Codul Deontologic

Codul Deontologic al Jurnalistului de la Agenţia Naţională de Presă AGERPRES

PREAMBUL

Codul Deontologic al Jurnalistului de la Agenţia Naţională de Presă AGERPRES (numit în continuare jurnalistul AGERPRES) reglementează drepturile şi îndatoririle jurnaliştilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES. Codul Deontologic al Jurnalistului AGERPRES preia principiile de bază ale documentului similar adoptat de Clubul Român de Presă, organism ce reprezintă 40 de case editoriale care cuprind cele mai importante instituţii mass-media naţionale (presa scrisă, televiziuni, radiouri şi agenţii de presă), precum şi cele stipulate în Codul Deontologic anexat la contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramura mass-media, elaborate de Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind, organizaţie reprezentativă la nivel de ramură mass-media.

Potrivit Constituţiei României, libertatea de exprimare a opiniilor, în scris, prin imagini sau prin alte mijloace de comunicare în masă este garantată. Cenzura de orice fel este interzisă (art. 30). Dreptul presei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor. Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice (art. 31).

Jurnalistul AGERPRES este orice redactor, fotoreporter, şef de secţie sau departament, secretar de redacţie, redactor-şef sau adjunct, director coordonator de departament încadrat la Agenţia Naţională de Presă AGERPRES.

Art. 1.

  • (1) Jurnalistul AGERPRES este obligat să prezinte în mod corect, obiectiv, complet şi echidistant realităţile vieţii social-politice, economice, religioase şi cultural-ştiinţifice interne şi internaţionale, promovând valorile democratice, civice şi morale.
  • (2) Jurnalistul AGERPRES nu va realiza informaţii care promovează discriminarea, de orice fel ar fi aceasta.
  • (3) Informaţiile vor fi prezentate şi transmise fidel, fără nici o influenţă din partea autorităţilor publice sau a altor persoane de drept public sau privat.

Art. 2. – Jurnalistul AGERPRES va respecta disciplina redacţională şi controlul ierarhic redacţional ca şi principiile de solidaritate ale muncii în echipă. El îşi va trata cu egal respect atât superiorii, colegii, cât şi subordonaţii.

Art. 3.

  • (1) Ştirile şi informaţiile difuzate trebuie să fie verificate şi să aibă un nivel corespunzător de calitate, să fie obiective şi corecte.
  • (2) Jurnalistul AGERPRES poate da publicităţii numai informaţiile de a căror veridicitate este sigur, după ce în prealabil le-a verificat din sursă/surse credibile. 

Art. 4.

  • (1)Jurnalistul AGERPRES nu va prezenta opiniile şi punctele sale de vedere.
  • (2) Jurnalistul AGERPRES nu are dreptul să prezinte opiniile sale drept fapte.

Art. 5. – Jurnalistul AGERPRES va prezenta corect, complet şi documentat evenimentele aşa cum s-au petrecut, pentru ca beneficiarii să-şi poată forma propria lor părere.

Art. 6.

  • (1) În îndeplinirea atribuţiilor pe care le are, jurnalistul AGERPRES va respecta Constituţia României şi legile ţării.
  • (2) El trebuie de asemenea să respecte demnitatea, onoarea şi viaţa particulară a persoanelor, precum şi dreptul legitim la propria imagine, fără nici o lezare a acestora.

Art. 7. – Jurnalistul AGERPRES este obligat să respecte viaţa privată a cetăţenilor; el nu se va folosi de metode interzise de lege pentru a obţine informaţii sau imagini despre aceştia.

Art. 8. – Jurnalistul AGERPRES, prin activitatea sa, nu trebuie să prejudicieze regimul special de protecţie a copiilor şi a tinerilor.

Art. 9. – Jurnalistul AGERPRES va proteja identitatea minorilor, victimelor unor infracţiuni şi persoanele defavorizate.

Art. 10.  – Jurnalistul AGERPRES va evita în relatarea accidentelor, catastrofelor, a actelor de violenţă de orice fel, detalierea unor elemente ce ţin de identitate, intimitate şi viaţa privată a persoanelor implicate în evenimente.

Art. 11.

  • (1) Jurnalistul AGERPRES va da publicităţii punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate în cazul unor păreri divergente.
  • (2) Nu se vor aduce acuzaţii fără să se ofere posibilitatea celui învinuit să-şi exprime punctul de vedere.

Art. 12.
(1) Se va avea în vedere respectarea principiului prezumţiei de nevinovăţie, astfel încât nici un individ nu va fi catalogat drept infractor până când o instanţă judiciară nu se va pronunţa definitiv.
(2) Se va evita publicarea comentariilor şi a luărilor de poziţie asupra unor cauze aflate pe rol în justiţie. Aceasta nu exclude relatările obiective asupra faptelor în evoluţia lor.

Art. 13. – Jurnalistul AGERPRES nu se substituie instituţiilor şi puterilor publice.

Art. 14.

  • (1) Caracterul confidenţial al surselor de informare a jurnalistului AGERPRES este garantat.
  • (2) Dezvăluirea acestor surse, motivată prin existenţa unui interes public, poate fi făcută numai în baza unei hotărâri judecătoreşti.

Art. 15. – Jurnalistul AGERPRES are dreptul de a refuza orice text de prezentare falsă a datelor şi faptelor.

Art. 16.

  • (1) În exercitarea profesiei şi în relaţiile pe care le întreţine cu autorităţile publice sau cu diverse societăţi comerciale, jurnalistului de agenţie îi sunt interzise înţelegeri care ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa sa.
  • (2) Jurnalistul AGERPRES nu va accepta nici un fel de privilegii, tratamente speciale, cadouri sau favoruri care pot compromite integritatea sa.

Art. 17. – Jurnalistul Agerpres care distorsionează intenţionat informaţia, face acuzaţii nefondate, plagiază, foloseşte neautorizat fotografii şi surse de informaţii ori calomniază, săvârşeşte abateri profesionale de maximă gravitate.

Art. 18.

  • (1) Jurnalistul AGERPRES şi redacţia au datoria de a face corecturile necesare în cazul în care, din vina lor, au fost date publicităţii informaţii inexacte.
  • (2) Acestea vor fi corijate în momentul constatării sau sesizării lor şi publicate în forma corectă.
  • (3) De asemenea, AGERPRES va publica/difuza, în termen de 5 zile de la primire, dreptul la replica al reclamantului, ca formă esenţială de reparare a prejudiciului adus acestuia.

Art. 19. – Jurnalistul AGERPRES are datoria să respecte şi să protejeze imaginea agenţiei, atât prin activităţile sale profesionale, cât şi prin comportamentul său în afara acesteia.

Art. 20. – Jurnalistul AGERPRES nu va prelua, sustrage şi folosi în scop personal ori profesional informaţii, documente şi materiale produse în perioada în care a fost angajat al AGERPRES, după ce contractul său încetează.

Art. 21. – Jurnalistul AGERPRES are datoria să protejeze secretul profesional şi interesele juridice ale agenţiei. 

Art. 22.

  • (1) Jurnalistul AGERPRES, fără a suferi nici un fel de consecinţe, are următoarele drepturi: a) să refuze să scrie, să pregătească sau să participe la realizarea unui articol al cărui conţinut este contrar legislaţiei actuale sau deontologiei jurnalistului profesionist, invocând clauza de conştiinţă; b) să refuze divulgarea surselor de informaţii; c) să-şi exprime liber şi în public opiniile personale în legătură cu orice evenimente sau persoane, respectând însă întotdeauna deontologia profesiei de jurnalist.
  • (2) Jurnalistul are dreptul de a beneficia de sprijinul moral şi material al angajatorului în privinţa păstrării confidenţialităţii surselor, în toate fazele unui proces în care poate fi implicat, până la pronunţarea unei hotărâri definitive şi irevocabile.
  • (3) Angajatorul, în cazul în care cunoaşte sursele de informare în baza cărora jurnalistul s-a documentat şi a realizat materialul editorial sau emisiunea, are obligaţia de a păstra confidenţialitatea acestora.
  • (4) Jurnalistul AGERPRES are dreptul să refuze să semneze ştirea care a fost modificată prin intervenţia editorului, "capului limpede" sau a oricărei persoane din staff-ul editorial, pe motiv că este diferit de forma iniţială pe care a dat-o jurnalistul sau pe motiv că textul sau conţinutul materialului se opune opiniilor şi credinţelor jurnalistului.
  • (5) Dacă sunt făcute schimbări semnificative în ştirea transmisă de jurnalist şi jurnalistul nu este de acord cu acestea, ştirea poate fi difuzată fără semnătura jurnalistului.
  • (6) Jurnalistul AGERPRES are dreptul să ceară ca ştirea să fie publicat/difuzată fără să i se consemneze semnătura în cazul în care are motive obiective pentru această solicitare.
  • (7) Titlurile şi subtitlurile materialelor, în cazurile în care nu aparţin jurnalistului/autorului, îl exonerează pe acesta de orice răspundere privind aceste modificări.

Art. 23. – Nerespectarea dispoziţiilor prezentului cod deontologic de către jurnalistul AGERPRES constituie abatere disciplinară.

 

Ghid de Etică în Fotojurnalism

I. Idei preliminare

Fotojurnalismul este o formă a fotografiei (colectarea, editarea şi prezentarea imaginilor în vederea publicării sau difuzării acestora ca materiale de ştiri), prin care se creează imagini care vor spune povestea unei ştiri. În prezent este înţeles de obicei ca făcând referire la imagini nemişcate şi în unele cazuri la înregistrări video utilizate în jurnalismul TV. Fotojurnalismul este diferit de celelalte ramuri ale fotografiei (ca de exemplu de fotografia documentar, fotografia de stradă sau fotografia cu celebrităţi) în virtutea următoarelor aspecte:

• Relevanţa — imaginile au o semnificaţie în contextul unei înşiruiri cronologice de evenimente publicate
• Obiectivitatea — situaţia redată în imagini este o reprezentare fidelă şi corectă a evenimentelor descrise. • Naraţiunea — imaginile se combină cu alte elemente de ştiri, în vederea informării privitorilor sau a cititorilor

Fotojurnaliştii trebuie să ia decizii fotografice în mod instantaneu şi să ştie să îşi mânuiască la perfecţie echipamentul, adesea aflându-se în situaţii de risc (dezastre naturale sau provocate de om, războaie, răzvrătiri, crime, etc.) la care participă oameni şi jurnalişti care colectează imagini. Fapul că adesea aceştia nu au posibilitatea de a sta şi de a aştepta până la trecerea pericolului indică faptul că ei sunt expuşi la riscuri şi mai mari.

II. Preambul

Asociaţia Naţională a Fotografilor de Presă este o organizaţie profesională care promovează cele mai înalte standarde de jurnalism, care recunoaşte grija pentru nevoile fiecărui individ, atât pentru a fi informat complet asupra evenimentelor publice, cât şi pentru a fi recunoscut ca făcând parte din lumea în care trăim.

Fotojurnaliştii operează în calitate de mandatari ai publicului. Rolul nostru principal este acela de a raporta vizual evenimentele semnificative şi punctele de vedere diverse asupra lumii. Scopul nostru principal este de a descrie cu fidelitate şi în mod exhaustiv subiectul abordat. În calitate de fotojurnalişti, avem responabilitatea de a documenta societatea şi de a-i păstra istoria prin imagini.

Imaginile fotografice şi video pot dezvălui adevăruri absolute, pot expune relele şi pot neglija, inspira speranţa şi înţelegere şi pot conecta oamenii de pe tot globul prin intermediul limbajului înţelegerii vizuale. Fotografii, însă, pot provoca şi un rău foarte mare dacă intervin în mod grosolan sau dacă sunt manipulaţi.

Acest cod are drept scop promovarea fotojurnalismului de calitate, sub toate formele, şi întărirea încrederii publice în această profesie. De asemenea, rolul codului este de a funcţiona ca o ustensilă educaţională, atât pentru persoanele care practică fotojurnalismul, cât şi pentru cele care îl apreciază.

Art.1.- Fotojurnaliştii şi persoanele care administrează producţiile vizuale de ştiri răspund de susţinerea următoarelor standarde în cadrul activităţii zilnice a acestora:
1.1. Pastrarea fidelitatii si exhaustivitatii in reprezentarea subiectelor.
1.2. Rezistenta la manipulare prin oportunitatile fotografice inscenate.
1.3. Asigurarea completitudinii si a contextului de fotografiere sau de inregistrare a subiectelor. Evitarea includerii persoanelor sau indivizilor in stereotipuri. Recunoasterea si lucrul in vederea evitarii prezentarii opiniilor personale care ar putea influenta lucrarea.
1.4. Tratarea tuturor subiectelor cu respect si demnitate. Acordarea unei consideratii speciale subiectelor vulnerabile si compasiunii pentru victimele crimelor sau tragediilor. Intervenirea in momentele personale de indurerare doar atunci cand publicul are o necesitate justificata sau dominanta de cunoastere.
1.5. In timpul fotografierii, acestia nu trebuie ca in mod intentionat sa modifice, sa caute sa modifice sau sa influenteze evenimentele.
1.6. Editarea trebuie sa pastreze integritatea continutului si a contextului imaginilor fotografice. Aceasta nu trebuie sa manipuleze imaginile sau sa adauge sau sa modifice sunetul in niciun fel care ar putea induce in eroare spectatorii sau reprezenta gresit subiectele.
1.7. Fotojurnalistii nu trebuie sa plateasca informatori sau persoane sau sa le recompenseze material in vederea obtinerii de informatii sau de participari.
1.8. Fotojurnalistii nu trebuie sa accepte cadouri, favoruri sau compensatii de la persoanele care ar putea cauta sa influenteze acoperirea. 1.9. Fotojurnalistii nu trebuie sa saboteze intentionat eforturile altor jurnalisti.

