Sibiu, 23 iun /Agerpres/ - Una dintre fondatoarele primului magazin din municipiul Sibiu dedicat iilor tradiţionale şi reinterpretate, Andreea Ciortea, nu s-a mulţumit să impresioneze cu aceste obiecte de vestimentaţie doar turiştii care ajung în fosta capitală culturală europeană, ci a ţinut să fie prezentă luna aceasta, la Parlamentul European, alături de creatoarea Iulia Gorneanu.

Expoziţia "Ia românească - zestrea de acasă" de la sediul Parlamentului European din Bruxelles a fost o ocazie foarte bună de a demonstra o dată în plus că ia noastră este cu adevărat unul dintre cei mai buni ambasadori ai României în străinătate.

"Am fost cu o expoziţie de ie autentică, veche, din colecţia Iuliei Gorneanu, în Parlamentul European, la Bruxelles. M-am simţit ca Badea Cârţan în Parlamentul European, pentru că am fost recunoscută ca purtătoare de ie. Am fost salutată de români pe stradă, în restaurante. Au venit nemţi, letonieni, foarte mulţi nordici şi din Ţările Baltice să mă întrebe despre ie, să ne încurajeze să continuăm proiectele de prezentare a iei în străinătate. Într-adevăr, ia este un ambasador adevărat. Eu am purtat ia noastră, din Mărginimea Sibiului, cu alb şi negru. Se recunoaşte cel mai bine dintre toate iile", a declarat Andreea Ciortea.

Aceasta spune că "ia este despre rădăcini şi despre cine eşti tu de fapt".

"Am auzit de multe ori şi am văzut ia asociată cu naţionalismul. E total greşit. Cred că este vorba de rădăcini şi despre cine eşti tu, de fapt. Atunci când pleci de acasă, ia este elementul vestimentar pe care îl iei cu tine în bagaj şi atunci îţi aminteşti cine eşti şi de unde ai plecat. Când pui pe tine o ie, eşti conştient de propria persoană", a mărturisit Andreea.

Mândră de ia românească, Andreea şi-a propus, în urmă cu trei ani, să deschidă, împreună cu o prietenă, un magazin numit simplu "Ia Sibiu", chiar vizavi de sediul central al Muzeului ASTRA şi în apropierea singurelor galerii de artă tradiţională din oraş, unde se găsesc doar ii tradiţionale.

"Am deschis acest magazin în 2014, pentru că îmi urmam o pasiune. De fapt, când am pornit iniţiativa cu "Ia Sibiu", am aflat mai multe lucruri despre cine sunt, am ajuns la copilărie şi la povestea cu bunicile mele, care purtau ie, pe care le-am văzut brodând, cosând. Am făcut ceea ce mă reprezintă", completează fondatoarea magazinului dedicat iilor din Sibiu.

Pentru Andreea Ciortea, ia tradiţională şi cea reinterpretată, orice obiect vestimentar şi nu numai, inspirat din ia bunicii, este esenţial pentru că vorbeşte despre România, despre noi.

"Avem creaţii proprii, piese de inspiraţie tradiţională, ii tradiţionale. (...) Cea mai mare bucurie este atunci când întâlnesc câte un meşter adevărat, chiar dacă este la a treia tinereţe, îşi păstrează aceeaşi bucurie în ochi. Modul în care brodează, îşi descântă piesele create, îmi spune că acel om e viu. Cred că România are nevoie de oameni vii şi întoarcerea la tradiţie ne face să simţim că trăim cu adevărat", spune Andreea.

O întreagă industrie creativă, universul iei presupune şi creaţii unicat, pentru fiecare. Spre exemplu, creatoarea sibiană Elena Streit face producţie de atelier, cu piese adaptate personalităţii clienţilor ei.

Un asemenea loc, în care găseşti ii, cămăşi, pantaloni, fuste pantaloni, cravate săseşti, genţi, covoare, ştergare, eşarfe, accesorii inspirate din costumul tradiţional românesc, este unul din care poţi pleca cu o bucăţică din România. Clienţii acestui magazin din Sibiu sunt atât români, cât şi străini. Dovadă că ia este un ambasador fără pereche, este reacţia străinilor, care o descoperă pentru prima dată şi bucuria celor care o caută pentru autenticitate.

"Străinii sunt surprinşi. Unii ştiu, cunosc ia, vin şi îşi caută piesele, fie vechi, alţii descoperă semnele cusute pentru prima oară. Tot ce e la noi în magazin este brodat manual. Se mai ţese la război în ţară, în multe locuri. De astfel de poveşti avem nevoie. Se ţese borangic în România. A rămas o familie, cu poveste de la frunză la fir, este Cristina Niculescu, undeva lângă Vâlcea şi ţese iile din mătase naturală. România a fost al şaselea producător de mătase naturală din lume. Chiar cred că România are nevoie de calitate", spune Andreea Ciortea.

Străinii privesc diferit ia românească şi tot ceea ce este inspirat din ea, în funcţie de ţara şi continentul de unde provin.

"Japonezii, în special asiaticii sunt super încântaţi de ceramică, de sculpturi şi de modă, reinterpretările noastre ale semnelor tradiţionale. Avem clienţi care caută ia românească printre francezi, nemţi, englezi, ruşi. Ruşii sunt foarte încântaţi de covoarele tradiţionale. Am avut străini care au cerut ii negre. Se caută ia şi sunt foarte încântaţi de tradiţia românească. După o ie tradiţională, le arăţi şi una stilizată. O cumpără pe prima pentru autentic, pe a doua pentru ce e nou", spune Andra Albu, una din asociatele magazinului dedicat iei de la Sibiu.

Cel mai bun prilej de a îmbrăca ia este sâmbătă, 24 iunie, când, la Sibiu, în Muzeul ASTRA din Pădurea Dumbrava, se va sărbători Ziua Universală a Iei. AGERPRES/(A-autor: Isabela Paulescu, editor: Diana Dumitru)