Bucureşti, 15 mai /Agerpres/ - România va transmite Comisiei Europene varianta oficială a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 la finele lunii iunie, dacă vor fi aprobate şi emise până atunci regulamentele europene, a declarat George Turtoi, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, într-un interviu acordat AGERPRES.
Acesta susţine că, în urma discuţiilor tehnice cu reprezentanţii europeni, primul draft al viitorului program de dezvoltare rurală este "bine elaborat şi la un nivel calitativ superior".
Secretarul de stat în MADR a mai vorbit despre primele sesiuni de depunere de proiecte care vor fi deschise în 20 mai, pe regulile actualului PNDR, dar cu finanţare din noul program, precum şi de stadiul elaborării a două măsuri noi dedicate proprietarilor de păduri şi fermierilor care vor să arendeze terenurile.
Nu în ultimul rând, George Turtoi a menţionat că ministerul intenţionează să vină în sprijinul micilor fermieri, pe componenta dedicată fermelor de familie, cu cel puţin 18 proiecte tip, încă de la deschiderea primelor sesiuni din luna mai.

AGERPRES: În ce stadiu se află negocierile cu Comisia Europeană pe prima variantă a noului Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020?
George Turtoi: Prima variantă a noului Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 a fost transmisă Comisiei Europene pentru discuţii tehnice şi am primit deja un feedback din partea lor. Pe ansamblu, programul este bine elaborat şi la un nivel calitativ superior. Au mai solicitat anumite informaţii minore, legate în principal de date, dar nu erau probleme de fond sau de substanţă pe program şi nici în ceea ce priveşte alocarea fondurilor. Aşteptăm spre finalul lunii mai sau începutul lunii iunie să primim toate informaţiile tehnice, astfel încât să putem regla programul şi să-l depunem oficial la finalul lunii iunie, dacă apar regulamentele. Am înţeles că vor intra în Consiliu şi în primele două săptămâni din iunie vor fi aprobate şi emise, iar la finalul lunii iunie noi vom putea trimite oficial programul la Comisia Europeană.

AGERPRES: Aţi anunţat că pe 20 mai vor fi deschise primele sesiuni de depunere de proiecte pe primele două măsuri din viitorul program. Puteţi oferi detalii?
George Turtoi: Una dintre măsuri este cea de investiţii în ferme, fosta măsură 121 din PNDR. Aici am găsit un artificiu la care puţină lume s-a gândit, respectiv de a lansa o măsură pe regulile programului actual, dar cu finanţare din programul viitor, lucrul acesta fiind permis de către regulamentul de tranziţie, chir dacă nu specifică în mod expres acest lucru. Regulamentul spunea că angajamentele din programul actual pot fi preluate şi pe programul viitor şi atunci ne-am gândit de ce să nu putem face şi o sesiune. Cred că noi suntem sigura ţară cu sesiuni pe care le vom deschide pe această facilitate. Comisia Europeană a fost iniţial surprinsă de idee, dar ulterior a văzut că nu este nicio o problemă din punct de vedere tehnic şi legal şi am primit acordul pe ambele măsuri, respectiv pe investiţii în ferme şi pe bunăstarea animalelor.
Practic, deschidem o măsură nouă cu trei secţiuni majore. Avem investiţiile efective în ferme, împărţite în două, respectiv investiţii în ferme zootehnice şi investiţii în ferme vegetale. Avem şi componenta de ferme de familie şi una pentru adaptarea la standarde pentru partea de lapte. Există facilitatea ca, în cazul în care nu se depun suficiente proiecte pe una dintre cele trei componente, sumele să se mute acolo unde s-au depus mai multe proiecte, pentru că este în cadrul aceleaşi măsuri şi există posibilitatea aceasta la final de sesiune.
Este vorba de o sumă totală de 150 de milioane de euro pe această măsură. Avem 35 milioane de euro pentru fermele de familie, 15 milioane de euro pentru standarde pe partea de lapte, iar pentru investiţii în ferme 100 de milioane, împărţite 50-50 pe vegetal şi zootehnic. Din cele 50 de milioane de euro alocate pentru partea de vegetal, 80% din sumă am alocat-o pentru achiziţii de utilaje, adică pentru proiecte simple şi 20% pentru proiecte complexe cu construcţii montaj. Pentru partea de zootehnie avem inversate procentele pentru că aici achiziţia de utilaje presupune şi partea de montaj, adică se face un proiect complex şi numai 20% din sumă se va aloca pentru echipamente simple. Sperăm ca în felul acesta alocările, cel puţin pe partea de proiecte simple, să meargă foarte repede şi să avem proiecte plătite într-un an de zile. Valorile maxime care vor fi acordate pentru aceste proiecte au fost revizuite şi diminuate. Pentru utilaje am mers cu valoarea sprijinului la 700.000 de euro, pentru construcţii montaj la un milion de euro pe partea vegetală şi la două milioane de euro pe partea zootehnică.

AGERPRES: Câte proiecte tip veţi lansa în sesiunea din luna mai pe componenta dedicată fermelor de familie?
George Turtoi: Încercăm ca încă din această sesiune să avem cel puţin 18 proiecte tip pentru sectoarele vegetal şi zootehnic. Asta intenţionăm să facem. Vor fi disponibile cele şase proiecte tip pe care le-am anunţat, similare cu cele din sesiunea trecută, dar mai pregătim încă 12 sau 14 pe diverse dimensiuni de fermă. În total vrem să ajungem la 20 de proiecte tip. Acum sunt în curs de elaborare, unele dintre ele sunt chiar finalizate, dar sperăm să avem până la deschiderea sesiunii, pe 20 mai, toate proiectele tip.

