Bucureşti, 21 mar /Agerpres/ - Silvicultorii şi autorităţile trebuie să găsească împreună soluţii pentru a obţine o formă bună a Codului Silvic şi a termina cu hoţia din păduri, a declarat, vineri, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Doina Pană, la un simpozion dedicat Zilei Internaţionale a Pădurilor, sărbătorită pe 21 martie.
"Facem la ora actuală dezbateri în ţară pe noul Codul Silvic cu proprietarii de păduri, administratori şi firmele care exploatează, astfel încât să ajungem la ceva bun. El (proiectul Codului Silvic - n. r.) a trecut de Senat în Camera Deputaţilor şi vrem să iasă o formă bună, nu zic foarte bună, pentru că orice lege este perfectibilă, dar cât de bună se poate. Vă cer sprijinul ca să ieşim şi cu alte proiecte legislative subsecvente şi să terminăm odată cu hoţia din păduri. Am înţeles că sub 5% se fură fără acte, iar restul cu acte şi, în direcţia asta, trebuie să ne aplecăm eforturile. O să ies în 2 - 3 săptămâni cu un proiect de Hotărâre de Guvern care o să ajute în sensul acesta. În primul rând, pădurea este un suport pentru viaţă şi pe urmă un factor economic puternic de care trebuie să beneficiem şi aici trebui să găsim un echilibru. De la dumneavoastră, ca specialişti, aştept soluţiile şi sunt convinsă că le puteţi aduce", a adăugat Doina Pană, adresându-se specialiştilor din silvicultură.
Doina Pană consideră că şcoala românească are un rol important în schimbarea mentalităţii privind rolul pădurii, iar în acest sens au fost discuţii cu ministrul Educaţiei pentru introducerea în şcoli a unei materii obligatorii referitoare la mediu, mai ales la ape şi păduri.
"Trebuie să conducem la o schimbare de mentalitate în rândul populaţiei, dar acest lucru merge greu, ia ani, însă prin şcoală merge repede. Am vorbit cu ministrul Remus Pricopie astfel încât, în clasa a IX-a sau X-a, să existe o materie obligatorie unde elevul să înveţe despre mediu şi, în special, despre păduri şi ape. Activitatea Romsilva trebuie să ajungă în fiecare şcoală pentru a şti ce înseamnă cu adevărat pădurea", a adăugat Doina Pană.
Potrivit directorului general al RNP-Romsilva, Adam Crăciunescu, regia este preocupată să redefinească rolul pădurilor în contextul dezvoltării durabile la nivel global şi în funcţie de strategia forestieră stabilită la nivel european în această perioadă,
"Căutăm soluţii la modul în care pădurile pot contribui la dezvoltarea unei economii verzi şi la mobilizarea resurselor pădurii. Problema actuală din domeniu se referă la atenuarea schimbărilor climatice, la asigurarea energiei regenerabile, adaptarea şi protecţia pădurilor la schimbări climatice şi la furnizarea de produse regenerabile competitive din păduri. Romsilva este implicată în realizarea obiectivului 2020 pentru păduri, stabilit prin noua strategie forestieră europeană prin care să demonstreze că toate pădurile din Uniunea Europeană sunt administrate conform principiilor de gestionare durabilă a pădurilor", a spus Crăciunescu.
Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat, în 21 decembrie 2012, o rezoluţie prin care a declarat aniversarea acestei zile începând din 2013, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare. ONU recomandă statelor membre să organizeze acţiuni pentru reconstituirea pădurilor de toate tipurile, prin organizarea unor campanii de plantare a arborilor.
În mesajul dedicat ediţiei din acest an a Zilei Internaţionale a Pădurilor, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, menţionează că trebuie să recunoaştem rolul vital al pădurilor şi al angajamentului nostru de a lucra împreună pentru a proteja şi a gestiona în mod durabil ecosistemele vitale din interiorul lor.
Manifestările organizate pentru a celebra Ziua Internaţională a Pădurilor din 2014 includ plantarea de arbori, dar şi alte evenimente, precum expoziţii de artă, fotografie, vizionarea de filme şi diverse reuniuni ce tratează teme legate de gestionarea pădurilor.
Omenirea nu şi-a pus problema rolului pădurii în mod ştiinţific decât foarte târziu, începând cu secolul al XIX-lea, ca urmare a modificărilor socio - economice ce au determinat o creştere importantă în utilizarea şi exploatarea lemnului.
Pădurile acoperă o treime din masa terestră a Pământului, care exercită funcţii vitale pentru întreaga planetă. Aproximativ 1,6 miliarde de oameni (inclusiv peste 2.000 de culturi indigene) depind de păduri, aceştia trăind în interiorul pădurilor.
Pădurile găzduiesc cele mai diverse ecosisteme biologice de pe suprafaţa terestră, adunând peste jumătate din speciile terestre de animale, plante şi insecte. Ele joacă un rol-cheie în lupta noastră împotriva schimbărilor climatice şi contribuie la menţinerea echilibrul de oxigen, de dioxid de carbon şi a umidităţii din aer.
Totuşi, în ciuda tuturor acestor beneficii ecologice, economice, sociale şi de sănătate, omenirea distruge o mare parte a pădurilor de care are nevoie pentru a supravieţui. Defrişările la nivel mondial continuă într-un ritm alarmant. 13 milioane de hectare de pădure sunt distruse anual. Defrişările cauzează între 12 şi 20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, ce provoacă schimbările climatice.
Conform Planului de acţiune al UE pentru păduri, ele reprezintă un domeniu important pentru Uniunea Europeană: suprafaţa acestora acoperă 37,8% din teritoriul european şi asigură existenţa a 3,4 milioane de persoane (silvicultura şi industriile bazate pe resurse forestiere). În plus, UE este al doilea producător de lemn rotund industrial după Statele Unite ale Americii şi produce aproximativ 80% din pluta disponibilă la nivel mondial. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică)