prenume în acest moment, dar câtă vreme poţi să defineşti un obiectiv extrem de clar începe să apară şi nume, şi prenume de companie sau de investitor care ar fi capabil să contribuie la dezvoltarea companiei, nu la înmormântarea ei. Sunt chestiuni de analizat. Cineva îmi explica, de exemplu, că această companie are X avioane care au, în acest moment, o vechime de Y ani, a căror mentenanţă lunară se apropie de costurile unei rate de leasing la achiziţionarea unei flote noi de avioane. Acestea sunt decizii pe care trebuie să le luăm. Raportul primit în această dimineaţă se referă la costurile de mentenanţă, la varianta în care noi putem demonstra Guvernului că din avioanele vechi mai bine faci low-cost şi curse scurte, le închiriezi şi faci bani prin cineva şi noi să mergem pe varianta de reînnoire a flotei, să asigurăm un alt confort, linii de distanţă mai mare ş.a.m.d. Să devenim un operator regional mult mai solid. Sunt lucruri care se vor decide în scurtă vreme pentru că ne presează situaţia economico-financiară a companiei.

AGERPRES: Vicepremierul Liviu Dragnea a anunţat, la sfârşitul lunii martie, la Beijing, că TAROM ar putea relua zborurile pe linia aeriană Bucureşti - Beijing începând din iunie sau iulie. Credeţi că s-ar putea produce acest lucru?
Ioan Rus: Mai aveţi un pic de răbdare. S-ar putea ca acest anunţ să se facă în această toamnă. Mai sunt câteva chestiuni de rezolvat şi sunt câteva lucruri de evaluat pentru că pentru o astfel de linie, cu care sunt de acord, este nevoie să-ţi calculezi cât timp stai cu ea pe pierdere, până când toate agenţiile ştiu că există, până când te transformi într-un punct nodal în care şi cel de la Sofia şi cel de la Stockholm să afle că există alternative din Bucureşti la Beijing. Există o perioadă de timp în care trebuie să-ţi evaluezi cu corectitudine faptul că stai pe pierdere şi după nu ştiu câte luni începi să ajungi pe profit.

AGERPRES: Există proiecte începute la nivelul Ministerului Transporturilor la care veţi renunţa pentru că nu sunt viabile?
Ioan Rus: În acest moment, nu consider vreun proiect neviabil. Consider că totul e necesar a fi supus unei analize foarte serioase şi în aceste analize să vedem criterii aproape exclusiv de profitabilitate economică.

AGERPRES: V-aţi stabilit echipa cu care veţi lucra în acest mandat? Veţi păstra actuala structură, veţi opera schimbări şi la ce nivel?
Ioan Rus: Eu plec de la premisa de competenţă a fiecărui coleg în acest minister, de la prezumţia de bună credinţă, de dorinţă de implicare, determinare. Nu am în proiect schimbarea nimănui. Singurul proiect pe care îl am este ceea ce v-am spus, legat de eficientizare şi mai departe. Acest lucru presupune nişte măsuri pe care trebuie să le luăm. Cine se va înscrie în acest nou registru al activităţii noastre este binevenit. Cine nu, va pleca singur.

