Bucureşti, 17 apr /Agerpres/ - Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, susţine că braconajul arheologic a crescut exponenţial în ultimii ani în România şi în alte state europene şi spune că acest fenomen trebuie să fie prevenit şi stopat prin amendări de ordin legislativ.

"Fenomenul braconajului arheologic, care cunoaşte în ultimii ani o creştere exponenţială în România şi în alte state europene, trebuie să fie prevenit şi stopat prin amendări de ordin legislativ, inclusiv legate de utilizarea detectoarelor de metale în scopul găsirii de bunuri arheologice şi numismatice aparţinând patrimoniului României, iar în unele cazuri al traficării ilicite a acestora. Dacă reglementările legale în vigoare sunt considerate ambigue, deopotrivă de către unii specialişti în domeniul patrimoniului cultural, de unii jurişti şi o parte a publicului, atunci statul român este confruntat cu o problemă şi el trebuie să acţioneze pentru rezolvarea sa cât mai adecvată şi promptă", a scris, duminică, Alexandrescu pe pagina sa de Facebook.

În acest context, el invită părţile interesate să găsească soluţii viabile pentru protejarea patrimoniului arheologic.

"Ştiut fiind că amendarea şi elaborarea unor noi prevederi legislative presupun în chip firesc o anumită perioadă de timp, trebuie înţeles însă că braconajul şi distrugerea asupra bunurilor de patrimoniu arheologic nu trebuie şi nu pot să continue. Invităm toate părţile interesate să găsească, inclusiv prin dezbateri publice, soluţii viabile pentru o mai bună protejare şi punere în valoare a resurselor neregenerabile de patrimoniu arheologic, care conţin în numeroase cazuri bunuri culturale cu o semnificaţie deosebită'', arată ministrul Culturii.

El consideră absolut prioritară armonizarea prevederilor legale în aceste chestiuni, motivând că inclusiv o serie de formulări legislative echivoce au făcut posibil ca în ultimii ani să se înregistreze numeroase agresiuni asupra patrimoniului cultural al României.

"În concordanţă cu normele şi standardele de practică europene, este necesar ca legislaţia de referinţă în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional să reglementeze corect şi transparent modalităţile de salvgardare a patrimoniului arheologic şi prevenire a oricăror potenţiale agresiuni şi deteriorări la adresa acestuia", a mai scris Alexandrescu.

Ministrul menţionează că instrucţiunea privind regimul descoperirilor arheologice întâmplătoare, pe care a emis-o pe 8 aprilie, este menită să reitereze principalele reglementări legislative în vigoare, în contextul în care România cunoaşte în ultimii ani o "amploare fără precedent a braconajului arheologic şi agresiunilor asupra siturilor şi bunurilor arheologice din patrimoniul cultural naţional".

"Această instrucţiune exprimă public punctul de vedere al Ministerului Culturii, ţinând cont de o serie de situaţii constatate de agresiune asupra patrimoniului arheologic, inclusiv cu privire la modul în care descoperiri de piese arheologice şi numismatice efectuate cu utilizarea detectorului de metal sunt gestionate de către unele instituţii muzeale", afirmă Alexandrescu.

Documentul aduce clarificări şi în ceea ce priveşte noţiunea de "descoperire arheologică întâmplătoare", aşa cum este aceasta definită de legislaţie, cât şi pe cea de "braconaj arheologic."

"Prin descoperire arheologică întâmplătoare se înţelege evidenţierea de bunuri de patrimoniu arheologic ca urmare a acţiunii factorilor naturali (seisme, alunecări de teren, inundaţii, desecări, eroziunea solului şi altele) sau a acţiunilor umane (lucrări de construcţii, lucrări de prospecţiuni geologice, lucrări de forare, lucrări agricole, lucrări de deminare, precum şi alte tipuri de lucrări şi cercetări efectuate subteran sau subacvatic), altele decât cercetarea arheologică atestată'', se arată în instrucţiunea emisă de ministrul Culturii.

Totodată, se arată şi că folosirea oricăror mijloace de detecţie pentru evidenţierea bunurilor de patrimoniu arheologic fără respectarea cadrului legal de autorizare instituit de Ministerul Culturii, indiferent dacă aceasta este efectuată în zone de patrimoniu cultural reperat sau în alte zone în care nu a fost încă evidenţiat potenţialul arheologic, nu poate fi considerată descoperire arheologică întâmplătoare şi constituie braconaj arheologic.

În document se precizează că braconajul arheologic şi activităţile asociate acestuia sunt asimilate prevederilor Noului Cod penal privind distrugerea.

În ceea ce priveşte bunurile culturale aparţinând patrimoniului arheologic, evidenţiate în urma cercetărilor arheologice autorizate sau evidenţiate prin descoperire întâmplătoare, sunt de drept proprietate publică şi nu pot fi achiziţionate de entităţi sau persoane de drept public sau privat.

De asemenea, se prevede că descoperirile arheologice întâmplătoare se predau de către descoperitor, în termen
de 72 de ore, primarului unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia a survenit descoperirea, care trebuie să anunţe tot în termen de 72 de ore Ministerul Culturii şi să le predea, în zece zile, serviciului public deconcentrat al ministerului.

Descoperitorul este obligat să facă dovada faptului că descoperirile respective s-au făcut întâmplător.

"Descoperirea de bunuri susceptibile a face parte din patrimoniul arheologic efectuată în mod repetat poate fi considerat ca element care probează intenţia. Folosirea detectorului de metale la descoperirea intenţionată de bunuri susceptibile a face parte din patrimoniul arheologic constituie circumstanţă agravantă", se mai arată în instrucţiunea privind regimul descoperirilor arheologice întâmplătoare. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Peia, editor: Georgiana Tănăsescu)