Bucureşti, 28 ian /Agerpres/ - Interesul pentru cultura veche va scădea şi mai mult dacă nu se vor valorifica şi populariza marile valori ale Bibliotecii Academiei Române, atenţionează lingvistul Gheorghe Chivu.

"Nu mai avem specialişti pentru cultura veche decât număraţi pe degete şi vom ajunge să transformăm fondurile documentare în depozite de acte şi atât. Ceea ce nu e bine", a declarat, pentru AGERPRES, Gheorghe Chivu, membru corespondent al Academiei Române, la lansarea site-ului www.medievalia.com.ro.

În opinia lingvistului, site-ul lansat joi, în cadrul unui eveniment organizat în sala Virgil Cândea a Bibliotecii Academiei Române, poate contribui la creşterea interesului pentru acest domeniu, "determinându-i pe cei care fac învăţământ în momentul de faţă să pregătească şi specialiştii pentru anii care vin".

"Pentru că nu mai fac acum studenţii aşa ceva. N-au timp să facă şi asta", a spus Gheorghe Chivu.

El susţine că publicul larg ar trebui să afle că în Biblioteca Academiei există nu numai un depozit de "hârtii importante pentru istoria culturii, ci şi de opere de artă".

"Rămânând la perioada veche, sunt lucruri care nu au fost încă cercetate, precum cataloagele. Oamenii de ştiinţă ştiu ce este acolo, dar cum cercetătorii care se ocupă de perioada veche sunt din ce în ce mai puţini, multe lucruri n-au ajuns la esenţă, deci nu se ştie exact la multe dintre ele care este relaţia dintre textul respectiv şi un altul, care este locul lui în istoria culturii scrise. Gândiţi-vă la cronici, care există în foarte multe versiuni. Noi vorbim de cronicile ştiute, cele despre care se vorbeşte şi la şcoală. Dar sunt multe altele. S-a făcut în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea cronică versificată, un fel de poeme cu subiect istoric în proză. Lumea ştie puţin despre asta", a menţionat lingvistul.

Realizat în cadrul proiectului "Medievalia - Texte fundamentale ale culturii medievale", iniţiat de Asociaţia Excelenţa prin Cultură în parteneriat cu Biblioteca Academiei Române, site-ul medievalia.com.ro pune la dispoziţia utilizatorilor texte fundamentale ale culturii române medievale. Acestea reunesc un corpus de 60 de manuscrise, din care 39 româneşti, 14 slave şi şapte greceşti, piese dintre cele mai valoroase ale patrimoniului naţional.

Printre ele se numără vechi texte româneşti cunoscute precum "Psaltirea lui Hurmuzachi", vechi codice - "Codex Sturdzamus", care păstrează cea mai veche traducere românească a Apocalipsului Maicii Domnului (secolele XVI-XVII). Selecţia a reţinut şi lucrări de morală creştină, cărţi populare sau lucrări ale marilor monahi ori scrieri-reper ale literaturii române vechi, precum "Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie", ca şi letopiseţele lui Miron Costin şi Ion Neculce.

Proiectul face parte din Programul PA16/RO12 "Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural" - Schema de granturi mici, finanţat prin Mecanismul Financiar SEE 2009-2014 având ca operator de proiect Ministerul Culturii - Unitatea de Management a Proiectului. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu)