Bucureşti, 19 nov /Agerpres/ - Conducerea Institutului Cultural Român (ICR) propune modificarea Legii de funcţionare, care ar viza, printre altele, ca personalul din reprezentanţele ICR din străinătate, angajat temporar în subordinea MAE, să devină angajat al Institutului.

Potrivit ICR, instituţia, care funcţionează în baza Legii nr. 356 din 2003, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului României nr. 27 din 13 iunie 2012 şi a reglementărilor ulterioare, a trecut, în cei 12 ani de la înfiinţare, prin mai multe schimbări de conduceri, şi-a mărit numărul de reprezentanţe la 18 şi a derulat zeci de mii de proiecte culturale în străinătate şi în ţară. Numai în 2014, ICR a iniţiat, organizat şi a participat la peste 900 de proiecte.

Într-o declaraţie acordată joi AGERPRES, preşedintele ICR, Radu Boroianu, şi vicepreşedintele instituţiei, Liviu Jicman, vorbesc despre necesitatea o creării unei instituţii de cultură independente, despre modelul după care sunt create celelalte institute din afara ţării, ca şi despre subordonare şi de necesitatea coerenţei instituţionale.

Preşedintele ICR, Radu Boroianu, declară că a fost "frapat", la puţină vreme după preluarea funcţiei, "de un anume tip de organizare care părea că duce la un repetitiv haos birocratic".

"Bineînţeles că m-am interesat dacă cineva avusese ideea de a face vreodată din această instituţie o instituţie de carieră, pentru că numai formula de construcţie a unei instituţii de carieră este cea care poate să conţină germenele ei de permanenţă. Pentru că acestea sunt singurele instituţii care durează, a căror arhitectură, a căror construcţie este foarte solidă în materie de diplomaţie culturală publică, cu un azimut special către reprezentanţele din străinatate. Aici a fost surpriza mea negativă faţă de toţi cei care, persoane foarte inteligente şi dedicate fenomenului cultural românesc fiind, chiar dacă în etape diferite sau cu implicări distincte, nu au avut niciun fel de reacţie. Cu alte cuvinte, instituţia era creată aluvionar, în funcţie de cei care o conduseseră într-o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp, în forme care nu-şi puteau da mâna una celeilalte, prin copierea unora dintre structurile ministerelor de externe mai mult decât pe cele ale unor alte institute culturale, cu tradiţie. Încetul cu încetul, această opinie s-a conturat şi m-a condus spre necesitate unei forme de reorganizare", afirmă Boroianu.

El spune că, în urma consultării cu echipa de conducere şi cu colaboratorii din afara ICR, a decis "formele de constituire a unei strategii multianuale şi, în acelaşi timp, forma unei legislaţii înnoite".

"Ca şi lipsa de strategie multianuală, şi această lipsă de arhitectură constructivă instituţional a căpătat imediat forma unei consultări cu colaboratorii cei mai apropiaţi din institut, precum şi cu anumite persoane din domenii variate ale creativităţii româneşti pe care voiam să le atrag către activitatea ICR. Repet, am plecat de la ce era bine constituit: o anume deschidere către majoritatea formelor de creativitate, o anumită permanenţă a ideii de calitate a proiectelor, lucruri care rămân valabile. Ce am hotărât împreună cu colaboratorii mei din interior sau cu cei pe care i-am adus din exterior să gândească alături de noi au fost formele de constituire a unei strategii multianuale şi, în acelaşi timp, forma unei legislaţii înnoite care să prevadă că instituţia centrală este o instituţie de carieră şi chiar mai mult decât atât - pentru că o a doua constatare în timp a arătat că formele multiple de subordonare a instituţiei nu o fac decât să fie foarte plăpândă într-o societate care şi aşa suferă prea multă ingerinţă politică în activitatea instituţiilor publice", a spus el.

În opinia preşedintelui ICR, "disciplina prezentării în afară a unei ţări se subscrie acestui statut diplomatic care este formulat în toate ţările UE în termenii anumitor criterii de reprezentare", dar aceasta nu presupune ca "MAE să se ocupe de bugetarea administrativă a reprezentanţelor din străinătate, timp în care ICR să răspundă doar de bugetarea proiectelor".

