Proiecte și discuții privind regionalizarea în perioada 2010-2013

 •  Documentare Regionalizare
45 afişări

Discuțiile despre regionalizare au început în 2011 dar au fost reluate în contextul alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012, când USL a readus în dezbatere regionalizarea, incluzând în programul său de guvernare și înființarea regiunilor, ca un nou nivel administrativ, cu păstrarea județelor actuale.

7936fe96-0e12-4302-8dff-36e4bed3bb8d

Discuții pe marginea regionalizării: 2011-2013
În iunie 2011, PDL și premierul de la acea vreme, Emil Boc, au vorbit despre necesitatea regionalizării României și despre posibilitatea ca Guvernul să-și asume răspunderea pe un proiect de regionalizare, care urma să reorganizeze România în opt județe mari, corespunzătoare celor opt regiuni de dezvoltare actuale. Atribuțiile pe care în prezent le au consiliile județene sau serviciile deconcentrate ale ministerelor urmau a fi preluate de către primării iar consiliile județene nou create urmau să aibă doar atribuții în domeniul dezvoltării regionale. Deși reprezentanți ai PDL și premierul Emil Boc au făcut declarații despre o posibilă reorganizare administrativ-teritorială a României, Guvernul de la acea vreme nu a prezentat un proiect de lege în acest sens.
Ca răspuns la anunțul PDL privind regionalizarea, la 11 iunie 2011, USL a lansat propriul proiect de reorganizare administrativ-teritorială, care propunea menținerea celor 41 de județe actuale și înființarea unui alt nivel administrativ, acela al regiunilor. Modelul USL de regionalizare presupunea și înființarea unor instituții noi: Consiliul Regional — Executivul regional condus de un președinte ales; transformarea Senatului într-o cameră a puterilor locale; apariția Curților de Apel regionale.
Discuțiile despre regionalizare au fost însă abandonate în a doua parte a anului 2011.

În contextul alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012, USL a readus în discuție regionalizarea, incluzând în programul său de guvernare și înființarea regiunilor, ca un nou nivel administrativ, cu păstrarea județelor actuale. Discuțiile privind regionalizarea au fost reluate în 2013, după ce USL a preluat guvernarea. La 11 februarie 2013, viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), Liviu Dragnea, a declarat că proiectul regionalizării României este în plină elaborare la Ministerul Dezvoltării. "Nu există la această oră un proiect oficial de regionalizare a României. (...) Numărul regiunilor, desenul regiunilor, competențele care vor fi acordate regiunilor (...) vor fi rezultatul final al unui proces amplu de analiză, de câteva luni de zile", a precizat Liviu Dragnea.
Pe de altă parte, viceprim-ministru, ministrul MDRAP Liviu Dragnea a subliniat la aceeași dată că întregul proces de reorganizare administrativ-teritorială trebuie să se încheie în 2013, pentru ca regiunile să fie funcționale și să poată accesa proiecte odată cu începerea noului exercițiu bugetar european 2014-2020.
La 20 februarie 2013, vicepremierul și ministrul MDRAP, Liviu Dragnea, a anunțat că a început procesul de regionalizare/descentralizare, pe care l-a calificat ca fiind unul dintre cele mai mari proiecte ale României după 1989.
Liviu Dragnea a mai spus, la 20 februarie 2013, că printre principiile care vor sta la baza procesului de regionalizare se numără: principiul subsidiarității, care constă în exercitarea competențelor de către autoritățile administrative locale situate la nivelul administrativ cel mai aproape de cetățean; principiul asigurării resurselor integrale pentru exercitarea competențelor transferate; principiul responsabilității autorităților administrației publice și regionale în raport cu competențele și cu competențele și atribuțiile pe care le vor avea; principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, gradual, predictibil, transparent, bazat pe criterii și reguli obiective; principiul echității, care implică asigurarea accesului tuturor cetățenilor la serviciile publice și de utilitate publică; principiul democrației participative; principiul cheltuirii eficiente a resurselor financiare.
Potrivit lui Liviu Dragnea, vor exista două mari "corpuri", care vor asigura cadrul organizatoric al procesului de regionalizare: un Consiliu consultativ pentru regionalizare și un Comitet tehnic interministerial care va fi condus de ministrul Dezvoltării Regionale. Consiliul consultativ pentru regionalizare este un organism cu rol strategic, care va propune profilul viitoarelor regiuni administrative-teritoriale și va funcționa pe trei paliere de expertiză: un grup de lucru academic care va cuprinde 10 personalități din mediul universitar și academic, specialiști în sociologie, urbanism, amenajarea teritoriului; un grup de lucru format din parlamentari și aleși locali; un grup de lucru al societății civile, alcătuit din reprezentanți ai principalelor patronate, sindicate și ONG-uri. Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare și regionalizare va fi format din toate ministerele implicate în descentralizarea unor competențe către nivel regional, cu rolul principal de a transpune în acte normative și de a operaționaliza toate strategiile și propunerile formulate de Consiliul consultativ.

