COD GALBEN: 17-06-2025 ora 10 Intre 17 iunie, interval orar 12 – 21 Fenomene vizate se va semnala 17 iunie, interval orar 12 – 21 Fenomene vizate COD GALBEN: 17-06-2025 ora 10 Intre 17 iunie, interval orar 12 – 21Fenomene vizate se va semnala 17 iunie, interval orar 12 – 21Fenomene vizate
Bucureşti, iun /Agerpres/ - Preţul crescut al carburanţilor reprezintă o dificultate majoră pentru activitatea transportatorilor, putându-se observa deja o diminuare reală a lichidităţii şi o scădere a profitului, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, secretarul general al Asociaţiei Române pentru Transporturi Rutiere Internaţionale (ARTRI), Florinel Andrei.
Pe de altă parte, acesta afirmă că s-au făcut, recent, paşi importanţi în relaţia cu Belarus privind autorizaţiile de transport. Ruta prin Belarus spre Rusia a devenit din ce în ce mai tranzitată, deoarece este considerată ca fiind una sigură.
Nu în ultimul rând, secretarul general al ARTRI consideră că, pe termen mediu şi lung, în Europa, vor avea succes firmele care au ţinut pasul cu motorizarea ecologică, cu digitalizarea businessului şi cu sporirea renumelui, a brandului.
AGERPRES: Care sunt principalele dificultăţi cu care se confruntă la ora actuală firmele de transport rutier internaţional din România?
Florinel Andrei: Prima este generată de costurile crescute la carburanţi. După aproape două luni, se observă o reală diminuare a lichidităţii şi o scădere a profitului. Transportatorii şi toţi consumatorii de carburanţi aşteaptă cu nerăbdare să vadă investiţiile promise din această 'chetă' obligatorie. Dacă nu vor răsări autostrăzile, credibilitatea unui astfel de mecanism va fi compromisă pentru totdeauna în România. A doua este cauzată de lipsa de coeziune a breslei în faţa autorităţilor şi a prestanţei sectorului în dialogul public. Fără unitate nu va exista calitate şi progres. Iar lipsa de coeziune este speculată şi exploatată de către factorul politic ori de câte ori are nevoie să o facă; întotdeauna împotriva intereselor industriei transportului.
În fine, a treia dificultate este provocată de instabilitatea regională din ultima perioadă. Foarte multe importuri şi exporturi din şi spre Rusia au fost întârziate sau anulate de instabilitatea din Ucraina. Transportatorii au fost nevoiţi să găsescă rapid rute alternative, din păcate mai lungi, mai obositoare şi mai scumpe.
AGERPRES: Ce impact a avut procesul de majorare a costurilor carburanţilor din acest an?
Florinel Andrei: Unul evident negativ. Pentru transportatori lichiditatea şi comenzile sunt esenţiale. Prima asigură deplasarea. Comenzile generează rentabilitatea, profitul. Mai puţină lichiditate înseamnă mai multe şanse de a rata comenzi sau, şi mai grav, insolvenţă şi faliment. Concurenţa puternică din transporturi şi spectrul eşecului generează frustrări care se vor manifesta în creşteri inevitabile de preţuri la curse. Şi de aici urmează 'sarabanda' cunoscută: inflaţie în creştere - preţuri de producţie mai mari - preţuri de achiziţie mai mari - scăderea consumului.
Clienţii români acceptă uneori negocieri cu transportatorii; în schimb, cei străini rămân ...străini faţă argumentele transportatorilor, iar costurile suplimentare rămân în sarcina cărăuşilor.
AGERPRES: Cum apreciaţi atitudinea actuală a mediului bancar din România vizavi de posibila sprijinire a IMM-urilor în vederea achiziţionării de vehicule noi din profitul înregistrat?
Florinel Andrei: Dintotdeauna, ţinta mediului bancar a fost profitul. Acest fapt a generat, pe de o parte, stabilitatea şi dezvoltarea temporară a băncilor, iar pe de altă parte poziţionarea distantă a IMM-urilor. De fiecare dată, însă, când s-a ieşit din această logică rece a câştigului maximal, mesajul mediului bancar a redevenit atractiv. Transportatorii români au de ales între a face investiţii inteligente sau a se retrage la garaj în maximum 10-15 ani. Pe termen mediu şi lung, în Europa, vor avea succes firmele care au ţinut pasul cu motorizarea ecologică, cu digitalizarea businessului şi cu sporirea renumelui, a brandului. Subliniem că transportatorii aşteaptă mesaje pozitive şi din partea autorităţilor.
AGERPRES: Ce măsuri ar trebui să ia autorităţile în perioada imediat următoare pentru a veni în sprijinul transportatorilor?
Florinel Andrei: În răspunsul la prima întrebare am criticat lipsa de omogenitate dintre reprezentanţii transportatorilor. Dezbinarea nu dă roade şi decredibilizează reprezentativitatea. În cazul autorităţilor noastre, cea mai mare hibă nu ţine de absenţa omogenităţii, ci de decontectarea lor (parţială sau totală) de la dinamica internaţională a transporturilor. După cum s-a văzut în aceste zile, în România, politica a bătut fişa postului. La cel mai mare summit din transporturi - Leipzig (21-24 mai) - ţara noastră şi transportatorii români au fost reprezentaţi doar de delegaţia ARTRI. Nicio instituţie centrală nu a fost aici. Fiind 'alegeri europene', miniştrii şi directorii noştri au ales să absenteze de la dezbateri şi decizii internaţionale. Aşadar, prima măsură am sugerat-o deja: conectarea rapidă, profesionistă şi de lungă durată la fluxul global. A doua măsură ţine de implicarea internă a autorităţilor centrale şi judeţene în respectarea promisiunilor făcute de politicieni: restituirea unei părţi din acciză, construirea de drumuri, racordarea României la marele flux de mărfuri dintre Vest şi Est. Apreciem faptul că, din acest an, la autorizaţiile universale de transport CEMT vor fi admişi transportatorii cu camioane mai noi. Procesul de înnoire este stimulat de piaţă, dar trebuie încurajat şi de stat, nu doar condiţionat.
AGERPRES: În ce măsură sunt afectaţi transportatorii de anumite modificări ale legislaţiei rutiere din celelalte ţări europene?
Florinel Andrei: Transportatorii sunt afectaţi cel mai mult de creşterile de taxe. Astfel de creşteri au fost înregistrate în ultima perioadă în Ungaria, Franţa şi Anglia. Cel mai mare impact l-a avut, datorită poziţiei geografice, Ungaria. Anglia este ultima intrată în categorie, dar este un exemplu interesant: transportatorii englezi trec prin această măsură neafectaţi. Statul le scade din impozit exact cuantumul noii taxe de drum. E un exemplu evident de protecţionism, pe care îl dorim cât mai curând aplicat şi de statul român. Turcia a făcut modificări la legislaţia din domeniul transporturilor care au generat un adevărat blocaj, în special în relaţia cu Bulgaria. Când sunt astfel de tensiuni, sunt afectaţi toţi transportatorii. Românii au fost afectaţi şi direct de schimbările din Turcia, prin îngreunarea condiţiilor de acces la piaţa turcă. Asemenea măsuri subtile şi nuanţate arată provocările acestei perioade în care lupta pentru piaţă are forme aparent mai puţin brute, dar este dusă permanent. Efecte grave produce deja de aproape un an decizia autorităţilor vamale ale Rusiei de a nu aplica regimul TIR pe teritoriul Federaţiei Ruse. Evoluţiile regionale duc şi la alte complicaţii. Procesul de uniformizare a legislaţiei transporturilor în UE este continuu, dar lent. Pe termen lung ar trebui să nu mai existe aşa multe probleme cauzate de diferenţele legislative.
AGERPRES: Ce acorduri s-au încheiat recent cu ţările vecine, în vederea susţinerii activităţii transportatorilor români?
Florinel Andrei: Turcia, Kazahstan, Moldova, Belarus sunt ţări cu care au avut loc întâlniri de negociere. Într-o perioadă în care trebuie continuate eforturile de înlăturare a efectelor crizei, preocuparea pentru noi rute spre est se poate observa şi din agenda întâlnirilor bilaterale. Zilele trecute s-au făcut paşi importanţi cu Belarus privind autorizaţiile şi aceasta este vestea cea bună pe care o aşteptau transportatorii din ambele ţări. După cum ştiţi, ruta prin Belarus spre Rusia a devenit din ce în ce mai tranzitată, fiind sigură. Graţie acestor negocieri, vor avea de câştigat atât transportatorii, cât şi economia naţională.AGERPRES/(AS-autor: Magdalena Tănăsescu, editor:Nicoleta Gherasi)
Pe de altă parte, acesta afirmă că s-au făcut, recent, paşi importanţi în relaţia cu Belarus privind autorizaţiile de transport. Ruta prin Belarus spre Rusia a devenit din ce în ce mai tranzitată, deoarece este considerată ca fiind una sigură.
Nu în ultimul rând, secretarul general al ARTRI consideră că, pe termen mediu şi lung, în Europa, vor avea succes firmele care au ţinut pasul cu motorizarea ecologică, cu digitalizarea businessului şi cu sporirea renumelui, a brandului.
AGERPRES: Care sunt principalele dificultăţi cu care se confruntă la ora actuală firmele de transport rutier internaţional din România?
Florinel Andrei: Prima este generată de costurile crescute la carburanţi. După aproape două luni, se observă o reală diminuare a lichidităţii şi o scădere a profitului. Transportatorii şi toţi consumatorii de carburanţi aşteaptă cu nerăbdare să vadă investiţiile promise din această 'chetă' obligatorie. Dacă nu vor răsări autostrăzile, credibilitatea unui astfel de mecanism va fi compromisă pentru totdeauna în România. A doua este cauzată de lipsa de coeziune a breslei în faţa autorităţilor şi a prestanţei sectorului în dialogul public. Fără unitate nu va exista calitate şi progres. Iar lipsa de coeziune este speculată şi exploatată de către factorul politic ori de câte ori are nevoie să o facă; întotdeauna împotriva intereselor industriei transportului.
În fine, a treia dificultate este provocată de instabilitatea regională din ultima perioadă. Foarte multe importuri şi exporturi din şi spre Rusia au fost întârziate sau anulate de instabilitatea din Ucraina. Transportatorii au fost nevoiţi să găsescă rapid rute alternative, din păcate mai lungi, mai obositoare şi mai scumpe.
AGERPRES: Ce impact a avut procesul de majorare a costurilor carburanţilor din acest an?
Florinel Andrei: Unul evident negativ. Pentru transportatori lichiditatea şi comenzile sunt esenţiale. Prima asigură deplasarea. Comenzile generează rentabilitatea, profitul. Mai puţină lichiditate înseamnă mai multe şanse de a rata comenzi sau, şi mai grav, insolvenţă şi faliment. Concurenţa puternică din transporturi şi spectrul eşecului generează frustrări care se vor manifesta în creşteri inevitabile de preţuri la curse. Şi de aici urmează 'sarabanda' cunoscută: inflaţie în creştere - preţuri de producţie mai mari - preţuri de achiziţie mai mari - scăderea consumului.
Clienţii români acceptă uneori negocieri cu transportatorii; în schimb, cei străini rămân ...străini faţă argumentele transportatorilor, iar costurile suplimentare rămân în sarcina cărăuşilor.
AGERPRES: Cum apreciaţi atitudinea actuală a mediului bancar din România vizavi de posibila sprijinire a IMM-urilor în vederea achiziţionării de vehicule noi din profitul înregistrat?
Florinel Andrei: Dintotdeauna, ţinta mediului bancar a fost profitul. Acest fapt a generat, pe de o parte, stabilitatea şi dezvoltarea temporară a băncilor, iar pe de altă parte poziţionarea distantă a IMM-urilor. De fiecare dată, însă, când s-a ieşit din această logică rece a câştigului maximal, mesajul mediului bancar a redevenit atractiv. Transportatorii români au de ales între a face investiţii inteligente sau a se retrage la garaj în maximum 10-15 ani. Pe termen mediu şi lung, în Europa, vor avea succes firmele care au ţinut pasul cu motorizarea ecologică, cu digitalizarea businessului şi cu sporirea renumelui, a brandului. Subliniem că transportatorii aşteaptă mesaje pozitive şi din partea autorităţilor.