Art.2. - In mod ideal, fotojurnalistii ar trebui:
2.1. Sa se straduiasca sa se asigure de faptul ca afacerile publice sunt desfasurate in mod public. Sa apere drepturile de acces ale tuturor jurnalistilor.
2.2. Sa gandeasca proactiv, cu un apetit vorace pentru evenimentele actuale si pentru mediile vizuale contemporare.
2.3. Sa se straduiasca sa obtina accesul total si neingradit la subiecte, sa recomande alternative la oportunitatile superficiale sau pripite, sa caute diversitatea punctelor de vedere si sa lucreze pentru a se asigura prezentarea unor puncte de vedere nepopulare sau neobservate.
2.4. Sa evite implicarea in politica, in chestiunile civice si de afaceri sau alta angajare care ar putea compromite sau care ar putea da impresia compromiterii propriei independente jurnalistice.
2.5. Sa se straduiasca sa nu prezinte subiectele cu un aer de plictiseala sau de umilinta.
2.6. Sa respecte integritatea momentului fotografic.
2.7. Sa se straduiasca, prin exemplu si influenta, sa pastreze spiritul si standardele inalte exprimate in acest cod. Atunci cand se confrunta cu situatii in care nu este clar cursul de actiune, sa solicite consilierea din partea persoanelor care afiseaza cele mai inalte standarde de profesionalism. Fotojurnalistii ar trebui sa isi studieze incontinuu meseria si etica ce ar trebui sa ii ghideze in practicarea acesteia.

III. Protejarea Integritatii Fotografiilor de Presa in Editarea digitala

1. Proceduri de Potentare a Valorii Reale si a Utilitatii

Urmatoarele proceduri de editare digitala ale imaginilor sunt permise pentru compensarea limitarilor si a defectelor inerente procesului fotografic, cu conditia ca impactul sa faca fotografia mai reala (de ex. mai fidela):

  • 1. Echilibrare/corectare a culorilor
  • 2. Ardere
  • 3. Corectare a gradului de deformare al obiectivelor
  • 4. Eliminarea petelor
  • 5. Eliminarea efectelor de miscare
  • 6. Optimizarea fisierului
  • 7. Ajustarile focalizarii
  • 8. Eliminarea luminii orbitoare
  • 9. Iluminarea sau intunericul general
  • 10. Eliminarea efectului de „ochi rosii".

2. Stiri/Imagini Editoriale (Proceduri Permise)

Urmatoarele proceduri de editare digitala a imaginilor sunt permise in de stiri/editoriale, doar daca natura publicatiei nu necesita reprezentarea intocmai de catre imagini a subiectului fotografiat.

  • 1 Decupajul, intunecarea sau diminuarea focalizarii in vederea reducerii/eliminarii materialelor suplimentare intr-un mod prin care sa se pastreze contextul evenimentului.
  • 2 Intensificarea unei imagini sau a unei parti a unei imagini, daca aceasta are un rol investigational. Utilizarea tehnicilor de intensificare trebuie divulgata.
  • 3 Ascunderea solicitata prin lege (sau recomandata) a identitatii subiectului, executata in mod evident (de ex. prin tehnica opririi miscarii).
  • 4 Adaugarea efectului realist proportional de „miscare" obiectelor in miscare. (Unii comentatori au facut exceptie de la aplicarea acestui ghid si au declarat ca nu trebuie „sa se adauge un efect de miscare" daca acesta nu a fost captat de aparatul foto. Acest punct, in esenta, disputa faptul ca fotograful si nu editorul digital trebuie sa determine daca se va crea sau nu o imagine in miscare. Aceeasi chestiune rezulta si in privinta aplicarii efectelor create de obiectivele grandangulare si a altor efecte la post-producerea imaginilor. Aceste chestiuni importante trebuie decise intre fotograf si editor. Un editor digital trebuie sa respecte oricare dintre aceste politici ii este comunicata).