În privința modului de realizare a regionalizării, varianta cea mai des adusă în discuție recent de către liderii USL este împărțirea administrativă a României în opt regiuni, pe structura actualelor regiuni de dezvoltare: Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest, Vest, Centru, Nord-Vest, București-Ilfov.
La 25 noiembrie 2012, premierul Victor Ponta declara că varianta USL de regionalizare, cu cele 8 actuale regiuni economice de dezvoltare nu este cea mai bună, dar este cea mai posibilă. "In cazul în care deschidem cutia renegocierilor nu cred că o mai terminam niciodată. Măcar cele opt regiuni funcționează ca regiuni de dezvoltare. Avem Agențiile de Dezvoltare Regională care pot funcționa ca aparat tehnic al regiunii. Asta e propunerea noastră. Nu e bătută în cuie", a spus Victor Ponta.
În perioada decembrie 2012 — februarie 2013, USL a vehiculat în spațiul public mai multe variante de proiecte, niciunul însă nu a fost asumat de Guvern.

Proiectul lansat de USL, în mai 2011, prevedea înființarea a opt regiuni care vor fi și parlamente regionale (un nou nivel administrativ), cu păstrarea celor 41 de județe actuale. Cele 8 regiuni corespund actualelor regiuni economice de dezvoltare: Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest, Vest, Centru, Nord-Vest, București-Ilfov. Modelul USL de regionalizare prevedea totodată înființarea unor instituții noi: Consiliul Regional — Executivul regional condus de un președinte ales; transformarea Senatului într-o cameră a puterilor locale; apariția Curților de Apel regionale. Aceste modificări erau prevăzute a se face etapizat până în 2016.

Calendarul regionalizării în viziunea USL: 2013
Ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea, a precizat, la 11 februarie 2013, că în septembrie 2013 ar trebuie să se organizeze referendumul pentru revizuirea Constituției, care va include și regiunile ca unități administrativ-teritoriale cu personalitate juridică.
Liviu Dragnea a mai precizat că până în luna decembrie 2013, regiunile vor fi valide, prin trecerea prin Parlament a actelor normative de implementare a regionalizării.
La 12 februarie 2012, ministrul Liviu Dragnea a reiterat intenția ca, până la sfârșitul anului 2013, fiecare regiune să beneficieze de structuri de conducere cu mandat de 3 ani, în prima fază, urmând ca, în anul 2016, conducerile regiunilor să fie alese odată cu autoritățile publice locale.

Proiectul UDMR din 2009: 16 microregiuni și 5 macroregiuni fără personalitate juridică
Parlamentarii UDMR au depus la Senat un proiect de lege privind împărțirea României în 16 microregiuni încă din septembrie 2009. Aceste 16 microregiuni urmează să fie grupate la rândul lor în 5 macro regiuni. Microregiunea cu numărul 14 este formată din județele Covasna, Harghita și Mureș adică Ținutul Secuiesc, și alături de județele Bihor, Satu Mare și Maramureș formează macroregiunea 5, colorată în roșu pe hartă sub forma unui triunghi cu baza către granița Ungariei.

Cele cinci macroregiuni din proiectul UDMR sunt următoarele: Macroregiunea I: Moldova plus Brăila și Buzău; Macroregiunea II: de la Tulcea și Constanța și până la Drobeta-Turnu Severin (partea de sud a Munteniei și Olteniei) până la Dunăre, inclusiv Bucureștiul; Macroregiunea III: partea de nord a Munteniei și Olteniei (Prahova, Dâmbovița, Argeș, Vâlcea și Gorj); Macroregiunea IV: Banatul, plus partea de sud a Transilvaniei (Arad, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov); Macroregiunea V: partea de Nord și Est a Transilvaniei, de la Covasna și Harghita până în Bihor, Satu Mare și Maramureș.