AGERPRES: Ce măsuri ar trebui să ia autorităţile în perioada imediat următoare pentru a veni în sprijinul transportatorilor?
Florinel Andrei: În răspunsul la prima întrebare am criticat lipsa de omogenitate dintre reprezentanţii transportatorilor. Dezbinarea nu dă roade şi decredibilizează reprezentativitatea. În cazul autorităţilor noastre, cea mai mare hibă nu ţine de absenţa omogenităţii, ci de decontectarea lor (parţială sau totală) de la dinamica internaţională a transporturilor. După cum s-a văzut în aceste zile, în România, politica a bătut fişa postului. La cel mai mare summit din transporturi - Leipzig (21-24 mai) - ţara noastră şi transportatorii români au fost reprezentaţi doar de delegaţia ARTRI. Nicio instituţie centrală nu a fost aici. Fiind 'alegeri europene', miniştrii şi directorii noştri au ales să absenteze de la dezbateri şi decizii internaţionale. Aşadar, prima măsură am sugerat-o deja: conectarea rapidă, profesionistă şi de lungă durată la fluxul global. A doua măsură ţine de implicarea internă a autorităţilor centrale şi judeţene în respectarea promisiunilor făcute de politicieni: restituirea unei părţi din acciză, construirea de drumuri, racordarea României la marele flux de mărfuri dintre Vest şi Est. Apreciem faptul că, din acest an, la autorizaţiile universale de transport CEMT vor fi admişi transportatorii cu camioane mai noi. Procesul de înnoire este stimulat de piaţă, dar trebuie încurajat şi de stat, nu doar condiţionat.
AGERPRES: În ce măsură sunt afectaţi transportatorii de anumite modificări ale legislaţiei rutiere din celelalte ţări europene?
Florinel Andrei: Transportatorii sunt afectaţi cel mai mult de creşterile de taxe. Astfel de creşteri au fost înregistrate în ultima perioadă în Ungaria, Franţa şi Anglia. Cel mai mare impact l-a avut, datorită poziţiei geografice, Ungaria. Anglia este ultima intrată în categorie, dar este un exemplu interesant: transportatorii englezi trec prin această măsură neafectaţi. Statul le scade din impozit exact cuantumul noii taxe de drum. E un exemplu evident de protecţionism, pe care îl dorim cât mai curând aplicat şi de statul român. Turcia a făcut modificări la legislaţia din domeniul transporturilor care au generat un adevărat blocaj, în special în relaţia cu Bulgaria. Când sunt astfel de tensiuni, sunt afectaţi toţi transportatorii. Românii au fost afectaţi şi direct de schimbările din Turcia, prin îngreunarea condiţiilor de acces la piaţa turcă. Asemenea măsuri subtile şi nuanţate arată provocările acestei perioade în care lupta pentru piaţă are forme aparent mai puţin brute, dar este dusă permanent. Efecte grave produce deja de aproape un an decizia autorităţilor vamale ale Rusiei de a nu aplica regimul TIR pe teritoriul Federaţiei Ruse. Evoluţiile regionale duc şi la alte complicaţii. Procesul de uniformizare a legislaţiei transporturilor în UE este continuu, dar lent. Pe termen lung ar trebui să nu mai existe aşa multe probleme cauzate de diferenţele legislative.
AGERPRES: Ce acorduri s-au încheiat recent cu ţările vecine, în vederea susţinerii activităţii transportatorilor români?
Florinel Andrei: Turcia, Kazahstan, Moldova, Belarus sunt ţări cu care au avut loc întâlniri de negociere. Într-o perioadă în care trebuie continuate eforturile de înlăturare a efectelor crizei, preocuparea pentru noi rute spre est se poate observa şi din agenda întâlnirilor bilaterale. Zilele trecute s-au făcut paşi importanţi cu Belarus privind autorizaţiile şi aceasta este vestea cea bună pe care o aşteptau transportatorii din ambele ţări. După cum ştiţi, ruta prin Belarus spre Rusia a devenit din ce în ce mai tranzitată, fiind sigură. Graţie acestor negocieri, vor avea de câştigat atât transportatorii, cât şi economia naţională.AGERPRES/(AS-autor: Magdalena Tănăsescu, editor:Nicoleta Gherasi)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.