Kiev, 15 apr /Agerpres/ - Autorităţile ucrainene au anunţat joi că au recuperat mai multe pânze semnate de maeştri olandezi din secolul al XVII-lea, furate în urmă cu zece ani din Olanda şi a căror presupusă prezenţă în estul ţării în posesia unor miliţieni ucraineni declanşase un scandal la sfârşitul anului 2015, relatează AFP.

'Am regăsit mai multe tablouri care fuseseră furate muzeului olandez WestFries' din Hood (nord-vestul ţării), a declarat ministrul ucrainean al afacerilor externe Pavlo Klimkin în cadrul unei conferinţe de presă la Kiev, în prezenţa ambasadorului Olandei.

Dintre cele 24 de tablouri furate, două au fost prezentate în cursul acestei conferinţe de presă, iar Klimkin a asigurat că autorităţile mai aveau două în posesie.

'La începutul lunii martie, am primit unul din tablouri. Cel de-al doilea a fost primit cu câteva zile înaintea referendumului' organizat în 6 aprilie în Olanda asupra acordului de asociere între Ucraina şi Uniunea Europeană, a precizat în timpul aceleiaşi conferinţe de presă Vasilsyl Griţak, şeful serviciilor de securitate ucrainene (SBU).

'În această după-amiază (joi), am primit încă două tablouri. O expertiză preliminară le-a confirmat autenticitatea', a adăugat el.

Nicio informaţie nu a fost dezvăluită despre modul în care aceste pânze au fost recuperate, nici de la cine, ministrul indicând doar că ele fuseseră 'în posesia unor grupuri criminale'.

Muzeul WesrFries anunţase în decembrie 2015 că 24 dintre tablourile sale furate în 2005 se aflau - aparent - în posesia a doi miliţieni ucraineni din batalionul voluntarilor de extremă dreaptă OUN, care lupta în estul ţării împotriva separatiştilor proruşi.

Valoarea totală a pânzelor, semnate Jan Linsen, Jan van Goyen şi Jacob Waben, fusese estimată la 10 milioane de euro în momentul furtului lor.

Potrivit muzeului, nişte miliţieni ucraineni se prezentaseră în iulie 2015 la Ambasada Olandei din Kiev, asigurând că ei sunt în posesia întregei colecţii furate, pe care o găsiseră într-o vilă abandonată în zona conflictului.

Prin intermediul unui istoric de artă specializat în anchete asupra operelor furate, muzeul încercase atunci să negocieze cu cei doi miliţieni, care au cerut iniţial 50 de milioane de euro, reducându-şi ulterior pretenţiile la 5 milioane de euro.AGERPRES/(AS - editor: Lilia Traci)