Propunerea legislativă a UDMR a fost inițiată la 2 septembrie 2009 și vizează modificarea și completarea Legii nr.315/2004 privind dezvoltarea regională în România. Legea nr.315/2004 a abrogat Legea nr. 151/1998, care a stabilit pentru prima dată actualele regiuni de dezvoltare ale României.
La 10 februarie 2010, propunerea a trecut de Senat prin adoptare tacită iar în prezent se află la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare de la Camera Deputaților. Camera Deputaților este for decizional.
Președintele UDMR, Hunor Kelemen, a declarat, la 13 februarie 2013, că proiectul USL care vizează împărțirea administrativ-teritorială în opt regiuni este un "eșec". Kelemen Hunor a mai spus că, începând din 20 februarie, Uniunea va avea consultări cu structurile administrative locale pe acest subiect, urmând ca până în luna aprilie să prezinte propria variantă de regionalizare.

Proiectul PDL din 2011: opt județe mari cu personalitate juridică și desființarea celor 41 de județe
Proiectul de reorganizare administrativă anunțat de PDL, la 11 iunie 2011, viza desființarea actualelor județe și înființarea a opt județe mari (megajudețe, echivalentul regiunilor în varianta USL), susținându-se că astfel nu este nevoie de modificarea Constituției.
Cele opt megajudețe din proiectul PDL urmau să fie trasate conform delimitării actualelor regiuni de dezvoltare regională a României: Regiunea Nord-Est, Regiunea Sud-Est, Regiunea Sud, Regiunea Sud-Vest, Regiunea Vest, Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru, Regiunea București-Ilfov.
Președintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, la 17 ianuarie 2013, că partidul pe care îl conduce nu este de acord cu modelul de regionalizare avut în vedere de USL și așteaptă să vadă clar intențiile Guvernului pe această temă, pentru că simpla împărțire a țării pe opt regiuni nu este viabilă fără o reorganizare administrativ-teritorială, a declarat liderul democrat-liberalilor.
"Susținem ideea de regionalizare, dar proiectul USL, nu.(...) Deci, așa cum sunt ele creionate acum nu susținem, pentru că aceste regiuni nu au nimic unele cu altele și sunt unele dintre ele mult prea mari, vizavi de tot ceea ce înseamnă obligația și posibilitatea lor de a contribui la dezvoltarea regională a zonelor respective. Am dat exemplu Moldova, cu patru milioane de oameni. Unde ați mai văzut euroregiune cu patru milioane de oameni? Pe de altă parte trebuie să ținem cont și de tradițiile istorice", a declarat Blaga, întrebat dacă PDL susține modelul de regionalizare a țării cu opt regiuni anunțat de premierul Ponta.

Cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, fără personalitate juridică, înființate în 1998
Actualele regiuni de dezvoltare au fost create prin Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională a României și sunt entități fără personalitate juridică, formate prin asocierea consiliilor județene din România, pentru a coordona dezvoltarea regională necesară pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale. Funcția lor era de a aloca fondurile PHARE de la UE, pentru dezvoltare regională, și de a interpreta și cerceta statistici regionale. De asemenea, regiunile de dezvoltare coordonează proiecte infrastructurale regionale și au devenit membre ale Comitetului Regiunilor când România a aderat la UE, în 2007.
Cele opt regiuni de dezvoltare actuale sunt: Regiunea Nord-Est (Suceava, Botoșani, Iași, Neamț, Bacău, Vaslui); Regiunea Sud-Est (Vrancea, Galați, Buzău, Brăila, Tulcea, Ialomița); Regiunea Sud (Prahova, Dâmbovița, Argeș, București, Ilfov, Teleorman); Regiunea Sud-Vest (Vâlcea, Olt, Dolj, Gorj, Mehedinți); Regiunea Vest (Hunedoara, Caraș-Severin, Timiș, Arad); Regiunea Nord-Vest (Cluj, Bihor, Sălaj, Satu-Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud); Regiunea Centru (Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu, Brașov, Alba), Regiunea București-Ilfov. AGERPRES (Ionela Gavril)

Comentează


Articole recomandate