Bucureşti, 10 sep /Agerpres/ - Profesorul şi actorul Miklos Bacs vorbeşte, într-un interviu acordat AGERPRES, despre plusurile şi minusurile primei ediţii a Galei Tânărului Actor - HOP pe care a condus-o în calitate de director artistic.

El povesteşte că la ediţia din acest an şi-a dorit să-i determine pe tinerii actori să fie preocupaţi de profesionalizare şi să pună pe planul secund obţinerea din această participare a unor premii sau a unui job.

Miklos Bacs spune că unul dintre regretele sale este că nu a reuşit să faciliteze o întrevedere între tinerii actori şi numele mari din regia teatrului românesc, dar îşi propune să reuşească acest lucru anul viitor.


AGERPRES: Domnule Miklos Bacs, ne aflăm la finalul primei ediţii a Galei HOP pe care aţi condus-o. Din punctul dumneavoastră de vedere, cum a ieşit această gală faţă de ce v-aţi propus?

Miklos Bacs: Cu plusuri şi minusuri, evident. În ceea ce priveşte plusurile, cred că am reuşit să implementez direcţia pe care mi-aş dori-o în următorii trei ani şi care să aibă ca punct central profesionalismul. Deci, este o schimbare care pune accentul de pe partea spectaculoasă a galei pe partea profesională. Asta presupune şi un mare risc, pentru că partea de laborator a meseriei noastre este mai puţin cunoscută de spectatori iar cei care au venit până acum la acest eveniment erau obişnuiţi să vadă nişte momente de spectacol.
Simt că, cel puţin, acest lucru s-a pornit, că ne-a oferit acum o imagine reală a tinerei generaţii de actori, de unde se poate începe o discuţie, din toate punctele de vedere, iar pentru ei a însemnat o focalizare pe problemele lor actoriceşti, mai degrabă, decât pe cele sociale. Credinţa mea este că momentul când profesional ajungi să faci performanţă, tot restul problemelor, inclusiv cea socială, se rezolvă. Acesta ar fi plusul.

AGERPRES: Partea negativă?

Miklos Bacs: Am încercat să construiesc un program foarte încărcat, în care cred şi acum, şi care la un moment dat devine obositor pentru ei. Asta câteodată şi-a pus amprenta pe activitatea lor din cadrul celor două secţiuni. Aceasta arată încă o dată că suntem departe de ceea ce s-ar numi un profesionalism şi un training continuu. E normal ca în momentul în care nu ai această pregătire fizică şi psihică, ce necesită un efort imens, să apară hopuri, să faci febră musculară, să-i spunem aşa. Asta a fost, în opinia mea, partea negativă.
Ar mai fi, totuşi, un mare minus. De fapt, ar fi primul dintre minusuri, şi anume că împotriva credinţei mele şi dorinţei mele de a facilita o întrevedere între ei şi numele mari din regia teatrului românesc, din păcate acest deziderat nu l-am putut îndeplini în totalitate. Asta a fost şi din cauza perioadei în care se desfăşoară gala. Este deja o perioadă de începere a activităţii în noua stagiune. Toţi regizorii de teatru şi film pe care i-am contactat au deja proiecte în derulare şi efectiv timpul nu le-a permis să vină la Costineşti. Asta, poate, ne dă de gândit pentru anul viitor să încercăm să facilităm totuşi această întâlnire, pe care eu o consider vitală pentru ei. În fond, primul contact care ne profesionalizează pe noi ca actori este contactul cu regizorul, iar aceşti mari regizori, după cum ştim, nu predau la şcoli. Deci, nu există nicăieri o platformă unde experienţa lor, profesionalismul lor, laboratorul lor intern să poată fi dat mai departe tinerei generaţii. De aceea consider că această întâlnire dintre tinerii actori şi regizorii consacraţi ar fi foarte benefică.
Tot la minusuri, dar este unul de care ştiam de la bun început, aş considera şi faptul că, dacă păstrăm atâtea scopuri pentru gală: vizibilitatea, profesionalizarea, concursul, inclusiv un spectacol de final, atunci această perioadă de trei zile de preselecţie şi patru de gală este evident insuficient. Eu consider că ar trebui introdusă o perioadă de atelier între proba de preselecţie şi gala în sine.

AGERPRES: Pentru că sunt convins că la dumneavoastră vin primele reacţii atât din partea concurenţilor, cât şi din cea a invitaţilor, a spectatorilor avizaţi, aţi primit până acum vreun feedback?

Miklos Bacs: Trebuie să recunosc că încă nu am primit niciun fel de feedback, dar nici eu nu prea am avut timp să culeg informaţiile. Se pot, însă, simţi în atmosferă unele lucruri şi atmosfera nu mi se pare una foarte veselă, dar mi se pare intensă şi care te pune pe gânduri. Scopul meu acesta a şi fost. Ca să poţi să faci performanţă, trebuie să fii profesionist.