3. Stirile/Imaginile Editoriale (Procedurile Nepermise)

Urmatoarele proceduri de editare digitala a imaginilor nu sunt permise in scopuri de stiri/editoriale:

  • 1 Adaugarea, scoaterea sau miscarea obiectelor in asa fel incat contextul evenimentului este modificat.
  • 2 Imbatranirea sau intinerirea persoanelor (de exemplu schimbarea nuantei parului folosind culoarea gri)
  • 3 Modificarea expresiei faciale, a gesturilor, a hainelor, a partilor corpului sau a accestoriilor personale.
  • 4 Retusuri care potenteaza sau reduc calitatea sau dezirabilitatea aparenta a unui articol sau estetica unui loc.
  • 5. Utilizarea „miscarii" pentru a crea o impresie gresita ca subiectul se misca cu o alta viteza decat cea pe care o avea in timpul evenimentelor.
  • 6 Utilizarea efectelor sau schimbarea culorilor intr-un mod neclar, fie ca efectele sau schimbarea culorilor au fost aplicate prin editarea digitala, fie ca faceau parte din evenimentul original care era relatat.
  • 7 Utilizarea oricarei alte proceduri digitale de editare intr-un mod care creeaza o impresie gresita asupra evenimentelor, participantilor sau a contextului.
  • 8 In fotografiile cu peisaje, trebuie avuta o atentie deosebita la reprezentarea animalelor si a plantelor in mediul, habitatul sau contextul acestora (de ex. nu se va amplifica planul secund pentru a da impresia ca un animal nocturn este diurn sau nu se va plasa un animal intr-un context geografic fabricat).
  • 9 Nu este permisa manipularea unei fotografii din natura pentru a crea o ipoteza falsa de asociere a unor animale cu alte animale (sau oameni), de a grupa animale intr-un mod nenatural sau de a creste numarul animalelor dintr-un grup.
  • 10 Potentarea imaginilor din natura in scopul investigarii sau vizualizarii este permisa, cu conditia ca manipularea sa aiba loc accidental, in mod evident sau sa fie divulgat in mod specific privitorului.
  • 11 Nu este permisa reprezentarea unui fenomen fabricat ca fiind natural (de ex. adaugarea unei comete sau a unui curcubeu).
  • 12 Aceste proceduri nu sunt permise, fie ca sunt realizate prin editare digitala, sau fizica („amortizare") a imaginilor.

4. Imagini Promotionale pentru Publicatiile de Stiri (Proceduri Permise)

Urmatoarele proceduri de editare digitala a imaginilor sunt permise in scopuri realizare a obiectivelor promotionale (de ex. pe copertele publicatiilor si in zonele de introducere ale unui articol) intr-un mod care sa nu induca in eroare in ceea ce priveste evenimentele, participantii sau contextul.

  • 1 Modificarea compozitiei unei imagini nu este incurajata si trebuie divulgata. Decupajul unei imagini pentru excluderea unor daune constituie o modificare.
  • 2 Decupajul, rotatia sau potentarea imaginii fara posibilitatea de reparare a daunelor de dupa fotografiere sau de deteriorare (inclusiv modificari ale contrastului) sunt modificari semnificative ale unei imagini, care trebuie aplicate imaginilor de arhiva doar daca este necesar pentru obtinerea unui scop adecvat de arhivare (de ex. analiza unei trasaturi arhitecturale anume) si intr-un mod care sa respecte principiile din prezent.
  • 3 Decupajul suportului secundar, al cadrelor sau al vignetelor din original trebuie evitata, daca este posibil. Suporturile secundare, cadrele si vignetele trebuie luate in considerare ca parte integranta dintr-un artifact fotografic si pot avea informatii istorice de valoare, cum ar fi semnalele integrate in datele digitale, semnaturile, denumirile studiourilor. O imagine digitala a unui suport secundar, cadru sau vigneta poate fi restaurat intr-un mod care sa respecte restaurarea fotografica.
  • 4 Referirea la Etica in Jurnalism: nu este permisa modificarea unei imagini digitale intr-un mod care sa incalce etica referitor la manipularea imaginilor jurnalistice. Se face referire la „Regulile Digital Custom de Pastrare a Integritatii Imaginilor in Scopuri Jurnalistice" (Versiunea #2.0, 1 martie 2003)(disponibila pe www.digitalcustom.com).
  • 5 Infrumusetarea pielii si a parului.
  • 6 Recuperarile titlurilor (sau ale altor texte).
  • 7 Utilizarea altor proceduri de editare digitala intr-un mod care sa nu induca in eroare in privinta evenimentelor, a participantilor sau a contextului.