"Desigur, ICR, ca şi celelalte institute culturale de mai multă tradiţie decât al nostru, au o legătură cu ministerele de externe respective, pentru că, având ca scop popularizarea creativităţii, a culturii naţionale în exterior, au o relaţie directă cu ceea ce, în mod generalizat, se numeşte statutul diplomatic. Disciplina prezentării în afară a unei ţări se subscrie acestui statut diplomatic care este formulat în toate ţările UE în termenii anumitor criterii de reprezentare. Aceasta nu înseamnă însă că e bine că MAE se ocupă de bugetarea administrativă a reprezentanţelor din străinătate, timp în care ICR răspunde doar de bugetarea proiectelor. Acest lucru este o vulnerabilitate, aduce cu sine o lipsă de coerenţă. Ministerul de externe are un alt tip de reprezentare, prin diplomaţie clasică, a intereselor ţării noastre, un tip de reprezentare care nu întotdeauna se bucură de libertatea de care trebuie să se bucure diplomaţia culturală. De asemenea, bugetul instituţiei aparţine bugetului de stat, cu toate că, din punct de vedere organizatoric, instituţia este subsumată, şi repet cuvântul - subsumată, autorităţii Senatului. Aici apare, dacă vreţi, un conflict de natură constituţională pentru că, în principiu, toate instituţiile statului se află sub un control parlamentar, dar el nu este pus numai în atenţia unei comisii parlamentare, iar comisiile parlamentare au ca vocaţie nu atât conducerea directă sau subordonarea instituţiilor, cât aspectul consultativ. Repet, conform Constituţiei", a menţionat acesta.

Radu Boroianu a afirmat că această "subordonare" nu face decât să "şubrezească" instituţia.

"Această triplă subordonare, în opinia mea, nu face decât să şubrezească instituţia, să o facă să nu aibă puterea necesară pentru a constitui acest pilon avansat al diplomaţiei româneşti care ar trebui să fie diplomaţia culturală. Drept pentru care am început constituirea unei noi propuneri legislative, care se apropie de finalul ei. Am simţit că, în final, noi, colectivele pe care le-am format pentru alcătuirea acestei propuneri, ne-am atins într-un fel nivelul competenţei noastre, drept care am cerut şi opinia unor jurişti specializaţi în domeniu. Această propunere o vom supunem atenţiei tuturor instituţiilor abilitate ale statului: Parlamentul, Preşedinţia României, Guvernul şi aşa mai departe", a mai spus vicepreşedintele ICR.

La rândul său, vicepreşedintele ICR, Liviu Jicman, consideră că "sunt câteva principii urmărite prin propunerea de amendare a legii de funcţionare a ICR".

"În primul rând, este important ca toţi cei care lucrează pentru această instituţie, fie că o fac în centrala de la Bucureşti, fie că o fac în reprezentanţele din străinătate, să fie angajaţii ICR. În prezent, personalul din reprezentantele ICR din străinătate este angajat temporar în subordinea MAE şi lucrează pentru proiectele ICR, ca la final de mandat să nu aibă continuitate profesionala nici la ICR, nici în MAE. Acest fapt ar oferi mai multă coerenţă instituţională, pe de-o parte, dar şi premisele unei cariere de durată. În al doilea rând, mecanismul de desemnare a conducerii ICR trebuie să ofere stabilitate şi continuitate instituţiei, cu responsabilităţi bine definite ale managementului ICR, precum şi o reală autonomie faţă de factorul politic, în afara suspiciunilor de numiri politice sau pe algoritm politic, autonomie care sa fie credibilă şi recunoscută de publicul larg, coordonarea făcându-se doar din perspectiva politicilor publice cu instituţiile centrale cu atribuţii in domeniu. În al treilea rând, este important să avem un buget stabil şi perspectiva dezvoltării permanente a reţelei ICR", a explicat Liviu Jicman. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Cătălina Matei)