AGERPRES: Ediţia din acest an a Galei HOP a venit cu mai multe noutăţi...

Miklos Bacs: Pe partea de organizare am reuşit să introducem foarte multe elemente noi care profesionalizează puţin gala şi care o prezintă într-o altă imagine, cum ar fi o sală de teatru nouă - care, în opinia mea, era absolut necesară, spaţiul în care se desfăşura până acum gala fiind total neadecvat scopului de a face atelier, de a face laborator teatral -, am reuşit să facem un site al Galei HOP care ne-a oferit alte posibilităţi, crescând, în primul rând, imens vizibilitatea galei şi, automat, vizibilitatea concurenţilor. Acest site va fi nu numai o arhivare a ediţiilor galelor HOP, dar va aduna şi informaţiile într-un singur punct şi poate să devină şi o "armă" de a le face publicitate tinerilor colegi. De asemenea, am creat şi un mic proiect care se intitulează "Agenţia HOP", în care se pot regăsi toate mapele profesionale ale celor care au participat la gală, cu imaginile concurenţilor, cu voice demo-uri, absolut orice ar fi necesar pentru un casting, care se poate face oricând de acum încolo.
O altă inovaţie a fost revista "Thespis" prin care am încercat o apropiere între tinerii teatrologi şi actori, pentru că este evident că, dacă vrem să mutăm lucrurile înainte, avem nevoie şi de ochiul teoretic al celui din afară şi de practician. Sincer cred că avem nevoie de critică performantă şi profesionistă exact aşa cum şi actorul, la rândul lui, trebuie să fie profesionist şi să facă performanţă.
Al treilea lucru pe care am reuşit să-l facem este transmisiunea în direct, prin livestream, prin care am încercat să oferim o deschidere pe care spaţiul actual ne-o permite. Acestea ar fi plusurile pe partea de organizare.

AGERPRES: Următoarea întrebare aş vrea să o adresez profesorului Miklos Bacs. Cum vi s-a părut că s-au prezentat concurenţii selectaţi în finala galei din acest an? Mulţi au venit direct din şcoală.

Miklos Bacs: Exact, din şcoală şi cu ideea că preselecţia este de fapt numai o sortare a abilităţilor, talentului, harului lor şi că, de fapt, produsul pe care-l prezintă la preselecţie este un work in progress care se va definitiva şi se va închega în perioada dintre preselecţie şi gală. Asta, eu, personal, mi-aş dori să fie puţin altfel, având în vedere că este o gală de actori profesionişti, nu una de studenţi.
Au fost, de asemenea, foarte mulţi tineri care, spre disperarea mea, deşi harul şi talentul lor îi recomanda pentru gală, nu au putut să treacă de preselecţii. Ei trebuie să înţeleagă că ceea ce fac este totuşi o profesie, o meserie, în care harul, intuiţia şi spontaneitatea sunt foarte importante. Dar, totodată, trebuie să înţeleagă că nu putem trăi numai din acest har, pentru că el este nesigur. Câteodată apare, ca şi inspiraţia, altă dată nu apare, iar tu fiind profesionist trebuie să produci unele opere de artă - îndrăznesc să spun asta - la oră fixă. Nu îţi poţi permite luxul aşteptării unei inspiraţii. Deci, partea de metodă a meseriei de actor, esenţa meseriei de actor, despre ce este vorba în actorie, este foarte importantă şi asta este pentru ei, din păcate, puţin în ceaţă. Scopul meu pentru următorii trei ani este să lucrez cu tinerii la partea de metodologie, de structură, de tehnică, de cunoaştere a meseriei, lucruri unde se pot face foarte multe schimbări.

AGERPRES: Tema ediţiei din acest an a galei a fost "Ne-bun pentru această lume", un omagiu adus lui William Shakespeare. Au ştiut concurenţii să răspundă acestei teme?

Miklos Bacs: Recunosc că în momentul în care am ales tema galei am folosit această aniversare a lui William Shakespeare mai mult ca un pretext, decât ca o realitate. Aşa cum spuneam, eu încerc să trec atenţia pe metodologie-profesionalism. Asta înseamnă că de fapt nu este vorba neapărat de o adâncire a operei shakespeariene, ceea ce ar fi trebuit, dar este foarte dificil pentru oricine. Prin valoarea sa, el devine o ustensilă şi un fond de lucru de nepreţuit pe care tu, în schimb, trebuie să-ţi practici meseria. De asta spuneam că l-am folosit mai mult ca un pretext. Dar sunt convins că şi el ar fi acceptat această idee, el însuşi fiind actor.
În gală, eu am încercat să trec puţin atenţia pe proces, şi nu pe lucrul finit, încercând să folosesc festivalul ca o platformă, ca un context, ca un loc în care să putem discuta problemele actoriceşti. Nu trebuie să uităm că este singurul festival de acest gen, aş îndrăzni să spun, chiar şi din Europa. Nu prea mai sunt festivaluri care să-ţi permită să fii focalizat pe problematica meseriei tale de actor şi cred că asta este o mare oportunitate pe care n-ar trebui să o scăpăm.