5.Imaginile Promotionale pentru Publicatiile de Stiri (Proceduri Nepermise)

La fel ca la ”Stirile/Imaginile Editoriale (Procedurile Nepermise)”

6. Pastrarea Materialelor Sursa si a Principiilor Aditionale
Fisierele originale needitate, captate de fotograf (sau scanate), si toate fisierele integrate intr-o imagine compusa trebuie pastrate ca dovada a masurii de editare.

  • 1 Publicarea trebuie sa desemneze unul sau mai multi editori in vederea luarii de decizii privind problemele de etica aferente procedurilor de editare digitala a imaginilor.
  • 2 Artistii si tehnicienii care efectueaza servicii de editare digitala a imaginilor conform principiilor de etica trebuie sa cunoasca aceste principii si sa fie instruiti in mod prompt pentru divulgarea catre publicatie a oricarei devieri cunoscute de la aceste principii.
  • 3 In lipsa informatiilor contrare, un editor digital poate presupune ca instructiunile de editare primite de la o persoana de contact desemnata de o publicatie respecta politicile publicatiilor.
  • 4 Aceste principii nu se adreseaza persoanelor care se ocupa de editarea digitala a imaginilor jurnalistice pentru o anumita publicatie (de ex. fotografi, editori, reporteri). Publicatia trebuie sa isi prezinte clar politicile in acest sens.
  • 5 Aceste principii se refera doar la imaginile jurnalistice si nu au drept scop limitarea procedurilor care se aplica imaginilor comerciale, artistice sau imaginilor in scopuri personale.
  • 6 Regulile sunt următoarele: a) Fãrã adãugiri sau stergeri ale subiectului din imaginea originalã (schimbând astfel continutul original si integritatea jurnalisticã a imaginii). b) Fãrã iluminare, întunecare sau estompare excesivã a imaginii (inducând astfel privitorul în eroare, prin distingerea anumitor elemente în imagine). c) Fãrã manipularea excesivã a culorilor (schimbând, astfel conditiile originale de iluminare din imagine).

7. PRINCIPII GENERALE
În acest domeniu se va utiliza Photoshop doar în mãsurã foarte redusã (mai ales de pe laptop-uri). Solicitãm doar decupaj, dimensionare si niveluri cu un set de rezolutie de 300dpi. Dacã este posibil, solicitati birourilor de fotografii regionale sau globale sã execute orice modificare suplimentarã cu Photoshop, pe ecranele de rezolutie înaltã, calibrate, ale acestora. Acest lucru declanseazã în mod tipic iluminarea/întunecarea, clarificarea/ îndepãrtarea prafului si corectarea de bazã a culorilor. - Atunci când se lucreazã în conditii primare, se acceptã unele procedure suplimentare minore de Photo-shopping (conform regulilor de mai sus). Acest lucru include corectia de bazã a culorilor, iluminarea/întunecarea subtilã a zonelor, clarificarea, îndepãrtarea prafului si alte ajustãri minore conform regulilor de mai sus. Recomandãrile Reuters privind contextul tehnic de ajustare sunt prezentate mai jos. Nivelul privilegiilor Photoshop acordate fotografilor trebuie sã fie stabilit exclusiv de Fotografi Sefi/Seniori conform principiilor de mai sus. Toti fotografii trebuie sã înteleagã limitele ecranelor de laptop si ale mediului de lucru al acestora. - Fotografii trebuie sã însãrcineze birourile de fotografii regionale si globale pentru executia functiilor de pregãtire a imaginilor acestora care vor fi difuzate. Toti Editorii Sefi si sub-editorii din birourile regionale si globale vor fi pregãtiti pentru a sti cum sã utilizeze Photoshop, de cãtre utilizatori calificati ai Adobe, pe un set standard. - Fotograful poate face întotdeauna recomandãri prin intermediul Editorului de Serviciu. Rugati biroul sã lumineze fatele, sã întunece partea stângã, sã ridice umbrele, etc. O comunicare bunã cu biroul este esentialã.

8. PRINCIPII TEHNICE
Ustensilele de Cloning, Healing sau Brush nu vor fi utilizate. Singura exceptie la aceastã regulã este îndepãrtarea prafului de pe senzori. Ustensila de cloning va fi utilizatã doar cu o setare a razei de sub 100 pixeli. Dacã nu este executatã pe un ecran bine calibrat, în conditii optime de lucru, recomandãm fotografilor sã solicite îndepãrtarea prafului de cãtre birourile de imagini.

• Saturarea nu trebuie utilizatã. Aceasta afecteazã calitatea imaginii si nu poate fi analizatã bine de pe un ecran de laptop, adãugând nimic mai mult decât ceea ce se poate realiza în niveluri.
• Ajustarea Echilibrului Culorilor trebuie pãstratã la minim, mai ales pe ecranele de laptop-uri care tind sã aibã o nuantã dominantã de albastru.
• Nivelurile trebuie ajustate doar la punctele de pornire ale graficului histogramei în ceea ce priveste umbrele si plajele luminoase.
• Nivelurile Auto nu trebuie utilizate.
• Ustensila de Ardere trebuie utilizatã în cele mai multe cazuri pentru întunecarea subtilã a zonelor care au fost supra-expuse. Atunci când se utilizeazã ustensila de ardere pentru umbre, un element vizibil al oricãrui element ce poate fi vãzut în fisierul neprocesat trebuie sã rãmânã vizibil.
• Plajele de Lumini si Umbrele pot fi tonalizate prin utilizarea ustensilei highlihts si apoi ajustare în curbe.
• Ustensila Lasso Tool nu trebuie utilizatã pe un laptop pentru imaginile din fisiere. Este esentialã acordarea unei atentii deosebite acesteie ustensile, în vederea evitãrii efectului de halo produs la adunarea unui numãr prea mare de interlinii si la schimbarea tonalã în zona neselectatã. De asemenea, un numãr insuficient de interlinii va produce o zimtare puternica a zonei selectate cu lasso. În mod tipic, setarea interliniilor între 5 si 20 pixeli se va utiliza, în functie de dimensiunea si de amplasarea zonei. Recomandãm ca aceasta sã fie executatã de birouri. Ustensila Eye Dropper poate fi utilizatã pe o zonã de gri neutru pentru setarea culorii. Dar aceasta depinde de culoarea ecranului computerului, care va determina dacã vedeti de fapt nuanta gri! Clarificarea (sharpening) trebuie setatã la zero (0) pe aparatul foto. Fotografiile pot fi apoi clarificate apoi cu 300% la o razã (radius) de 0,3, la un prag (threshold) de 0, în Photoshop.
• Nu trebuie executatã clarificarea (sharpening) niciunei zone selective.
• Nu se permit Plug-In-uri de clarificare (sharpening) de la Terti. Trebuie evitate Pug-In-urile de Reducere a Zgomotelor de la Terti, dar se acceptã dacã Fotografii Sefi sunt convinsi cã acestea sunt utilizate în mod adecvat.
• Setãrile Aparatului Foto, mai ales saturarea trebuie setate pe standard cu exceptia claritatii din aparat, care va fi ÎNCHISÃ. Setarea spatiului de culoare Adobe RGB este standardul utilizat de Reuters.
• Imaginile cu Expunere Multiplã trebuie identificate clar în legenda si trebuie notificate birourilor înainte de transmisie.

Recapitulare:
SUNT PERMISE: • Decupaj • Ajustarea Nivelurilor limitelor histogramelor • Corectãri minore de culoare • Clarificare la 300%, 0, 3, 0 • Utilizarea cu atentie a ustensilei lasso • Utilizarea subtilã a ustensilei de ardere • Ajustarea plajelor de luminã si a umbrelor • Eye dropper pentru verificarea/setarea nuantei gri NU SUNT PERMISE: • Adãugiri si stergeri în imagine • Ustensila de Cloning & Healing (în afarã de corectarea prafului de pe senzori) • Airbrush, pensulã, culoare • Clarificare zonã selectivã • Iluminare/întunecare excesivã • Modificare excesivã ton culoare • Niveluri Auto • Estompare • Ustensilã de stergere • Quick Mask • Clarificare din aparat • Saturare din aparat