AGERPRES: După întâlnirile pe care le-aţi avut cu reprezentanţii companiilor din subordinea ministerului, credeţi că managementul corporativ este cu adevărat o soluţie pentru companiile de stat?
Ioan Rus: Poate fi. Până acum a fost management de stat. Cu acest tip de management al statului, în care noi am numit directorii pe criterii politice, economice, mai mult politice, ştim ce rezultate avem. Rezultatele nu sunt unele de natură să ne mulţumească. Corporaţiile din jurul nostru, unele care se ocupă de transport feroviar sau aerian sau naval, de infrastructura feroviară sau rutieră, au demonstrat de-a lungul ultimilor zeci sau sute de ani că ştiu să fie profitabile şi atunci mi se pare firească dorinţa de a încerca să imporţi un pic de management de acest tip şi să încerci să-l implici şi în existenţa noastră. Noi avem cadrul legal - Ordonanţa 109 corectată cu 51 - prin care putem face aceste lucruri.
Avem în acest moment un contract cu PricewaterhouseCoopers pentru selecţia de personal. Am avut deja mai multe discuţii cu dânşii şi încet-încet în această toamnă vom începe să punem manageri de acest tip. Sigur, sunt unele companii şi la noi care sunt unici furnizori de servicii de un anume tip. ROMATSA, să spunem. Nu avem 100 de ROMATSE. Nu poate un privat să ia o bucată de activitate de acest tip pentru că ea se supune altor exigenţe şi nu se încadrează nimeni. Acolo poate nu este nevoie de un manager privat, care să opereze cu profitul mai mult decât cu competenţa în ceea ce priveşte activitatea în sine. Acolo este nevoie mai mult de specialişti. Acestea sunt lucruri care trebuie analizate cu foarte multă grijă şi luate măsurile de la caz la caz. Nu toate se pretează. Noi avem şi astăzi în CA-uri mai mulţi economişti sau jurişti decât specialişti în probleme navale la compania de transport maritim sau la cea aeriană avem mai mulţi ingineri mecanici decât aeronauţi sau specialişti în aerospaţiale. Şi aici va trebui să găsim un echilibru între specialităţile şi experienţa pe care o au cei care intră într-un CA, nu doar managerul în sine, pentru că decident masiv conform legii este CA-ul la noi. Deci, acela este cel care aprobă planul managerial, evoluţia companiei etc. Şi acolo trebuie mai mulţi oameni capabili să decidă în cunoştinţă de cauză în domeniul respectiv.

AGERPRES: Revine CNADNR la Ministerul Transporturilor?
Ioan Rus: Poate să revină, la un moment dat. Nu s-a pus problema în acest moment. CNADNR este în subordinea Guvernului, vrând-nevrând este şi în subordinea mea, ca membru al Guvernului. El se subordonează direct acolo şi parte de finanţare vine prin MT. În consecinţă, chiar dacă nu este nemijlocit în subordinea MT indirect şi responsabilitatea vizavi de ceea ce se întâmplă bun sau rău acolo revine şi ministerului nostru.

AGERPRES: Ce v-aţi propus în privinţa fondurilor europene, având în vedere că absorbţia, la nivelul MT, este foarte redusă?
Ioan Rus: Anul acesta, a fost o sumă de contracte care din diverse motive au fost reziliate. S-a reluat procedura de refacere a licitaţiei. Au fost licitaţii câştigate şi contestate, super-contestate, şi în deciziile sistemului judiciar au stat mult timp. După aceea, am avut întârzieri legate de exproprierea terenurilor, au fost întârzieri în ceea ce priveşte termenele de execuţie ale acestor lucrări, eliberări de autorizaţii etc. Sunt autostrăzi care trec peste zone unde sunt morminte, peste cimitire, peste halda de la Mintia, peste nu ştiu care peşteră cu lilieci iar asociaţia iubitorilor de lilieci nu ne lasă să spargem peştera...Sunt felurite întârzieri şi antamate foarte multe contracte. Acest lucru face ca în acest an să fim undeva în jurul lui 40% atragere de fonduri europene, dar dacă ne organizăm foarte bine şi stăm anul acesta pe 40, anul viitor vom fi mult mai bine.