AGERPRES: Putem considera aceste trei zile de concurs o imagine clară a tinerei generaţii de actori? Îi putem lua pe cei 29 de participanţi ca pe un reper sau ne putem gândi că în numărul mare de absolvenţi din fiecare an pot exista foarte mulţi tineri talentaţi, dar care nu sunt atraşi de ideea de a participa la un asemenea concurs?

Miklos Bacs: Aşa este. Cred că în momentul în care avem acest deziderat de performanţă şi concursul devine în sine o posibilitate de a te dezvolta, de a-ţi pune întrebări vizavi de meserie, poate o să devină mai atractiv. Sau dimpotrivă, poate că o să fugim şi mai tare de el fiindcă ne este frică să ne uităm în oglindă şi să recunoaştem câteodată lipsa noastră de profesionalism.
Cred că un adevărat profesionist are nevoie de aceste perioade şi de aceste spaţii în care să se poată duce spre a-şi discuta problemele şi mi-aş dori ca Gala HOP să devină acest lucru. Atunci poate că nu va mai fi atât de important faptul că mă duc la gală ca să iau un job, ceea ce este câteodată uşor nerealist, ci mă duc la gală pentru că eu doresc să fac un pas înainte spre performanţă. Eu aş muta puţin atenţia pe profesionalizare şi atunci nu ar conta dacă cei care vin au sau nu au un job, dacă sunt în plenitudinea carierei şi au foarte multe contracte sau nu, ci te interesează doar propria ta meserie.
Acum, în formula pe care am imaginat-o, avem ambele direcţii - avem latura spectaculară prin momentul individual, care realmente vorbeşte despre lucrare, despre un lucru finit, şi avem latura cealaltă, de laborator, de căutări, care nu vorbeşte despre obiect, ci vorbeşte despre un anumit proces şi despre întrebările pe care ar trebui, în mod firesc, un actor să şi le pună. Întrebări concrete, nu poveşti aburitoare, la care ne pricepem cu toţii ca actori, evident.

AGERPRES: Este această gală o trambulină pentru tineri actori?

Miklos Bacs: Evident. În momentul în care devine un spaţiu al valorii şi al profesionalismului, evident piaţa se va întoarce spre ei. În opinia mea, nu piaţa va hotărî valoarea, ci invers, valoarea va atrage piaţa. Piaţa se orientează totdeauna spre un câştig, totdeauna spre o performanţă, pentru că ştie că din această performanţă poate să câştige. Deci, punctul de schimbare nu poate să fie să aştepţi să vină domnii directori şi piaţa spre tine, ci, dimpotrivă, întâi trebuie să te focalizezi pe tine, să începi să produci o valoare şi în secunda următoare, sunt convins, că vor veni şanse şi, de ce nu, o deschidere internaţională sau o deschidere spre film. Dar pentru asta este nevoie de un efort susţinut şi de ajustări structurale ale galei pentru că la dimensiunile ei de acum nu permit toate acestea.

AGERPRES: Cu siguranţă pentru anul viitor vor exista şi alte schimbări. Acum, la cald, ce modificări vă gândiţi să aduceţi pentru ediţia viitoare, având în vedere că la anul va fi şi o ediţie aniversară, a XX-a?

Miklos Bacs: În primul rând, acest atelier de o săptămână care va avea loc între preselecţie şi gala propriu-zisă şi care se va desfăşura undeva într-o locaţie retrasă. La acest atelier vor participa numai cei care au fost selectaţi alături de mentorul galei respective. Acesta nu ar trebui să fiu eu, ar fi foarte bine să găsim şi să câştigăm personalităţi mari care să îşi asume la fiecare ediţie misiunea de mentor. Eu am deja nişte planuri, dar evident că ele trebuie să se şi concretizeze. Structura nu cred că ar mai trebui modificată, trebuie găsită poate o mutare a perioadei prin care să înlesnim accesul colegilor care lucrează la momentul actual. Desigur vor mai fi şi mici modificări în interiorul structurii, dar cred că acum, ca idee, pentru un mandat de trei ani, lucrurile sunt trasate. Trebuie să fim şi puţin realişti, nu toate lucrurile se pot face, dar dacă sămânţa este plantată, dacă există un imbold şi este perceput ca atare, atunci sunt şanse ca lucrurile să se împlinească aşa cum mi-am propus eu. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Florin Marin)