AGERPRES: Aş vrea să vorbiţi şi despre cea de-a doua măsură pentru care va fi deschisă o sesiune de depunere de proiecte pe 20 mai.
George Turtoi: Pe bunăstarea animalelor avem cele două pachete mari, respectiv pentru fermele noi de porc şi pasăre, cu finanţare din programul viitor. Va fi deschisă o sesiune pentru cei care nu au apucat să depună sprijinul pentru această măsura. A fost mai greu de convins Comisia Europeană, dar în urma auditului pe această măsură am reuşit. Au văzut că au fost rezultate foarte bune, că banii au fost cheltuiţi corect, efectiv pentru compensare de pierderi şi astfel au fost de acord să mai lansăm o sesiune pentru angajamente noi, mai ales că majoritatea celor care nu au depus erau de fapt ferme finanţate din cadrul PNDR şi care nu finalizaseră proiectele. Era păcat ca exact cei pe care i-am finanţat noi să nu beneficieze de sprijin. Nu are o suma totală această măsură de bunăstare pentru că, practic, vom finanţa toate aplicaţiile depuse.

AGERPRES: Prima variantă a PNDR trimisă la Bruxelles cuprindea 14 măsuri, dar recent aţi anunţat că vor mai fi incluse încă două măsuri noi. Despre ce măsuri este vorba şi în ce stadiu sunteţi cu elaborarea lor?
George Turtoi: Avem în discuţie două măsuri noi şi acum aşteptăm calculele pentru a vedea în ce mod le activăm. Prima este măsura de silvomediu, similară cu cea de agromediu, dar pentru proprietarii de păduri. Ei vor primi o compensaţie pentru faptul că în cadrul gestionării pădurii respective respectă anumite cerinţe de mediu. Primesc o compensaţie pentru pierderile de venit pentru că nu fac tăieri tot timpul anului sau pentru că lasă nişte zone de linişte pentru animale. Ei vor avea continuu nişte suprafeţe de pădure definite procentual ca zone de linişte pentru animale. Nu e obligatoriu să fie aceeaşi zonă, ci continuu să aibă acea suprafaţă. În acelaşi timp, discutăm şi despre utilizarea tratamentelor chimice, care trebuie să fie oarecum controlată, astfel încât să nu afecteze mediul. Acum suntem în etapa în care calculăm cuantumul compensaţiei pe hectar împreună cu consultanţii pe care îi avem pentru elaborarea programului şi cu cei de la ICAS. Sumele vor fi parte din alocarea măsurii de agromediu şi o să vedem cu cât o să începem, în funcţie de care este compensaţia calculată de către ICAS şi vom vedea şi ce suprafaţă estimativă de pădure avem. Suntem în discuţii inclusiv cu WWF şi cu proprietarii de păduri. Este un proces foarte complex de elaborare a acestei măsuri, nu o facem din minister.
Cea de-a doua măsură, mai pe înţelesul tuturor, este renta viageră. Noi i-am spus 'măsură de restructurare' pentru că se urmăreşte comasarea terenurilor. Raţionamentul este în felul următor: pe pilonul I, pe programarea actuală, există o schemă nouă pentru ferme mici, iar prin renta viageră, fermierii care sunt activi în cadrul acelei scheme, după cel puţin un an de zile de activitate, pot să cedeze suprafeţele lor de teren, între 1 şi 5 hectare. Cedarea nu înseamnă neapărat vânzarea ci inclusiv arendarea pe o perioadă foarte lungă care să certifice că iese din zona agricolă şi primeşte astfel din pilonul II un sprijin de 120% faţă de sprijinul pe care îl primea prin schema de ferme mici din pilonul I. 120% din suma pe care trebuie să o primească pe plăţi directe se ridică în jurul valorii de 184 de euro pe hectar. În ceea ce priveşte vânzarea terenurilor, prin regulament este permis şi acest lucru deoarece cedează dreptul de folosinţă a terenurilor prin arendare şi vânzare, dar aici vom stabili nişte condiţii corelate cu Legea de vânzare a terenurilor agricole. Trebuie să le corelăm să nu existe o poartă deschisă pentru înstrăinarea terenurilor. Vom avea grijă pe acest segment.

AGERPRES: Când estimaţi că veţi finaliza şi veţi trimite la Bruxelles şi aceste măsuri?
George Turtoi: Acum suntem într-o formă aproape finală. La primă măsură, mai avem de completat subvenţia, iar pe partea de rentă viageră, doar trebuie puse cap la cap şi redactate efectiv. După ce vom primi de la Comisie primele comentarii tehnice pe varianta trimisă deja a PNDR vom avea gata inclusiv aceste măsuri. Este posibil să le trimitem chiar mai devreme, cu cel puţin două săptămâni, ca să avem deja toate observaţiile posibile din partea lor, iar când trimitem oficial programul să avem toate măsurile incluse, respectiv 16 măsuri pe noul PNDR 2014-2020.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu)