Timişoara, 19 nov /Agerpres/ - Sub liniile arcuite domol ale Coşavei, care coboară în dealuri line dinspre zona montană a Poienei Ruscăi, râpele devin, treptat, tot mai puţin ameninţătoare şi se lasă acoperite de arbori înalţi şi drepţi de fag ce-şi poartă coroanele verzi-gălbui spre colţuri de stânci bogat împădurite.

Lăsăm în urmă satul Hodoni, care poartă pecetea lui Vincenţiu Babeş, tatăl marelui savant Victor Babeş, şi pătrundem în zona salbei de mlaştini şi insule timişene, ce s-au format pe locul arhaicei Mări Panonice şi care ascund, fiecare, legende ce-i mai fac pe localnici să le privească cu teamă, pentru că în străfundurile lor se ascund duhuri rele.

Acest lanţ umed al Câmpiei Bănăţene, bogat în floră şi faună rară, este inclus într-o strategie de promovare a turismului judeţean, beneficiind de alocări bugetare şi structurale însemnate în acest sens.

Cea mai mare atracţie pentru turişti o reprezintă Rezervaţia Ornitologică Mlaştinile Satchinez, supranumită Delta Banatului, adevărat paradis secular al păsărilor. Mlaştinile se alimentează de la numeroasele izvoare ce se adună într-o Vale largă a Ierului, unde formează un lanţ de bălţi, cu ostroave şi peninsule pe care cresc sălbatic păduri de stuf presărate cu specii de plop şi salcâm, decorate cu perdele de liane.

În urmă cu mai bine de două sute de ani, întreaga câmpie joasă a Banatului era înmlăştinată din cauza inundaţiilor periodice şi frecventelor schimbări ale cursurilor de apă, mediu prielnic păsărilor acvatice, care, prin număr şi diversitatea speciilor, stăpâneau mlaştinile. Legenda spune că localitatea Satchinez este locul de obârşie al lui Pavel Chinezu, comite al Timişoarei, renumit conducător de oşti al lui Matei Corvin.

Andrei Kiss, doctor în ştiinţe biologice, şeful Secţiei de Ştiinţele Naturii a Muzeului Banatului din Timişoara, a relatat pentru AGERPRES că pe parcursul studiilor sale a reuşit să identifice "cinci specii de păsări sedentare, 55 de specii de păsări oaspeţi de vară, 36 de specii de păsări de pasaj şi 17 specii de păsări oaspeţi de iarnă. Mai mult de jumătate din speciile de păsări cunoscute în România pot fi văzute şi în aria restrânsă de 104 hectare a Rezervaţiei Ornitologice de la Satchinez, unele dintre ele fiind declarate monument al naturii". Printre "perlele" Deltei Banatului, care cuibăresc în zonă şi pot fi admirate de vizitatori tot timpul, se regăsesc egreta mică, egreta mare, stârcul galben, cormoranul mic, cataliga, toate monumente ale naturii, stârcul de noapte, buhaiul de baltă, stârcul pitic, stârcul roşu, stârcul cenuşiu, corcodelul pitic, corcodelul mare, raţa sălbatică, găinuşa de baltă, lişiţe, cârstelul-de-apă, cresteţul pestriţ, nagâţul, chirighiţa, boicuşul sau codobatura-cap-negru şi altele. Dintre răpitoare, heretele de stuf, vânturelul de seară, vinderelul roşu, şoimul rândunelelor, ciuful de câmpie şi cucuveaua. Alături de ele vieţuiesc în armonie raţe şi gâşte sălbatice, cocori şi păsări cântătoare.

Alina Satmari, de la Facultatea de Geografie a Universităţii de Vest Timişoara, adaugă că "o altă atracţie naturală protejată sunt Mlaştinile Murani, care se întind pe o suprafaţă de 200 de hectare cu luciu de apă, mlaştini, stufăriş, pajişti panonice şi păduri care asigură condiţii de cuibărire şi de hrană pentru mai multe specii de păsări migratoare sau sedentare, vedeta fiind raţa cu cap castaniu, alături de alte păsări rare (erete de stuf, chira neagră, chirichiţa cu obraz alb, barza albă, corcodelul mare, lişiţa, gâsca cenuşie, gârliţa mare şi mică.

În extremitatea vestică a judeţului se află Rezervaţia Ornitologică Beba Veche (pe o suprafaţă de aproape 2.200 de hectare), declarată în anul 2000 arie protejată mai ales pentru dropia comună, o specie de pasăre de stepă, care a început să reapară în acest habitat, după ce fusese declarată ca specie dispărută de prin anii '70. "Cel care vede câte-o dropie se poate considera norocos. Apar foarte rar, pentru că sunt foarte puţine. Oficial, în judeţ noi nu avem dropii, cele care apar fiind venite din ţările vecine, de la sârbi sau de la unguri. Dropiile acestea sunt 'transfrontaliere' şi ajung şi în stepa timişeană mai ales din staţiile de cercetare ale ungurilor, din apropierea graniţei", a declarat pentru AGERPRES Corneliu Lera, preşedintele Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Timiş.

Pe lângă aceste arealuri, la fel de atractive sunt Rezervaţiile Naturale Insula Mare a Cenadului (o arie naturală de trei hectare de vegetaţie arboricolă cu salcie ori plop, şi ierboasă de stepă, care asigură condiţii de cuibărire şi hrană pentru mai multe specii: stârc purpuriu, cenuşiu, galben, de noapte, egreta mare, barza neagră, albă, cormoran mare, cufundar mic, raţe şi gâşte sălbatice) şi Insula Igrişului (de trei hectare cu vegetaţia bogată, unde se întâlnesc păsări rare precum egreta mică, declarată monument al naturii, şoimul călător şi alte exemplare care au migrat de pe Insula Cenadului, care a fost în cea mai mare parte defrişată.

"La nivelul Consiliului Judeţean s-a constituit recent Asociaţia pentru promovarea turismului, care îşi propune tocmai scoaterea în evidenţă a acestor zone, care trebuie să devină cunoscute şi accesibile turiştilor. Acolo trebuie să se amenajeze locuri de campare şi de cazare, localuri unde să se poată servi masa, dar şi mijloace de acces pe luciurile de apă pentru cei care doresc să facă poze", spune Titu Bojin, preşedintele administraţiei timişene. AGERPRES/(A, AS - autor: Otilia Halunga, editor: Ştefan Gabrea)