Târgu Mureş, 19 iul /Agerpres/ - În clădirea Bibliotecii Teleki din Târgu Mureş funcţionează, din 1955, Muzeul Bolyai, în care curioşii pot afla povestea familiei de savanţi în care s-a născut părintele teoriei neeuclidiene, Bolyai Janos, cel care a reuşit, în paralel cu savantul rus Nikolai Lobacevski, să răstoarne Geometria lui Euclid, teorie referitoare la datele observaţiei practice despre spaţiu, care a rezistat peste 2000 de ani. Din acest motiv, Geometria neeuclidiană poartă numele Bolyai-Lobacevski.
Până la descoperirea celor doi savanţi, Geometria lui Euclid a fost considerată unica geometrie posibilă, iar la baza ei se află o serie de axiome, dintre care cea mai importantă este axioma a 11-a, postulatul al V-lea, care afirmă că printr-un punct exterior unei drepte se poate duce o singură dreaptă paralelă la dreapta dată.
Această teorie revoluţionară, care datează din 1826, a fost publicată de Bolyai Janos în lucrarea 'Apendix', care era o anexă la tratatul tatălui său, Bolyai Farkas, ''Tentamen juventutem studiosam...'' din 1832, ceea ce a reprezentat un moment de cotitură în dezvoltarea geometriei moderne.
Muzeul Bolyai a fost înfiinţat iniţial în anul 1937 într-o sală a Bibliotecii Colegiului Reformat din Târgu Mureş, iar acest muzeu şi Biblioteca Colegiului, care păstrează şi cele 20.000 de file manuscrise ale familiei Bolyai, au fost transferate în anul 1955 în clădirea Bibliotecii Teleki, unde funcţionează şi azi.
''Colecţia cuprinde obiectele, manuscrisele şi lucrările celor doi matematicieni - Bolyai Farkas şi fiul său, Janos - care şi-au petrecut în oraşul Târgu Mureş cea mai mare parte a vieţii. Bolyai Farkas (1775-1856), născut în comuna Buia (judeţul Sibiu), şi-a început studiile la colegiile reformate din Aiud şi Cluj, apoi la Universitatea din Göttingen, unde se împrieteneşte cu marele savant Friedrich Carl Gauss. Din 1804 şi până la sfârşitul vieţii este profesor la Colegiul Reformat din Târgu Mureş unde predă matematică, astronomie, fizică şi chimie. Pe lângă activitatea de profesor, finalizată cu două lucrări de pedagogie şi manuale tipărite în tipografia şcolii, Bolyai Farkas are şi alte preocupări: scrie poezii şi piese de teatru, traduce din engleză şi germană, este preocupat de actorie, desen, pictură, muzică, silvicultură; are aptitudini tehnice construind sobe după schiţe proprii. Lucrarea sa fundamentală 'Tentamen' (Târgu Mureş, 1832), scrisă în latină este o sinteză a îndelungatelor sale frământări şi meditaţii privind bazele matematicii, cu idei şi intuiţii geniale ce au premers epocii', a declarat Klara Lazok, custodele Bibliotecii Teleki din Târgu Mureş.
De asemenea, la Muzeul Bolyai există şi documentele lui Bolyai János (1802-1860), fiul lui Farkas, o personalitate marcantă a matematicii, cunoscut prin cercetările sale din domeniul geometriei non-euclidiene.
'Bolyai Janos şi-a început studiile la Colegiul Reformat din Târgu Mureş, apoi la Academia de Inginerie Militară din Viena, devenind ofiţer inginer. Preocupat de Axioma a XI-a a lui Euclid care se referea la teorema dreptelor paralele, la vârsta de 21 de ani Janos îi trimite tatălui său o scrisoare, renumită pentru istoria matematicii, în care afirmă: '..din nimic am creat o lume nouă'; astfel, el îşi informează tatăl că se află în posesia ideii fundamentale a geometriei neeuclidiene, pe care urmează doar să o prezinte într-un sistem unitar. Prin lucrarea sa fundamentală 'De scientia spatii', Janos Bolyai fundamentează geometria neeuclidiană, revoluţionând atât geometria, cât şi fizica teoretică. Cele 14.000 de file manuscrise ale sale păstrate la Biblioteca Teleki-Bolyai evidenţiază şi preocupările sale de filosofie, filologie şi muzică', a mai spus custodele.
Pe lângă lucrarea 'Apendix', Bolyai Janos a mai publicat şi o teorie a numerelor complexe, 'Responsio', a cărei manuscris se află la Târgu Mureş.
Muzeul Bolyai din Târgu Mureş mai oferă şi o altă surpriză. După ce a demonstrat în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în paralel cu savantul rus Nikolai Lobacevski, că geometria lui Euclid nu e singura posibilă, savantul Bolyai Janos a reuşit să mai răstoarne o teorie, la mai bine de 100 de ani de la moartea sa. Acesta a reuşit să anuleze şi teoria anatomică potrivit căreia ar exista o proporţionalitate directă între mărimea craniului unei persoane şi gradul de inteligenţă al acesteia. Deşi se susţine că oamenii cu fruntea lată sunt extrem de inteligenţi, iar cei care au fruntea îngustă sunt mai puţin dotaţi intelectual, Janos Bolyai a demonstrat că realitatea e cu totul alta.
Cercetătorii au făcut o comparaţie între craniul lui Bolyai Farkas (tatăl) şi calota craniană al lui Bolyai Janos (fiul), care sunt expuse la Muzeul Bolyai din cadrul Bibliotecii Teleki, din Târgu Mureş şi au constatat că deşi atât tatăl, cât şi fiul au fost savanţi de renume mondial, între craniile celor doi există o diferenţă semnificativă. Calota craniană a lui Bolyai Janos este mică, iar fruntea îngustă, în timp ce dimensiunile craniului lui Bolyai Farkas sunt mult mai mari.
Craniul lui Bolyai Farkas şi calota craniană a fiului acestuia, Janos, pot fi văzute la Muzeul Bolyai, într-un tabernacul donat Colegiului Reformat de directorul primului spital din Târgu Mureş, dr. Cako Jozsef.
Restauratorul Sandor Kelemen, de la Biblioteca Teleki din Târgu Mureş, a afirmat că Bolyai Farkas, autorul 'Tentamenului', a fost profesor de matematică la Colegiul Reformat din Târgu Mureş şi a decedat în anul 1856, iar după doar patru ani s-a stins din viaţă şi fiul lui, Janos, la doar 58 de ani.
Iniţial, tatăl şi fiul au fost îngropaţi la marginea cimitirului reformat din Târgu Mureş, dar nu alături. În 1911 s-a hotărât exhumarea rămăşiţelor pământeşti ale celor doi şi aşezarea lor unul lângă celălalt, iar în Muzeul Bolyai se păstrează în original un exemplar al procesului verbal de exhumare, din 11 iunie 1911.
Sandor Kelemen a susţine că odată cu exhumarea celor doi matematicieni, rămăşiţele din sicrie au fost donate Colegiului Reformat, unde a fost înfiinţată o mică sală de expoziţie. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Adrian Drăguţ)