COD GALBEN: 18-05-2025 Intre 01:30 si 06:00 se va semnala Local și temporar ceață, care determină vizibilitate redusă sub 200 m și izolat sub 50 m. in Zona continentală a județului Constanta , respectiv zona localităților, Zona continentală a județului Tulcea , respectiv zona localităților;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Zalău, 21 ian /Agerpres/ - Peste 900 de monede medievale din aşa numitul "Tezaur de la Borza" au fost declarate dispărute de către Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, după cele au fost date pentru expertizare, în urmă cu 19 ani, la un numismat al Muzeului Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca, dar nu au mai ajuns înapoi, în depozitele instituţiei.

Constatarea lipsei monedelor a fost făcută de către managerul Muzeului Judeţean Zalău, Corina Bejinariu, în momentul în care instituţia a demarat o amplă inventariere şi confruntare a pieselor din depozite cu cele existente în acte.

"Specialistul pe numismatică, cel care a verificat partea de numismatică şi tezaur, îmi semnalează, printr-o adresă, la începutul anului 2014, că din 1256 de piese, au revenit în spaţiile instituţiei doar 361, iar 908 nu au mai revenit, în urma faptului că în 1997 tot tezaurul a fost dat pentru determinare - determinare înseamnă să ştim din ce perioadă sunt monedele, piesele - pe un proces verbal de mână. Pe acest proces verbal a plecat în 1997 tezaurul de la Borza din instituţie, la Cluj-Napoca, către domnul Francisc Pap, cel care semnează procesul verbal. Era numismat, specialist la Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei. Mi se semnalează acest lucru, fapt pentru care eu, în 2014 - e vorba de 17 ani de la data plecării lui din instituţie, mă adresez muzeului din Cluj, pentru restituirea celorlalte piese. Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei îmi răspunde că, în urma verificărilor, cele 908 monede la care facem referire nu se află în patrimoniul muzeului cu niciun titlu şi nu există niciun act, document, proces verbal de predare-primire care să ateste că acestea ar fi intrat vreodată în instituţia lor", a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă, Corina Bejinariu.

Potrivit sursei citate, s-a luat legătura cu numismatul care le-a expertizat, dar acesta, fiind la o vârstă înaintată, a spus că nu-şi aminteşte ce s-a întâmplat cu tezaurul. Nici cercetările efectuate în depozitele muzeului din Cluj-Napoca nu au dus la descoperirea monedelor dispărute.

În condiţiile în care nu s-a putut determina unde se află aceste monede, Corina Bejinariu a sesizat, în ianuarie 2015, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Sălaj şi Direcţia de Cultură Sălaj, declarându-le dispărute.

Managerul Muzeului Judeţean afirmă că piesele au fost, totuşi, integral identificate, Francisc Pap, împreună cu Elena Musca, de la muzeul din Zalău publicând într-o revistă de specialitate descrierea lor.

IPJ Sălaj a confirmat, pentru AGERPRES, deschiderea unui dosar penal în acest caz.

"În luna ianuarie, am deschis un dosar penal pentru tezaurul de la Borza, pentru neglijenţă în serviciu şi abuz de încredere. În 24 septembrie 2015, dosarul a fost transmis Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău", a precizat joi, Maria Cristea, purtător de cuvânt al IPJ.

În localitatea Borza s-a descoperit, în 1994, un tezaur datând de la începutul secolului al XVII-lea, în componenţa căruia intră monede medievale şi obiecte de podoabă. Descoperirea a fost întâmplătoare, datorată lucrărilor de regularizare a unui drum comunal. Un excavator care lucra la drum a distrus un vas şi sacul în care erau depozitate monedele, dar le-a acoperit din nou cu pământ. În ziua următoare, copiii care mergeau cu bivolii la păscut au găsit câteva monede, pe care le-au arătat sătenilor, ce au scos la lumină întregul tezaur, achiziţionat mai apoi de muzeul din Zalău. Tezaurul monetar număra 1256 de monede de argint, două inele şi 58 bucăţi de mărgele de argint şi ceramică.

Potrivit determinării realizate de Pap şi Musca, cele mai vechi monede datează din 1441 şi provin din Ungaria. Piesele tezaurului nu depăşesc secolul XVI. O prezenţă remarcabilă o constituie un denar emis în localitatea Chur, dintr-un canton afiliat Confederaţiei Elveţiene. Moneda emisă în 1569 este, în opinia lui Pap şi Musca, un unicat în tezaurele monetare din Banat şi Transilvania. (A - autor: Sebastian Olaru, editor:Diana Dumitru)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.