9. FOTOGRAFII ÎNSCENATE
Fotografii, personalul si colaboratorii nu trebuie sã însceneze sau sã reitereze evenimentele de stiri. Acestia nu pot controla subiectii imaginilor sau adãuga, îndepãrta sau misca obiectele la atribuirea unei stiri. Fotografiile noastre de stiri trebuie sã descrie realitatea. Orice încercare de modificare a acestei realitãti constituie o fabricare si poate conduce la actiuni disciplinare, inclusiv concedierea. Fotografii pot controla subiectii în portrete, în interviuri formale si în imagini artistice fãrã caracter de stiri, necesare pentru ilustrarea unei povesti. Titlul nu trebuie sã inducã cititorul în eroare, care va crede cã aceste imagini au fost spontane. Prezenta presei poate influenta adesea modul de comportare al subiectilor. Atunci când comportamentul indicat în rezultatul prezentei presei, titlurile noastre trebuie sã prezinte acest lucru în mod clar. Cele mai bune fotografii de stiri sunt executate atunci când prezenta aparatului foto nu este observatã. Fotografii ar trebui sã se ascundã cât mai mult posibil pentru a evita influentarea evenimentelor si ar trebui sã utilizeze teleobiective. Imaginile compuse care indicã progresia unui eveniment (de ex. eclipsa de lunã, trecerea timpului) trebuie sã indice tehnica în titlurile acestora. Acestea nu sunt acceptate niciodatã în cadrul unei stiri. Titlurile trebuie sã prezinte, de asemenea, în mod clar, atunci când s-a utilizat un obiectiv special (de ex. lensbabies, obiective tiltshift) sau o tehnicã specialã (de ex. soft focus, zooming), în vederea creãrii unei imagini portret sau a unei caracteristici. Imaginile handout obtinute de la sursele externe trebuie examinate cu grijã în ceea ce priveste acuratetea si valoarea stirilor. Imaginile handout îndoielnice vor fi revizuite de Editorul de Serviciu, a cãrui decizie este finalã, dacã acestea vor fi sau nu publicate. Fotografii sau Editorii care acceptã imaginile handout trebuie sã alerteze Editorii Sefi de serviciu dacã imaginea este suspectã.

10. ACURATETEA LEGENDELOR
Asa cum fotografii nostri de stiri trebuie sã reflecte realitatea, asa trebuie sã facã si titlurile/legendele. Acestia trebuie sã adereze la regulile de bazã ale Reuters, privind acuratetea si neinfluentarea si trebuie sã rãspundã la întrebãrile de bazã pentru un jurnalism de calitate. Cine este în fotografie? Când a fost fãcutã fotografia? Unde a fost fãcutã fotografia? Ce indicã fotografia? De ce un anumit subiect face un anume lucru? Legendele sunt scrise la timpul prezent si trebuie sã utilizeze un limbaj simplu si concis. Acestea sunt formate în general dintr-o singurã propozitie, dar a doua propozitie trebuie adãugatã dacã sunt necesare contexte sau explicatii suplimentare. Trebuie data sursa pentru informatiile controversate, cum ar fi numãrul de morti intrun conflict. Legenda trebuie sã explice circumstantele în care a fost fãcutã o fotografie si trebuie sã redea data corectã. Legenda nu trebuie sã continã presupuneri fãcute de fotograf privind ceea ce s-ar fi putut întâmpla, chiar dacã o situatie poate avea acest potential. Se va explica doar ceea ce ati vãzut. Toate celelalte informatii privind un eveniment trebuie sã aibã sursa identificatã, doar dacã nu sunteti siguri de informatiile dvs. Legenda, de asemenea, nu trebuie sã facã presupuneri privind ceea ce gândeste o persoanã, de ex. "Cãpitanul echipei Angliei, David Beckham, se gândeste la viitorul echipei sale, dupã eliminarea acesteia din turneul final al Cupei Mondiale de fotbal..." Limitati-vã doar la ceea ce indicã fotografia si la ceea ce stiti. Editorul de Serviciu va reveni cu întrebãri la fotograf sau la Fotograful Sef dacã legenda nu explicã pe deplin imaginea. Din acest motiv, fotografii trebuie sã poatã fi contactati pânã la publicarea lucrãrii.

11. IMAGINILE SENSIBILE ÎN MEDII CONTROLATE
Unele dintre fotografii sunt facute în conditii necontrolate în care fotografii nu pot opera liber. Acest lucru este mai ales adevãrat în timpul conflictelor si în tãrile în care miscãrile presei sunt restrictionate. Asemenea fotografii pot spune dacã fotografia a fost fãcutã în timpul unei vizite organizate sau escortate doar dacã fotograful a fost liber pe deplin sã lucreze independent. Circumstantele pot fi indicate de obicei într-o a doua propozitie, scurtã, din titlu.