Bucureşti, 14 ian /Agerpres/ - Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a declarat, joi, că prevederea din noul Cod fiscal care nu îi mai exceptează pe proprietarii de monumente de patrimoniu de la plata impozitului a fost gândită de legiuitor ca o măsură de descentralizare, astfel încât fiecare oraş va trebui să stabilească în ce măsură îşi respectă patrimoniul şi doreşte să îi ajute pe deţinătorii de monumente să le îngrijească.

"Ieri am avut o discuţie foarte lungă, de mai bine de două ore, cu primarul general interimar al Capitalei, Răzvan Sava, şi cu echipa lui, în decursul căreia am încercat să îi conving că măsura din noul Cod fiscal care nu îi mai exceptează pe proprietarii de monumente de patrimoniu de la plata impozitului a fost o măsură gândită de legiuitor ca o măsură de descentralizare. Adică de a lăsa la latitudinea autorităţilor locale nefiscalizarea prin taxe şi impozite locale a monumentelor istorice. Aceasta nu înseamnă că automat primăriile oraşelor şi ale comunelor vor profita de această libertate şi vor pune impozite pe toate monumentele istorice. După părerea mea - şi aceasta am încercat să îi explic primarului general - asta înseamnă că fiecare oraş va trebui să stabilească în ce măsură îşi respectă patrimoniul, în ce măsură vrea să îi ajute pe deţinătorii de monumente de patrimoniu să le îngrijească, să le conserve, să le restaureze", a precizat ministrul, în cadrul dezbaterii cu tema "Patrimoniu redescoperit: Rolul proprietarilor de case şi conace în conservarea şi valorificarea patrimoniului construit".

El a mai apreciat că palatele şi conacele prezentate cu această ocazie, în cadrul unei expoziţii găzduite de Muzeul Naţional Cotroceni, au fost restaurate din fonduri private şi reprezintă exemple de bune practici, de efort al unor proprietari şi al unor echipe de voluntari, de intervenţii pe patrimoniu într-un mod fericit.

"Anul trecut, Institutul Naţional al Patrimoniului a beneficiat de un program naţional de restaurare în valoare de 23 milioane de lei. Anul acesta, ca prioritate a ministeriatului meu, am ridicat această cifră la de două ori atât, adică la 50 de milioane de lei", a mai precizat ministrul.

Totodată, el a atras atenţia asupra faptului că monumentele de patrimoniu nu sunt doar o sursă de cheltuială, ci nuclee energetice, care pot să genereze focare de cultură vie.

Prezent la eveniment, secretarul de stat Mihai Ghyka a declarat că deţine o dublă ipostază: de "prieten al conacelor", dar şi de "secretar de stat cu conac".

"Iată că au fost câţiva 'nebuni' sau întreprinzători care s-au apucat şi au refăcut ce au moştenit. În cazul nostru, la Coteşti, era un conac pe o bază foarte veche, de secol 15, (...) şi am avut şansa să îl recuperăm în familie în 2000, să îl răscumpăr de la o verişoară în 2007, apoi să începem un şantier care a durat trei ani", a explicat el.

Totodată, secretarul de stat a remarcat că expoziţia reprezintă o imagine aproape completă a conacelor din România, în care poate fi regăsit "cerul înstelat cu aproape 1.400 de conace", aşa cum îl numea Neagu Djuvara.

Sergiu Nistor, consilier pentru cultură al preşedintelui României, a precizat că până în anul 2007, în Luxemburg, au fost restaurate toate monumentele şi a dat ca exemplu sistemul de finanţare şi de fiscalizare a monumentelor din această ţară.

"Nu putem să găsim soluţii la problemele patrimoniului, dacă el nu face obiectul interesului tinerilor, dacă el nu face obiectul abnegaţiei proprietarilor şi al unei cercetări a seniorilor acestui domeniu", a declarat el.

În cadrul evenimentului, au luat cuvântul şi mai mulţi proprietari de conace sau palate care au atras atenţia asupra dificultăţilor cu care s-au confruntat în procesul de restaurare, cei mai mulţi dinte ei reclamând însă măsura din noul Cod fiscal care nu îi mai exceptează pe proprietarii de monumente de patrimoniu de la plata impozitului.

Şerban Sturza a apreciat că dezbaterea este una dătătoare de speranţe şi a menţionat că este moştenitor al conacului Petre P. Carp, pe care vrea să îl transforme într-un punct de întâlnire publică, unde să se desfăşoare activităţi didactice destinate comunităţii.

"Dacă am vrea să fie o cultură vie, pe care ne-o dorim toţi, în clădirile respective, trebuie să stabilim un raport cât se poate de corect cu justiţia. (...) În momentul în care interpretezi o lege într-un singur fel, pentru că ai fost obişnuit de mentalitatea dinainte că, dacă poţi să aplici o fiscalitate, trebuie neapărat să o aplici fără niciun fel de discernământ şi atunci poţi face la fel de mult rău, chiar dacă ai putea să faci bine - deci trebuie să ai discernământ - acest lucru se aplică şi la problemele juridice care încă mai sunt în întreaga ţară", a arătat el.

Ioan Opriş, director general al Muzeului Naţional Cotroceni, a atras atenţia asupra faptului că evenimentul deschide seria manifestărilor culturale organizate de Muzeul Naţional Cotroceni în cursul anului 2016, marcând împlinirea a 25 de ani de la înfiinţare.

Dezbaterea, organizată de Muzeul Naţional Cotroceni, cu sprijinul Departamentului Cultură, Culte şi Centenar din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, şi în colaborare cu Asociaţia ARCHE, a fost urmată de vernisajul expoziţiei ''Monumente Uitate: castele şi conace revitalizate''.

Evenimentul a deschis seria manifestărilor culturale organizate de Muzeul Naţional Cotroceni în cursul anului 2016, marcând împlinirea a 25 de ani de la înfiinţare (1991 - 2016), şi a fost ocazionat şi de aniversarea la 15 ianuarie a Zilei Culturii Naţionale. AGERPRES/ (A - autor: Irinela Vişan, editor: Georgiana Tănăsescu)