Alba Iulia, 6 apr /Agerpres/ - O aşezare veche de şapte milenii, din neolitic, şi un cimitir de incineraţie de trei milenii, din prima epocă a fierului, au fost descoperite în zona Limba-Oarda, în apropiere de Alba Iulia, în timpul cercetărilor de descărcare de sarcină arheologică a unui teren pe care va fi traseul autostrăzii Sebeş-Turda.
Este vorba de o aşezare neolitică ce îşi avea vatra pe malul Mureşului.
"Investigăm un sat neolitic aparţinând culturii Vinca. Ca orizont cronologic, vorbim de o vechime de şapte mii de ani. S-au identificat o serie de locuinţe de suprafaţă, locuinţe adâncite, fiecare cu inventarul specific şi tipic", a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, directorul Muzeului Municipal "Ioan Raica" Sebeş, Radu Totoianu.
Acesta a menţionat că până în prezent au fost identificate peste 130 de complexe arheologice.
"Nu toate sunt locuinţe. După o inventariere mai amănunţită, vom putea spune exact care sunt locuinţe sau care sunt numai gropi menajere. Locuinţe de suprafaţă sunt peste 20 până în prezent", a precizat Totoianu.
Arheologii au scos la iveală şi o serie de locuinţe adâncite de tip bordei. La unele dintre ele se observă încă şi urmele parilor care susţineau acoperişul.
Sub o locuinţă de suprafaţă, cercetările au scos la iveală ceea ce arheologii bănuiesc că este mormântul unui copil. Acesta a fost înmormântat, sub podină, într-o cistă formată din pereţi din lut. Inventarul mormântului cuprinde în jur de 70-80 de mărgele din scoici şi malachit. Practic, este una din cele mai vechi folosiri a malachitului în România.
Arheologii au descoperit şi un trofeu de acum şapte mii de ani, un cap de bour, o premieră pentru teritoriul Transilvaniei. Este o depunere de craniu de bour, cu coarnele foarte bine păstrate, astfel de trofee ornamentând sanctuarele epocii respective.
Colectivul de cercetare a descoperit mii de artefacte, din ceramică, os, piatră, corn, piese specifice unui sit arheologic neolitic. Potrivit lui Totoianu, tot inventarul va intra în colecţiile muzeului din Sebeş.
Suprafaţa afectată de construcţia autostrăzii are în jur de 30-35 de hectare.
"Situl este mult mai mare, el continuă şi dincolo de aceste limite în care va fi construită autostrada, şi sperăm ca, ulterior, să investigăm şi acolo, în funcţie de posibilităţile care vor exista la un moment sau altul", a afirmat Radu Totoianu.
Stratigrafia sitului variază, de la aproximativ 60-70 de centimetri, de unde încep depunerile arheologice, putându-se ajunge, pe fundul unor complexe mai adânci, până către 3-3,5 metri, a menţionat muzeograful.
La marginea sitului neolitic, au fost descoperite şi o aşezare din prima epocă a fierului şi un cimitir, cu cinci morminte de incineraţie.
"Cea mai nouă descoperire este un cimitir de incineraţie, din prima epocă a fierului, format din cinci morminte, cu resturile incinerate depuse în urnă. Este şi o etapă mai recentă de locuire de acum trei mii de ani", a precizat Cristian Popa, lector la Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia.
Într-unul dintre morminte sunt vizibile două vase depuse unul în celălalt, iar în altul se mai vede doar amprenta vasului.
Situl de la Limba se află pe lista siturilor arheologice, fiind catalogat ca monument istoric de categoria B. La Limba s-au făcut săpături încă din deceniul al patrulea al secolului trecut, săpături care au fost reluate după 1990. AGERPRES/(A, AS - autor: Marinela Brumar, editor: Nona Jalbă)
Este vorba de o aşezare neolitică ce îşi avea vatra pe malul Mureşului.
"Investigăm un sat neolitic aparţinând culturii Vinca. Ca orizont cronologic, vorbim de o vechime de şapte mii de ani. S-au identificat o serie de locuinţe de suprafaţă, locuinţe adâncite, fiecare cu inventarul specific şi tipic", a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, directorul Muzeului Municipal "Ioan Raica" Sebeş, Radu Totoianu.
Acesta a menţionat că până în prezent au fost identificate peste 130 de complexe arheologice.
"Nu toate sunt locuinţe. După o inventariere mai amănunţită, vom putea spune exact care sunt locuinţe sau care sunt numai gropi menajere. Locuinţe de suprafaţă sunt peste 20 până în prezent", a precizat Totoianu.
Arheologii au scos la iveală şi o serie de locuinţe adâncite de tip bordei. La unele dintre ele se observă încă şi urmele parilor care susţineau acoperişul.
Sub o locuinţă de suprafaţă, cercetările au scos la iveală ceea ce arheologii bănuiesc că este mormântul unui copil. Acesta a fost înmormântat, sub podină, într-o cistă formată din pereţi din lut. Inventarul mormântului cuprinde în jur de 70-80 de mărgele din scoici şi malachit. Practic, este una din cele mai vechi folosiri a malachitului în România.
Arheologii au descoperit şi un trofeu de acum şapte mii de ani, un cap de bour, o premieră pentru teritoriul Transilvaniei. Este o depunere de craniu de bour, cu coarnele foarte bine păstrate, astfel de trofee ornamentând sanctuarele epocii respective.
Colectivul de cercetare a descoperit mii de artefacte, din ceramică, os, piatră, corn, piese specifice unui sit arheologic neolitic. Potrivit lui Totoianu, tot inventarul va intra în colecţiile muzeului din Sebeş.
Suprafaţa afectată de construcţia autostrăzii are în jur de 30-35 de hectare.
"Situl este mult mai mare, el continuă şi dincolo de aceste limite în care va fi construită autostrada, şi sperăm ca, ulterior, să investigăm şi acolo, în funcţie de posibilităţile care vor exista la un moment sau altul", a afirmat Radu Totoianu.
Stratigrafia sitului variază, de la aproximativ 60-70 de centimetri, de unde încep depunerile arheologice, putându-se ajunge, pe fundul unor complexe mai adânci, până către 3-3,5 metri, a menţionat muzeograful.
La marginea sitului neolitic, au fost descoperite şi o aşezare din prima epocă a fierului şi un cimitir, cu cinci morminte de incineraţie.
"Cea mai nouă descoperire este un cimitir de incineraţie, din prima epocă a fierului, format din cinci morminte, cu resturile incinerate depuse în urnă. Este şi o etapă mai recentă de locuire de acum trei mii de ani", a precizat Cristian Popa, lector la Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia.
Într-unul dintre morminte sunt vizibile două vase depuse unul în celălalt, iar în altul se mai vede doar amprenta vasului.
Situl de la Limba se află pe lista siturilor arheologice, fiind catalogat ca monument istoric de categoria B. La Limba s-au făcut săpături încă din deceniul al patrulea al secolului trecut, săpături care au fost reluate după 1990. AGERPRES/(A, AS - autor: Marinela Brumar, editor: Nona Jalbă)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.