AGERPRES: Cum caracterizaţi competiţia electorală pentru preşedinţie? Pe cine vedeţi în turul 2?
Ioan Rus: Ieri am lansat candidatul nostru pentru Preşedinţie, pe domnul prim ministru Victor Ponta. A fost un moment festiv, deşi conjunctura nu a fost una extrem de favorabilă pentru festivităţi. În consecinţă, totul s-a desfăşurat într-o notă puţin mai decentă şi mai puţin de sărbătoare, dar oricum în momentul în care candidatul unui partid are nume şi prenume speranţa capătă nume şi prenume şi începe să aibă formă, înălţime, e gras, e lung, e lat, e deştept şi aşa mai departe. Eu cred, din ceea ce se vede în acest moment, că premierul Victor Ponta are cea mai mare şansă să câştige alegerile. Asta, în comparaţie cu ceea ce alţi candidaţi pun în piaţă, în ceea ce priveşte cunoştinţele şi capabilităţile lor de a face sau de a nu face ceva. Cred că este foarte greu. Opoziţia unită pare a se îndrepta spre Iohannis. Îmi vine foarte greu să cred că experienţa politică, economică, socială, administrativă pe care o acumulezi la nivelul unui oraş precum Sibiul - un oraş important al României - o poţi extrapola la nivel naţional într-un timp atât de scurt pentru a demonstra oamenilor că acea experienţă mică poate fi adusă la nivelul unui şef de stat competent şi competitiv. Este absolut posibil numai că-i foarte greu ca în acest interval de trei luni tot poporul să înţeleagă că-i posibil şi să îţi dea o şansă adevărată. Şi atunci cred mai degrabă în mod obiectiv că şansa numărul unu o are Victor Ponta.

AGERPRES: În turul 2, din partea Dreptei, pe cine vedeţi mai degrabă? Pe Klaus Iohannis sau pe Cristian Diaconescu?
Ioan Rus: Din partea Opoziţiei este Klaus Iohannis. Cristi Diaconescu este reprezentantul unui partid care a făcut 6%, în urmă cu o lună jumătate - două la alegerile europarlamentare. Fără un partid mare în spate, este foarte complicat să devii un candidat solid la poziţia de preşedinte al României. E foarte dificil.

AGERPRES: În cazul în care Victor Ponta va fi ales preşedintele României, pe cine vedeţi potrivit pentru funcţia de premier? Dar pentru cea de preşedinte al PSD?
Ioan Rus: Noi am discutat acest lucru la Orăştie, în urmă cu vreo lună, la un comitet executiv. Până în noiembrie, până când se termină de numărat voturile şi Victor Ponta este preşedinte, toate energiile partidului se vor concentra doar pe acest subiect, pentru că, la alegerile precedente, Mircea Geoană a pierdut, pe de o parte, din cauza lui, dar pe de altă parte - nu ştiu proporţia să stabilesc între cele două cu exactitate - şi din cauza faptului că parte din energia liderilor partidului s-a consumat şi în discuţii privitor la succesiune. În acest moment, aceste discuţii nu sunt şi nu vor fi.
După alegeri, partidul are un preşedinte executiv care poate să conducă liniştit partidul până la un congres care va avea loc în februarie. Aşa am stabilit la Orăştie. Poate se mai schimbă ceva.
În intervalul decembrie-februarie, putem tot discuta şi tot competiţiona între noi, cei care eventual vor dori să acceadă în fruntea partidului, dar după ce rezolvăm această problemă cu alegerile prezidenţiale.
În ceea ce priveşte premierul, tot acolo (la Orăştie - n. r.) s-a stabilit şi s-a dat mandat candidatului la Preşedinţie să analizeze care ar fi varianta cea mai bună de prim-ministru şi ne va propune o soluţie nominală între turul 1 şi turul 2. Până atunci are dezlegare să analizeze, să studieze şi să facă o propunere într-o variantă în care cu toţii am convenit ca în sfârşit să ajungă şi România în situaţia ca preşedintele şi premierul să vorbească aceeaşi limbă, dacă se poate, pe toate temele pe care românii şi România le au în acest moment.
Şi atunci, aşa cum este normal şi firesc, el trebuie să aibă primul cuvânt de spus. Sigur că va fi ales de conducerea partidului şi premierul sau va fi votat în Parlament fără îndoială, dar prioritate în a nominaliza o are candidatul la preşedinţie. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu)